Evenimentul, octombrie-decembrie 1905 - ianuarie-februarie 1906 (Anul 13, nr. 182-285)
1906-01-28 / nr. 274
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA 44 STRADA LAPUȘNEANU 441 IAȘI Apare în toate zilele de lucru i * • '.x . ■ • . .X' • TJ Un număr rechin 50* hani Hoarel la 23 Luni—Lanț Sf. Petru 7.40 5.1? 24 Marți—Cut. Anton 7.40 5,19 25 Mere.—Atan și Chir. 7.8915 20 Discursul d-lui General I. Lahovari — MINISTRUL AFACERILOR STRĂINE — rostit in ședința Senatului de la 23 Ianuarie, ca răspuns la întrebarea d-lui C. G. Dissescu, privitoare la chestiunea Societătei „Eienismos“. D-lor Senatori, Cred că în urma cunoștinței pe care o are Parlamentul și țara despre Cartea verde, fiecare a putut urmări zi cu zi acțiunea ce guvernul român actual a avut în afacerile din Macedonia. In special s’a putut vedea cererea dreaptă ce am formulat către Statul elen, ca Oradeaua Sultanului să fie respectată și să nu se tulbure de nimeni satisfacția care s’a acordat conaționalilor noștri locuitori în Imperiul otoman și la care Statul Romîn a declarat că se interesează , sunt încredințat că toți au putut constata că acțiunea noastră a fost cît se poate de energică și precisă față de Statul elen! (Aplause]. D-lor, nu vom slăbi condițiunile pe cari le-am impus Statului elen, pentru ca relațiunile noastre amicale de odinioară să renască; ele sunt foarte precise și le vom menține până la succesul definitiv. (Aplause,). Ca mijloc de luptă am întrebuințat o armă foarte importantă, am denunțat convențiunea de comerț care ne lega cu Statul elen precum și protocolul anexat. Consecințele denunțării vor fi foarte aspre pentru supușii greci, cari locuesc în țara romînească și cari sunt răspunzători de nelegiuirile comise de neamul lor, acest neam care își permite să reziste unei acțiuni politice a Statului român. Cuvîntul de represalii pe care-1 întrebuința onor. orator d. Dissescu este de mine găsit și de mine scris reprezentantului nostru de la Atena, cînd am cerut Statului elen socoteală Ie atitudinea sa in Macedonia. Aceste represalii vor fi permise cînd convenția de comerț va ajunge la sfîrșitul ei, la 1 iulie 1906. Atunci toți străinii cari nu sunt protejați prin o convențiune între Statul nostru și acela căruia aparțin, 1 vor vedea consecințele grave la cari1i a condus guvernul Statului lor. Dealtmintrelea, în ceea ce privește trecutul, nu pot decît să mă inesc cu sentimentele înflăcărate ale mor. d. Dissescu, sunt de aceeași p ávere cu d-sa în aprecierile sale asupra scopului ce urmăresc Grecii mic masca și sub pretextul de cultură, îi vom urmări pas cu pas și 7 a forța elenizmului vom opune forța ’ ’omînizmului! (Aplauze furtunoase) cred că aveți încredere deplină n guvern, pentru ca el să urmărească de aproape in țară orice fel de ruropagandă care ar fi dăunătoare interesului nostru.(Aplauze prelungite) . De la noi a venit inițiativa aspărărei naționale in contra proced [eurilor Grecilor, de la noi au vedut și cercetările asupra uneltirilor romise in țară de străini. j. Insă este un interes superior de prestigiu ca constatările la cari am ajuns să fie drept și cu nepărtinire [t împărțite între vinovați și nevinovați. Trebue să cunoaștem pe acei cari _ un adevăr uneltesc și să scoatem din cauză numele ce din greșală au fost ă amestecate in asemenea uneltiri. Este o datorie de conștiință pentru mine să profit de această ocaziune pentru a semnala că numele [ unui însemnat bancher grec din ,t Capitală a fost pe nedrept amestecat în această afacere. Trebue să spunem adevărul. S’a găsit între hîrtiile ce se aflau in posesiunea unui elen o adresă imprimată a Societăței elene, «Societatea Ellenismos», numind pe acel bancher ca președinte; această menire este făcută la 1902, cînd nu era vorba de bande și am avut