Evenimentul, octombrie-decembrie 1906 - ianuarie-februarie 1907 (Anul 14, nr. 185-285)
1906-11-26 / nr. 229
fază de decadență și literatura dramatică sa umple de farse și de melodrame, unele de o concepție de situații false și de un sentimentalizm care te face să rîzi sau care stoarce lacrimi cel mult mahalalei. Mai tîrziu teatrul istoric purifică puțin atmosfera aceia melodramatica și scena recîștigă din splendoarea vremurilor trecute. Teatrul modern cu drept cuvînt ar putea fi numit istoric—cu toate cui s-a scris și în alte genuri așa în genul acela așa de vast: a descrie o întîmplare mai mult sau mai puțin nenorocită sau bizară. In prezent sunt de altfel o mulțime de autori dramatici care se agață de acest gen productiv al întimplărei și de cele mai de multe ori la întîmplare. Nu-i aici locul de a face un istoric asupra teatrului— pentru care ar trebui o carte—ci o slabă ochire asupra evoluției caracteristice a teatrului. De aceea fără a mai cita autori și fără a mă întinde asupra unor piese care prin ele vise și constituesc, aparte, un gen de teatru, voi trece la teatrul contimporan. Ibsen, in primul rînd, scrie piese care cetite sunt mai bine ințelese decit văzute. Simbolizmul în teatru, drept vorbind, nu prea place și dieâ uriașul Nordului a recurs la scenă, poate a făcut-o dintr-un sentiment bine justificat, ecela de a populariza ideile sale. Așadar ca o notă singuratică și.... armonioasă. Simbolismul iar parte în formația caracterizând teatrului contimporan. Ca ceva răzleț în această direcție și de o putere discnetică netăgăduită e genul ero-comic in frunte cu Cyrano de Bergerac, acea neprețuita inspirație a lui Bostană, care storcind lacrimile, stîrnește și visul în acelaș timp. Teatrul istoric in Occident și-a trăit traiul și numai la noi (poate și la vecinii noștrii Bulgari și Serbi) unde teatrul a evoluat fiind încă tot la început, avem genul istoric, cel mai ușor pentru începuturi. Teatrul Social e în floare în Rusia unde starea actuala de lucruri a determinat pe un Corbi să spne lucruri care erau să-i fie fatale. Și cu toata bucuria trebue să ne îndreptăm din nou spre bătrîna Franță de unde au eșit totdeauna lucrurile cele mai nouă și în toate direcțiile. Nu tocmai tare de demult o sumedenie de autori dramatici scriu piesa, unde vezi rupt un colț din viață, iar în actorii care întruchipează tipurile din piesă recunoști pe cutare prieten sau pe cutare femee. Și din piesele aceste, unde găsești cela mai scînteietoare dialoguri de gîndire și de verva, sățești seă se degajează o ideologie sau înveți cit sunt de variate concepțiile de sentimentalitate, făcnd cunoștință cu o mulțime de personalități In ceia ce privește interpretarea pieselor acestora, ea nu poate să fie decit aceia a oamenilor de toate zilele în ciuda actorilor de veche școala declamatorie, care țipă și se umflă de crezi că le plesnește baerile inimii. Aceasta mi se pare chiar că e adevarata măsură ce trebue să se păstreze în teatru atît de autori ci și de actori—pentru că numai așa la teatru poți trăi în lumea ta, pe care ai ocazia s-o critici, indreptindu-te iar caracteristica teatrului contimporan o voi numi-o naturalizm. Se poate că mulți autori contimporani teatrali să se fi molipsit de la Flaubert, Maupassant, etc. și ceia ce ar fi da dorit e ca și actorii noștri dizbărîndu-sa de acele încrețituri fară rost și da acele izbucniri guturale, pare te scoală de pe scaun, sa ia o lecție de la părinții interpretatei naturaliste Novelli, Duse și Despres. Octav Florescu. Știri Diverse Furt Vestitul pușcăriaș Luță Budrigă din piața Halei, găzduind la el pe Constantin