Evenimentul, octombrie-decembrie 1906 - ianuarie-februarie 1907 (Anul 14, nr. 185-285)

1906-11-26 / nr. 229

fază de decadență și literatura dra­­matică sa umple de farse și de me­­lodrame, unele de o concepție de si­tuații false și de un sentimentalizm­ care te face să rîzi sau care stoarce lacrimi cel mult mahalalei. Mai tîrziu teatrul istoric purifică puțin atmosfera aceia melodramatica și scena recîștigă din splendoarea vremurilor trecute. Teatrul modern cu drept cuvînt ar putea fi numit istoric—cu toate cui s-a scris și în alte genuri așa în ge­nul acela așa de vast: a descrie o întîmplare mai mult sau mai puțin nenorocită sau bizară. In prezent sunt de alt­fel o mulțime de autori dramatici care se agață de acest gen productiv al întimplărei și de cele mai de multe ori la întîmplare. Nu-i aici locul de a face un isto­ric asupra teatrului— pentru care ar trebui o carte—ci o slabă ochire a­supra evoluției caracteristice a tea­trului. De­ aceea fără a mai cita autori și fără a mă întinde asupra unor piese care prin ele vise și constituesc, a­­parte, un gen de teatru, voi trece la teatrul contimporan. Ibsen, in primul rînd, scrie piese care cetite sunt mai bine ințelese de­cit văzute. Simbolizmul în teatru, drept vorbind, nu prea place și dieâ uriașul Nordului a recurs la scenă, poate a făcut-o dintr-un sentiment bine justificat, ecela de a populariza ideile sale. Așa­dar ca o notă singuratică și.... armonioasă. Simbolismul iar parte în formația caracterizând teatrului con­timporan. Ca ceva răzleț în această direcție și de o putere discnetică netăgădu­ită e genul er­o-comic in frunte cu Cyrano de Bergerac, acea neprețuita inspirație a lui Bostană, care stor­cind lacrimile, stîrnește și visul în acelaș timp. Teatrul istoric in Occident și-a tră­­it traiul și numai la noi (poate și la vecinii noștrii Bulgari și Serbi) unde teatru­l a evoluat fiind încă tot la început, avem genul istoric, cel mai ușor pentru începuturi. Teatrul Social e în floare în Rusia unde starea actuala de lucruri a de­­term­inat pe­ un Corbi să spne lucruri care erau să-i fie fatale. Și cu toata bucuria trebue să ne îndreptăm din nou spre bătrîna Fran­ță de unde au eșit tot­deauna lucru­rile cele mai nouă și în toate direc­țiile. Nu tocmai tare de demult o sume­denie de autori dramatici scriu piesa, unde vezi rupt un colț din viață, iar în actorii care întruchipează tipurile din piesă recunoști pe cutare prie­ten sau pe cutare femee. Și din piesele aceste, unde găsești cela mai scînteietoare dialoguri de gîndire și de verva, s­ățești seă se degajează o ideologie sau înveți cit sunt de variate concepțiile de senti­mentalitate, făc­nd cunoștință cu o mulțime de personalități In ceia­ ce privește interpretarea pieselor acestora, ea nu poate să fie de­cit aceia a oamenilor de toate zi­lele în ciuda actorilor de veche școa­la declamatorie, care țipă și se umflă de crezi că le plesnește baerile i­­nimii. Aceasta mi se pare chiar că e ade­­varata măsură ce trebue să se păs­treze în teatru atît de autori c­i și de actori—pentru că numai așa la teatru poți trăi în lumea ta, pe care ai ocazia s-o critici, indreptindu-te iar caracteristica teatrului contim­poran o voi numi-o naturalizm. Se poate­ că mulți autori contim­porani teatrali să se fi molipsit de la Flaubert, Maupassant, etc. și ceia­ ce ar fi da dorit e ca și actorii noștri dizbărîndu-sa de acele încrețituri fară rost și da acele izbucniri guturale, pare te scoală de pe scaun, sa ia o lecție de la părinții interpretatei na­turaliste Novelli, Duse și Despres. Octav Florescu. Știri Diverse Furt Vestitul pușcăriaș Luță Bu­drigă din piața Halei, găzduind la el pe Constantin Coman din comuna Dăngeni, județul Botoșani, peste noap­te în momentul cînd acesta