dovada absolută, fără tăgada posibilă, că imediat acel bancher a respins onoarea ce i se făcea de către conaționalii săi și nu a primit a fi președinte al acelei Societăți. Nici un act in urmă nu a datvedit participarea sa la această societate și prin urmare trebue să recunoaștem că numele său a fost dat în vileag pe nedrept. Dacă ar fi fost altfel, fiți încredințați că guvernul ’și ar fi făcut datoria’ fără șovăire ! Cît pentru ceilaiți, contra caror ra se va dovedi că au venit aei increderea unei propagande sau adunat bani pentru a se trimite societăților culturale, cari,— foarte bine a zis d. Dissescu,—nu sunt totdeauna numai culturale, vom uza de rigoarea legilor pe cari le avem, pentru a apăra Statul nostru contra acelor uneltiri. Vă rog să aveți încredere in noi. Trecutul nostru e chezășia felului nostru de a proceda și nu vom pregeta un moment de a fi sentinela neadormită a apărărei intereselor Statului Român. (Ultimele cuvinte sunt acoperite cu puternice aplauze) ..—„Principiile“ jumiste Prin intrarea d-lui Carp in Parlament s’au adus în discuțiunea opiniei publicitare cane chestiuni In privința cărora multă lume nu prea era edificată și mai bine zis, avea o părere greșită. Discuțiunea asupra agenților electorali și asupra legalității funcționarei lor, discuțiune în aprinderea căreia atlt d. Carp cît și d. Marghiloman au fost nevoiți să recunoască, că serviciile aduse de acei oameni nu sunt în contrazicere cu moravurile junimiste, discuțiunea aceia, zic, a avut darul să ne presinte pe domnii asanatori ca pe niște suflete îngăduitoare, cînd unele moravuri le dau prilejul să tragă oarecari foloase. Lămuriri s’au dat și argumente 2îis r conservate ius contra d-lui Lazăr Duma, inspectorul general al școalelor românești din Macedonia. Nota Porței se întemeiază pe raportul lui Hilmi Pașa și spune că autorii atentatului Georgios și Nicolas au fost trimiși înaintea tribunalelor cu ordin să se accelereze judecarea. Sănătatea M. S. Regelui Starea sănătăței M. S. lui îmbunătâțindu-se din Rege C in ce mai mult. Majestatea Sa a putut relua orele sale de lucru cu membrii cabinetului. I s’au adus multe și variate de către junimiști, fie în Parlament fie prin organuul lor autorizat, pentru susținerea teoriei întrebuințărei agenților în luptele electorale. Conduzia ce se poate trage în mod definitiv este că s’a găsit, în fine, un punct în care d. Carp și adepții săi se ating cu ceilalți muritori. Acum în urmă „Epoca", într’un articol intitulat „Cite-va exemple, aducînd imputări modului cum partidele politice fac să crească numărul membrilor lor, caută să scoată în relief și să convingă opinia publică de greutatea ce întimpină doritorii de a intra in partidul junimist în momentul cînd își manifestă această dorință. Organul junimist citează vre-o două casu în care d. Carp a refuzat să însene în matricolele partidului sau persoane asupra cărora plina este ceva și care totuși au fost primite în rîndurile partidului conservator. Cam greu de crezut, mai cu seamă că ,Epoca se ferește a da nume. Principiul acesta al d-lui Carp pare însă să nu fi fost respectat în toate împrejurările,căci, în momentul de față, se găsește printre rîndurile juimiștllor o oarecare persoană asupra corectitudinei căreia sunt multe de zis. Alungat de la liberali, omul care prin procedeuri bine cunoscute de toată lumea și-a escrocat pe propriii săi copii și a uzat întotdeauna de mijloace comode dar puțin cinstite și cavalerești în daraveri unde era vorba de onoare, a găsit totuși așii sub acoperemîntul bisericuței d-lui Carp. Care să fi fost vederile d lui Carp în momentul cînd a primit pe un descalificat in brațele sale ? Și dacă lucrurile stau astfel, ar fi mai prudent să nu se mai facă atita caz de principii. Ori poate d. Carp în lupta sa de „răsturnare“ pe care s’a hotărît s'o cîntreprindă are nevoe de carete în « sidom »"vgCCICtUKiZ / Să-l poarte sănătos. lecții de naționalize! Organul liberal „Secolul“ în prmul său articol din numărul de ani discutînd faza sub care se prezint chestia grecească astăzi înainte Camerei cu ocazia descoperirei ei complici vădiți a cîtorva membrii societăței ,Helenismos, secțiunea din Capitală, după ce are al»zul de a ne administra o lecție d naționalizm, conchide adresîndu se tuturora cu glasul tremurînd să ne ferim de a încredința p .