Coman din comuna Dăngeni, județul Botoșani, peste noapte în momentul cînd acesta dormea, i-a furat din buzunarul jiletoei suma de 20 lei. El a fost arestat la comisia a IV-a, unde se cercetează cazul. EVENIMENTUL 0 lămurire Relativ la cele afirmate de „Liberalul” pe seama Epitropilor Cassei Sf. Spiridon cu privire la verificarea Cassei Epitropiei, d. Savu Orossu, comptabilul actl Epitropii ne aduce următoarea lămurire. Domnule Director. In Liberalul No. 207 din 16 Noembrie curent să face o critică procesului verbal de situația Casei Sf. Spiridon încheiat de d. Epitrop Gh D. Șerban în ziua de 4 a acestei luni în această critică sunt unele cifre care au nevoe să fie lămurite. Daca autorul criticei ar fi cerut de la mine lămuriri mai înainte de a o fi publicat s-ași fi dat fiindcă situația a devenit publică: 1) prin publicarea ei și 2) că prin expunerea de motive asupra budgetului pe anul 1906 907 s’a justificat întrebuințarea unei părți din capitalurile Cassei. Se vede că cel ce a dat explicări nu s’a priceput să le dea adevărate. N’am putut lamuri lucru pînă acum, fiindcă d-nii Epitropi erau la Camera și n am avut învoirea. Roga se ținea în samă următoarele : 1) In ce privește ținerea unei chei de d. Epitrop Șerb n. Procesul verbal încheiat de Onor foștii d mi Epitropi, prevede intre altele, că în timpul cind Directorul ar fi un concediu, una din chei se va păstra de unul din Epitropi. Acesta era cazul 2) Nu s’ar fi făcindi casierului verificare zilnică. Situația din 4 Noembre nu arată ca s’a făcut verificarea Casieriei, ci verificarea totalei averi, aflate in casa Epitropiei. Verificarea zilnică a operaților casieriei și alegerea soldului in fiecare sară, este o lucrare de 20 30 minute. Atunci, dacă casierul are un sold mai mare si depune in casa mare Verificarea generala a casei este altă lucrare, durează 5-6 ceasuri și chiar mai mult, pentru că trebue luate toate efectele publice, bucata cu bucata, să cercetează toate garanțiile în efecte cu cupoanele lor. Își face verificarea singur cel ce are in păstrare valorile. 3) Să iasă un prea mari sold în păstrarea casierului. In procesul verbal publicat, nu este scris că soldul de 38165 lei 90 b a fost lăsat la disp siția casierului, ci ca în timpul verificărei erau în casa din casierie în numerar, diferite monezi, 38,165 lei 90 bani. Altă dată in cursul zilei au fost în casa casierului cîte 70—80 mii lei pînă sara la închiderea casei. Acum se dăduse niște ruble pentru a le schimba, erau vindute d-lui Grotwald și trebuia să aducă numerarul. La facerea verificarei s’au trecut valorile așa cum sau găsit 4) Că ar fi exagerată și dtrămăluită averea Casei Sf. Spirdon, neadmiținduse cifra precisă de S7.500.496 lei 75 bai a averei imobiliare. Iata cum e trecută averea imobiliară. Moșii 26,661,520 37,590,495.75 Nu poate fi nici o discuție asupra fracțiilor de uni la Slănic și spital,pentru ca valora instalației băilor s’a adaus la valoarea Slănicului după patul din deviz și contract. Avansul pentru construcția Ospătăriei Popovici, s’a adaus la valora construcțiilor spitalicești conform celei de pe urmă situație de plată întocmită de serviciul tecnic. S’ar părea că cifra de 26661520 valora moșiilor să scoboară prea jos, cînd ajunge pînă fracțiea de 15-20 însă să explică foarte bine . Casa Sf. Spiridon are și moșii și moșii are. Unele sunt dăruite, altele cumpărate. La evaluare să poate scoborî pînă la mii pentru moșioare. Cele cumpărate însă trebue trecute cu valoarea plătită Valoarea moșiilor a crescut, încît nu se poate lua de bază pentru evaluare suma plătită la 1852 de exemplu pentru moșia Todireni. Dar arca cumpărata in Fcembre 1905 nu și-a schimbat de loc valora și pe lingă prețul de cumpărătură s-au adaos taxele de înregistrare plătite precum șî cheltuelele de expertiză, căci adevărata sumă cu o coste pe casă sa compune din prețul dat vînzătorului și celelalte cheltueli. In așa mod să poate scoborî pînă la unități de bani. In notele date la 1003 s'a trecut numai averea imobiliară producătoare de venit. Situația de acum cuprinde toate imobilele, spitale, biserici etc. Drept vorbind spitalele și bisericele sunt o sarcină asupra averei producătoare de venit, dar nu se poate tăgădui că construcția nu este și ea o valoare. In critică să arată că la 1903 era fondul pensiilor în sumă de 23,000 lei. In 1903, n’a existat un fond al pensiilor. Micul fond de 23,068 lei, aceste astâzi s'a adunat de atunci încoace, după ce administrația casei pensiilor s’a trecut la contabilitate Spun asta nu pentru a mă îngrija, dar pentru că este adevărat. Fond Tirgu Fumos Pe la începutul lui Septembre 1903, era în adevăr un capital de 22567 lui numerar și 28.000 lei efecte, adunat din vânturile spitalului din Tg.Frumos ca destinație pentru construirea spitalului. Numerarul de atunci împreună cu venituila pa 190415 și 19056 s’a întrebuințat la construcția spitalului Efectele sunt și astâzi dar urmăza a se vinde o parte din ele, (așa cum s’a luat hotătirea chiar cind s’a plâi muit facerea spitalului) pentru complecta lui înzestrare cu mobilier instrumente aparate etc. Construcția spitalului a fost începută din timpul unor foști din Epitropi. Deci fondul adunat era angajat. La 1903 nu era nici un bun în numerar la fondul azilului Balș Capital. Astăzi dacă sunt 195 lei este că încă nu s’au cumpărat bonuri pentru această sumă ce provine de la niște efecte eșite la sorți. Suma de 23896 lei, ce era pe la nceputul lui Septembre 1903, era sold budgetar al azilului, cuprindea in earenta lui V. Cociu pe mai multe trimeste oprită de la diferiți creditori ai lui, și sau plătit în urmă conform hotârîrelor definitive. S. Grossu contabil casei Sf. Spiridon Va urma Camera de Comerț din localitate a intervenit pe lingă consulatele Romînești din străinătate și camerile de comerț străine, trimițînd și regulamentul museului camerei noastre de comerț, și aceasta în scop ca să se intervie pe lîngă fabricanții și industriașii din străinătate, pentru a trimite șrei probe din fabricile lor museului nostru din localitate. Case și acarete 327,920 Vii 40,100 Locuri libere 9500 Băile de la Slănie cu instalația nouă a băilor 4631,430 Construcții spitalicești cuprinind și avansul pentru O patoria Popovici 5,678 025,75 Biserici 242 000 INFORMAȚII Mii de Duminică la ora 2 p. m. după cum am anunțat, va avea loc la Teatrul Național al V-lea concert simfonic, dat de orchestra Conservatorului sub conducerea d lui Enrico Mezetti, directorul Conservatorului și cu concursul d-lui profesor A. Moldrich. Iată programul concertului : 1) Mendelssohn, Uvertura Rui- Blas; 2) Ferrais, Souvenir de Spa, mare fantezie , violoncel, executat de d. profesor Moldrich cu acomp. de quartet; 3) Choran-Caudella : dansuri romînești; 4) Hajdu : Simfonia a XII a ; a) adagio; b) allegro molto ; c) adagio ; d) minuetto; e) Allegrocon soirito, executate de orchestră. Biletele sunt aproape toate plasate . Aristide Sariany mare proprietar din Vaslui sa află de cite-va zile in orașul nos ru, descinzînd la hotelul Buci. Băiatul Scarlat Popovici, în etate de 16 ani, elev al școalei de cîntări bisericești, care stă în gazdă la Paraclisierul Luca Dumitru de la biserica Bărboiu. Luni seara, profitind de pensie că