î.d~ apărarea cauzei—acesteia ce nu va putea triumfa decît susținută de inimile și cugetările cele mai pur românești. Nu știm cărui elan de sentimente înalte datorește „Secolul‘ inspirațiunea acestui apel generos, n știm cari ar fi considirațiunile c au determinat pe onoratul nostr confrate să ne facă această lecți de naționalizm, totuși două ar împrejurările caii ar justifica intrucîtva atitudinea confraților din „Secolul“. Sau că guvernul conservator n’ar fi procedat în chestiunea greceasc cu destulă energie și sinceritat până în prezent, sau ca țara ar neîncrezătoare ca această chestiune să fie dusă la un bun sfirșit, o complectă satisfacție, de către guvernul conservator. Numai e nevoe să recapitulă succesele obținute până în prezen pe cale diplomatică în această chestiune, succese datorite abilității și inteligenței d-lui general Lahovar, ministrul de externe, și nici crede că trebue să mai insistăm asupra măsurilor luate pe cale administrativă în această chestiune. Riguroasele anchete orînduite în toată țara, percchezițiunile numeroase, atitudinea majoritaței parlamentari față de statul grecesc nu cît cele mai evidente probe sunt disj de energia cu care guvernul conservattor a procedat și știe să proceda Ceia ce ne miră insă este neincrederea pe care liberalii o manifestă cu atita seninătate față de ne acuzîndu ne că nu vom ști și tu vroim noi să procedăm astfel cum trebue din cauză că nu vom avei în noi doza de patriotism trebuitor Auzi liberalii să ne acuze că nu au fi destul de patrioți!... De la pri ș ECOURI Al treilea centenar al lui Corneille [X mnisterul instrucțiune] și al** M *tilor frumoase din Paris, a intervenit, prin legațiunea noastră din Paris pe lingă ministerul nostru de instrucție, cu rugămintea ca aa participe și Romînia la sărbătoarea celui de al treilea centenar de la moartea ilustrului scriitor francez, Pierre Corneille. Această aniversare va fi sărbătorită la Paris în ziua de 3 Iunie a. c., pentru reușita ei, ministerul instrucțiunei franceze a luat măsuri ca să participe la serbare, toată intelectualitatea Franței și pe cit se va putea și străinii. Budgetul Statului JIlmnist finanțelor a depus ^ » *azi pa biurgul Camerei profetul de budgt general al Statului pentru exercițiul 1906 1907. El se prezintă în cifra totală. La venituri lei u238,916 "38,80 La cheltueli „ 233,9 >6.238 80 Excedent let 5,000,000 Proccul de budget a și fost tipărit și distribuit azi chiar senatorilor și deputaților. Soarta și puterile . telegramă din Constantinopol ne înștiințează că Poarta a răspuns notei Puterilor Ianuarie in privința atentatului din 9 co-f UGITIVE Pentru ca nu se aduce apoi la Iași? „Liberalul" La întrebări de-așa natură, Zău răspunsuri nu se ’map. Tocmai voi să faceți gură Care o aveți în cap ? » A ABONAMENTUL " Pe iman 24 lei, pe 6 Iriíi 12 lei pe*3 lani 0 lei la străinătate pe ■upan 30 lei Amadari, inserții și reclame 50 bani madni în pag. III sporfix ^ [ ..] 26 Jo.—Guv. Macarie 7 38 5 22 27 Vineri—Cuv. Efremie 7.36 5.23 28 Lâmb.