acesta și cu soția sa nu se aflau acasă, a siluit o copilă de 7 ani a numitului paraclisier. Scarlat Popovici a fost arestat la poliția de siguranță. Poliția de siguranță a arestat eri pa Costică Constantinescu de 18 ani din strada înfundată No. 6 și Butnariu Ioan de 16 ani din strada Zugravilor No. 62, care in noaptea de 23 a lunei curente, au spart ia rampa garei 2 baloturi cu marfă ale comerciantului Alexandru Hefter, din strada Anastasie Panu, furîndu-i 2 duzini de lianele, 12 părceli, mănuși, pînzeturi și stofe. Se crede ca aceștia au mai fâcut și site furturi. Precocii hoți au fost înaintați parchetului. Consiliul de răsboiu al corpului 4 de armată va ținea ședință poimîne Luni. Astăzi s’a oficiat cu o deosebită solemnitate hramul bisericei Lozonschi. A asistat un mare număr de credincioși. Școlare La ministerul instrucțiunei publice se lucrează în momentul de față, la alcătuirea unui proect de lege, relativ la învâțămîntul particular. Intre alte dispozițiuni acest proiect cuprinde și următoarele : Nu se vor putea deschide școli particulare decît de profesorii cari au o vechme cel puțin 10 ani în învățământ. Alcătuirea programului să fie întocmai ca aceea de la școlile Statului. Profesorii cari vor funcționa la aceste școli vor fi recrutați, numai din licențiații Facultatei de litere și științe; sub nici un motiv ministerul nu va tolera, ca recrutarea personalului didactic să se facă din tineri u studiile neterminate. Tot acest proect prevedea și regulimenUrea prețurilor cari trebuesc percepute tutorilor sau părinților elevilor. Privitor la examene, acest prost, arată ca în viitor sub nici un motiv nu se vor mai putea da examene de două clase intr’un an. Proectul va fi în curînd depus pe biuroul Corpurilor Legiuitoare, de către d. C. Dissescu, ministrul instrucțiunei.* * * Ministerul instrucțiunei publice, a trimes o circulară direcțiunilor școalelor primare, cit și direcțiunilor tuturor școalelor din localitate unma se găsește introdus în program, studiul exercițiilor militare, prin care pune în vederea acestor direcțiuni, că ori de alte ori, li se vor face plîngeri, că instructorii militari brutalizează elevii, să încunoștiințeze imediat ministerul, care să dispună înlocuirea instructorului. O asemenea circulară a fost dată de către inspectoratul exercițiilor militare. Marți 28 Noembrie a. c., cu ooasia aniversărei luărei Plevnei, se va oficia un Te Deum la Mitropolie. Serviciul Divin va fi oficiat de P S. S. Arhiereul Ghenadie Georgescu Vicarul Mitropoliei. Dl N. Gananftu prefectul poliției locale, a sosit astăzi dimineață in localitate, venind din București cu trenul de 8 și 30. In comuna Ungureni din județul Botoșani s’a înființat din inițiativa învățătorului din acea comună o banca populară cu numele de „Calugăreni“. Din Roman primim trista veste despre încetarea din viață a dlui Iorgu Drăghici, fost deputat, fost primar, membru al partidului Conservator. Inmormantarea a avut loc astăzi după amiazi. Trimitem condoleanțele noastre întristatei familii. Moșia Cordun a fost arendată de Epitropia Cassei Sf. lui Spiridon, unei asociațiuni de săteni, formată de satele Tămâșeni, Cordun și Sabăoani, din județul Roman, cu 1100 lei peste arenda actuală. De asemeni și moșia Porcești a fost arendată unei asemeni asociațiuni constituită de sătenii din Porcești. Plecați și sosiți Aseară cu trenul de 9 și 5 au plecat spre București d-nii: Colonel Aponț, Brăescu. Astăzi dimineață cu trenul de 8 și 35 de București au sosit d-nii: dr. Maior Miclescu, Emelide, Petrescu. Aseară cu trenul de 10 și 55 de Pașcani a sosit în localitate d-nii: Hamangiu, Miclescu. A sosit în localitate astazi dimineață cu trenul de 8 și 30 de București d-nii: Gh. Lascar primar, Cananău, prefect, Th. Mandrea, A. Rosnovanu Dobias, Melic, Capitan Stroia, I. Catargiu di Roșculeț, A. Xenopol. Ministerul de finanțe zilele aceste va face o nouă mișcare printre controlorii fiscali de orașe și județe, din țară. Harnicul nostru primar dl Gh Lascar, s’a întors astăzi dimineață în localitate, venind din București cu trenul de 8 și 30 a. m. Poliția locală, face cunoscut camerei de comerț din localitate că intimpină dificultăți intru observarea respectărei repausului Duminical, din cauză că comisiunile delegate de camerile de comerț, nu se prezint să însoțească agenții polițienești. Camera de Comerț. In consecință a luat măsuri insistul pe lingă aceste comisiuni de comercianți, de a oferi tot concursul lor. Societatea Donau-Dampfschiffahrts, din Golați face cunoscut că primirea mărfurilor în josul Dunărei se va închide anul acesta după cum urmează : in stațiunile de la T. Severin până la Calafat—Vidin în ziua de 26/9 Decembre; în stațiunile de la Lompalanka pănă la Rusciuc— Giurgiu in ziua de 27/10 Decembre și în stațiunile de la Tutrakin-Oltenița pănă la Brăila în ziua de 28/U Decembre a. c. Data închiderei primirei de mărfuri în sudul Dunărei se va publica mai tîrziu. In seara zilei de 5 Decembrie 1906 se va da în localul societății de Gimnastică Sport și Muzică din strada Școalei de Arte prima splendidă serată dansantă. Tot ce lașul are mai distins, știe genul familiar și puțin pretențios a frumoaselor serbări ale acestei societăți. Comitetul societăței, inpreună cu Comitetul Organisator a luat măsuri ca desevărșita reușită a acestei serbări se fie asigurată. Bibliografie — Viața Literară, anul I No. 48, cu un bogat și ales sumar. — Sămănătâri, anul V No. 48. — Revista Asociației învățătorilor și în învățătoarelor din Romînia, anul VII No. 6.* * * A apărut și se află de vînzare la librăriile principale din Iași și București . Problemele capitale ale Slavisticei la români,de lie Bărbulescu, profesor agregat de limbile slave la Universitatea din Iași. * Nocivitatea ca simptom în alienația mintală și ca substrat în pornirea criminală este titlul interesantei comunicări, fdută la congresul medical din București in ziua de 18 Septembrie a. c., de d. dr. Prosin, docent de boale nervoase și mintale la facultatea de medicină din Iași. La librari prețul 50 bani. Serviciul sanitar a fost înștiințat că printre copii din comuna Erbiceni s’a ivit epidemia de scarlatina. S’au luat masurile de combatere 1908 ARTA Concertele simfonice Popularizarea autorilor clasici și răspîndirea gustului muzical . iată scopul ce trebue să-l ajungă concertele simfonice, anunțate pentru iarna aceasta, scop atins în parte încă din seria celor cinci concerte date în iarna trecută. Intru ceia ce privește necesitatea acestor concerte simfonice, date de către orchestra Conservatorului, pusă sub conducerea harnicului și priceputului director al Conservatorului, dl. Enrico Mezzetti, ne-au spus-o oamenii competenți în materie muzicală, ne-au spus-o distinșii apreciatori juști ai artei romînești, încă din anul trecut. Cum că dl. Mezzetti, venind în fruntea acestei vechi instituțiuni Culturale, focar de artă muzicală pentru Moldova, are meritul că a avut cel dintăi această fericită ideie a concertelor simfonice, aceasta rămîne în afară de orice discuție ; dar ca să înțelegem această stradănuială plină de sacrificii a actualului director al Conservatorului—fără răutatea care caracterizază unele spirite pătimașe de invidie—să aruncăm o scurtă privire