—Cuv. Maxim 7.35 5.25 care am fi dispuși să primim această acuzare numai de la partizanii d-lui Sturdza nu. Unui partid care a avut o acțiune atît de nefastă și un rol atît de meschin în întreaga luptă națională desfășurată în viața noastră de stat, nu-i e permis un moment să vie și să discute de sinceritatea sentimentelor noastre naționale: acei și-au închinat într’un moment cari dat conștiința la unguri, cari au pînăgurit biserica și care au compromis situația romînilor din Macedonia, nu pot avea cuvîntul în această chestiune, liberalii dacă au ceva de făcut acuma e ca să tacă și să nu ne silească ca tocmai în aceste momente să răscolim iarăși cenușa trecutului. FILOSOF!! VIEIENI MORTE! SI JIPONEZI de prof. dr. Leopold von Schroeder S’ar părea ciudat a vorbi de însemnătatea buddhismului pentru răsboi. Si crede că e cea mai mare dușmănie între ele. Poate fi religie mai pacinică daci buddhismul ? E protivnică răsboiului și oricărei fapte ce se apropie de el, căci învățătura lui Gautama Buddha se cuprinde in porunca : „Nu ucideți nici o ființă vie!“ Nici ființa cea mai de jos, dar tocmai un om învață să răspundem în dușmănie prin nedușmănie și astfel s’o potolim, a învinge,minia prin nemînie, să alungăm din inima noastră lăcomia și orice patimă și să fim cu bună voință și prietenie către toate ființele. Buddha ne arată nimicnicia tuturor bunurilor pămintești —și pentru ce se luptă oamenii, dacă nu pentru acestea ? Deci buddhismul desființează până și rădăcina râsboaelor,—este cu totul nerăsboinic. Cum ar putea, prin urmare, avea vre-o însemnătate și pentru răsboi ? Și cu toate acestea ! Și fierul dar felul lui e cu totul nerăsboinic, cu totul neutru Țeapăn, un repaos desăvirșit, zace în pămînt. Dacă însă mina omului face din el table de oțel, poate apăra pieptul rasboinicului, poate apăra trupul vasului de răsboi de izbitura glonțului. Face mina omului din el săbii călite și ascuțite, mânuesc brațe vînjoase săbiile și le înfig în pieptul dușmanului ? Fierul e armă războmică, infricoșitoare. Torni din el gloanțe și ghiulele și lemmei cu materii explozive potrivite, sari le împărtășesc puterea mișcarei ? Atunci duc moarte bucățile țepene și reci și nimicirea în șirurile dușmanilor. Așa sau cam așa și buddhistul. In sine nu poate fi răsboinic, nu poate avea de foc vreo însemnare rasboinică, ei lucrează tocmai di’mpotrivă. Oameni, popoare, cari sunt cu totul bi’ddhiști, și nimic altceva decît buddhiști, stapîniți de învățătură’ lui Gautama până în adiucul ființei lor, nu pot și nu trebue să poarte răsboi, nu pot și nu trebue sa atace, iar cînd alții ii atacă, trebue să tacă și să rabde pi«t cel mult dezarma pe asupritori numai prin bunătate. Călugarul lipsit cu totul de apucaturi râzboinice, sfntul, e floarea desăvirșită și adevarată a acestei religii. Dar popoare întregi nu pot fi buddhiste în acest înțeles, nu pot fi călugări sfinți, căci ar fi trebuit să- și pusrze și ființa lor, ceea ce și e în adevăr țelul buddhismului. Cel mult unii inși se lasă astfl de adine stăpâniți de o învățăture care totul. Popoarele niciodată I înăbușă Ele se pot pleca înaintea maițimei sufletești și morale, care se dă pe fața prin vorbele și faptele intemeetorului religiei, pot să se închine la el pline de credință, țe respect,—dar niciodată nu caută în fundul inimai lor să le fie în adevăr și in totul asemănător Puterile vieței, cari fac pe un popor cai să înainteze, crească, să înflorească pot in adevar face legătură cu asemenea învățături și adesea sa traga din această legătura cel mai mare folos, dar niciodată nu se vor lăsa cu totul et spînite da diastle. Iată de ce nu e destul să știm ce învățături dă o rligie, pentru eu nu putem scoate indicere celei o să lucreze acest popor. Trebue să cunoaștem și ceilați factori, ca ce in invățăturile acelei religii se împreună in sufletul lui. Nume jocul tuturor acestor puteri ne da rezultatul învățaturile rungiei pot nu numai fi iin iM um nuH i .iaiw iim g«aagaa»g