asupra artei în general la noi, căci numai după aceasta vom putea să ne dăm socoteală de curajul și munca titanică ce trebue să depună cineva pentru ca să facă muzică în țara romînească. Ca popor tînăr, abia ești din viitoarea luptelor pentru existența etnică și politică, ca stat aruncat în partea Orientului, departe de focarul adevarat al Culturii intelectuale, de producțunile geniale ale artei, Occidentul, e foarte natural să ne aflăm pe o treaptă inferioară a scării muzicale, să fim încă la începutul unei adevărate carieri artistice. Dacă, însă, ne-am fi mulțumit cu puțin dacă ne-ar fi lipsit acea încredere prea mare în forțele și aptitudinele noastre muzicale, dacă am fi căutat să evoluăm în mod firesc, lăsînd în seama timpului, desăvîrșirea operei, desigur astăzi am avea și noi meritul de a fi creat o artă, poate simplă, dar ar fi fost a noastră ; dar așa, prea am căutat să mistuim într’un timp relativ foarte scurt, tot ce apusul a produs de veacuri, prea am hazardat să pricepem și să imităm toate capo d’operile geniale străine, fără să fim pregătiți pentru așa ceva. Nu neg, au fost și sunt și la noi minți luminate, harnice, pricepute, care au creat o artă după puterile lor : au fost și sunt talente, care ne fac destulă, cinste, dar este un „dar“ trist — și acela e „lipsa de apreciere a marelui public, este lipsa gustului muzical“. Și lipsa aceasta de apreciere se traduce așa de limpede printr’o complectă neincurajare a artei la noi—vorbim de propria noastră artă, căci de altfel cea străină o prea încurajăm —se manifestă printr’o desăvîrșitâ neatenție, ceia ce a făcut ca distinsele somități artistice, cu care ne mîndrim, să cîștige în țări străine adevarata cunună a gloriei, căci patria mumă— din nenorocire și spre rușinea noastră desigur n’ar fi fost în stare să le dea macar o existență demnă de talentul lor ! A cui e vina ? e întrebarea ce, foarte firesc, se pune. Vina e a tuturor și a nimănui. Vinovați sunt și îndrumătorii artei, vinovate și publicul. Publicul î nostru e vinovat pentru că nu încurajază arta romînească, oricît de slabă s’ar prezenta și îndrumătorii artei sunt vinovați că nu cultivă gustul muzical. Minte luminată și individualitate artistică remarcabilă, cu merite necontestabile, dl. Mezzetti, și-a dat perfect socoteala, că, pentru a fi încurajată arta trebue ca publicul să prindă gustul muzical, să facă mai de-aproape cunoștință cu arta clasică prin vulgarizarea autorilor ei,ce-au strălucit odinioară cu raza geniului lor și care vor răminea eterni ca vremea Pentru ca să putem judeca și mai imparțial, concertele simfonice ce vor avea loc, pe lingă puterea de discernămînt de care avem nevoe, trebue să ținem socoteală că dacă Orchestra Conservatorului din București e subvenționată de Stat cu frumoasa sumă de 100,000 fr. a și HENRIK SIENKIEWICZ 33 MESSIR «DORI CAUTEA ÎNTÂIA CAPITOLUL XV Doar ici colo de esă cite o bandă de pungași Noi i-am împrejmuit instințit da bine, că nu ne-a scapat un singur pagon. Prin «dineul văilor se mai zăre și zăpada încă, dar șesurile toate au înverzit. Eu îmi aștept din clipă in clipă învoirea, panul Nowownski mă va înlocui, ca comandant dar fără multa trudă. Cocoarele sosesc în nenumărate stoluri; mulțime de cocostirci de asemeni, unul din soldații mei a împușcat un pelican. Vă salut cu dragoste. Sărutări de mini d-nei, surorei mele, asemeni d-rei Cristina, amintirea căreia mă recomand umil, rugind cerul să-mi ajute a o regăsi întocmai cum am lăsat-o la dispărțire, ca și pot gusta alături de dinsa toate bucuriile și mîngierile. Salută te rog, din partea-mi pe d ra Barbara. Nowowieski și-a revărsat veninul și furia pe capul inamicului, dar încă nu e totul vindecat, cu toate a ceste, de iubirea lui PS. — Am cumpărat de la niște n gustori armeni o foarte frumoasa blana hermină, pe care îmi voi permite s’od»ud-rei Cristina la reintoarcere. De asemeni voi «duce bomboane din orient micului paj... — N’are decit să-și mănînce singur bomboanele, d. Mihail, zise Besin inroșindu se la fată. Ce mân» drept cocuț.? Atunci nu-ți pare bine că se întoarce ? întrebă Zagoba sa spune-mi drept, ești în adevăr mînioasă pe dms ! ? înciudată ea nu-i răspunse. Ea găsea că Mihail o socotea de prea copilăroasă , să-i aducă bomboane.... de ce nu mai bine o păpușă? Apoi se gindi la cocostirci, la acel pelican împușcat de soldat... Ce bine l-a ochit!.... Crista, ascultase scrisoarea stînd ascunsă într’un ungher, cu ochii pe jumătate închiși. Discuția pe care o avusese ea la biserică cu Kettling:..... alusiile din scrisoarea lui Mihail, erau pentru dinsa numai lovituri. Ea nu era în stare încă să-și lege firul gudurilor Wolodowski, scrisoarea lui, vestea apropiatei sale întoarceri, cu acel lot de blană frumoasă, toate aceste o lăsau străină, aproape o destgustau. In schimb nici odată nu-i fusese mai drag Kittling, ca In clipa acea. Amintirii lui ii era scumpă, scumpe cuvintele rostite de el, scump- figura sa gravă și dulce, scumpa tristeța și suferința lui Și cu toate acestea, ea trebuia să ritmie străină de acest amor, să arunce in desnădejde ființa pe care o adora prăpădită și să se dea cu trup și suflet altuia, care, prin însuși faptul ca era acel altul ii devenea odios.Nu pot, nu pot, își zicea Crista în adincul sufletului său sfîșiat. Atunci își aduse aminte de acea preumblare cu trăsura, de acele sărutări primite și date. Ii fu rușine și greu de dinsa însăși. Iubise ea dar pe Wolodowski? Nici de cum! In inima ei nu fusese iubire, ci numai compătimire, curiositate și cochetărie. Se disprețuia pe ea însăși, dar în acelaș timp orgoliul i se revolta. Dedea vina pe Mihail. El era vinovatul. Atunci pentru ce oare ar avea temușinâu și ar suferi amarurile pocăinței numai ea singura ? De ce sa nu guste și ei din aceste amaruri ? N’are ea oare dreptul să-i spue la întoarcere: „M’am înșelat. Am luat mila pe care mi o inspirase și d-ta drept un sentiment mai duios Și d-ta de asemenea te-ai înșelat. Renunță deci, de azi înainte la mine, cum renunț și eu la d-ta. Dar deodată frica îi sburli părul dd pe cap, frică de furia temutului răsboinic, nu pentru dinsa ci pentru iubitul ei, pe care avea să-l urmărească și să lovească o cruntă răzbunare. I se părea că vede pe Kettling, ești pe teren față ’n față cu acest neînvins scrimaci; îl vedea căzînd ca o floare, vedea ochii lui delicioși cum se ’nchid pentru totdeauna de la lumina zilei.... și chinul ei întrecea răbdările omenești. Ea se ridică, și fugi în odaia sa, ca să se ascundă de toate privirile, ca să nu mai audă rostindu se numele lui Wolodowski și vorbindu-se de apropiata lui reîntoarcere. Ciuda în potriva lui începu să-i stăpânească inima, și o făcea sâ urască aproape pe micul voinic. Ceasurile nopței treceau, greoaie și pline de halucinații. Ea nu izbutia să poată ațipi măcar. Peste puțin auzi pe Basia purgînd și strigind-o. — Krysia I Krysia ! — Dar ce, tu nu dormi drăguță? — Am visat că un Osmanliu a lovit cu săgeata pe panul Mihail. Isuse Hristoase, ferește-i de orice rău !.... Vis răul Prevestire rea !... Tremur pare că ași avea friguri. Scumpa mea, hai să ne închinăm.... Ca un fulger de repede și plin de o tainică bucurie primi această presupusă veste Krisia: , Ah ! dac’ar fi murit ! (Va urma)