dormea, i-a furat din buzunarul jiletoei suma de 20 lei. El a fost arestat la comisia a IV-a, unde se cercetează cazul. EVENIMENTUL 0 lămurire Relativ la cele afirmate de „Libe­ralul” pe seama Epitropilor Cassei Sf. Spiridon cu privire la verificarea Cassei Epitropiei, d. Savu­ Orossu, comptabilul actl­­ Epitropii ne aduce următoarea lămurire. Domnule Director. In Liberalul No. 207 din 16 No­embrie curent să face o critică pro­cesului verbal de situația Casei Sf. Spiridon încheiat de d. Epitrop Gh D. Șerban în ziua de 4 a acestei luni în această critică sunt unele cifre care au nevoe să fie lămurite. D­aca autorul criticei ar fi cerut de la mine lămuriri mai înainte de a o fi publicat s-ași fi dat fiindcă si­tuația a devenit publică: 1) prin pu­blicarea ei și 2) că prin expunerea de motive asupra budgetului pe anul 1906 907 s’a justificat întrebuințarea unei părți din capitalurile Cassei. Se vede că cel ce a dat explicări nu s’a priceput să le dea adevărate. N’am putut lamuri lucru pînă acum, fiindcă d-nii Epitropi erau la Camera și n am avut învoirea. Rog­a se ținea în samă următoa­rele : 1) In ce privește ținerea unei chei de d. Epitrop Șerb n. Procesul verbal încheiat de Onor foștii d mi Epitropi, prevede intre altele, că în timpul cind Directorul ar fi un concediu, una din chei se va păstra de unul din Epitropi. Acesta era cazul 2) Nu s’ar fi făcindi casierului ve­r­ificare zilnică. Situația din 4 Noembre nu arată ca s’a făcut verificarea Casieriei, ci verificarea totalei averi, aflate in casa Epitropiei. Verificarea zilnică a operaților casieriei și alegerea soldului in fie­care sară, este o lucr­are de 20 30 minute. Atunci, dacă casierul are un sold mai mare si depune in casa mare Verificarea generala a casei este altă lucrare, durează 5-6 ceasuri și chiar mai mult, pentru că trebue luate toate efectele publice, bucata cu bucata, să cercetează toate ga­ranțiile în efecte cu cupoanele lor. Își face verificarea singur cel ce are in păstrare valorile. 3) Să iasă un prea mari sold în păstrarea casierului. In procesul verbal publicat, nu este scris că soldul de 38165 lei 90 b a fost lăsat la disp siția casierului, ci ca în timpul verificărei erau în casa din casierie în numerar, diferite monezi, 38,165 lei 90 bani. Altă dată in cursul zilei au fost în casa casie­rului cîte 70—80 mii lei pînă sara la închiderea casei. Acum se dă­du­se niște ruble pentru a le schimba, erau vindute d-lui Grotwald și tre­buia să aducă numerarul. La facerea verificarei s’au trecut valorile așa cum sau găsit 4) Că ar fi exage­rată și dtrămăluită averea Casei Sf. Spirdon, neadmi­țindu­se cifra precisă de S7.500.496 lei 75 bai a averei imobiliare. Iata cum e trecută averea imobi­liară. Moșii 26,661,520 37,590,495.75 Nu poate fi nici o discuție asupra fracțiilor de uni la Slănic și spital,­­pentru ca valora instalației băilor s’a adaus la valoarea Slănicului după pa­tul din deviz și contract. Avansul pentru construcția Ospă­tăriei Popovici, s’a adaus la valora construcțiilor spitalicești conform ce­lei de pe urmă situație de plată în­tocmită de serviciul tecnic. S’ar părea că cifra de 26661520 valora moșiilor să scoboară prea jos, cînd ajunge pînă­­ fracțiea de 15-20 însă să explică foarte bine . Casa Sf. Spiridon are și moșii și moșii are. Unele sunt dăruite, altele cumpă­rate. La evaluare să poate scoborî pînă la mii pentru moșioare. Cele cumpărate însă trebue trecute cu va­­l­oarea plătită Valoarea moșiilor a crescut, în­cît nu se poate lua de bază pentru evaluare suma plătită la 1852 de exemplu pentru moșia To­direni. Dar arca cumpărata in Fc­­embre 1905 nu și-a schimbat de loc valora și pe lingă prețul de cum­părătură s-au adaos taxele de înre­gistrare plătite precum șî cheltuelele de expertiză, căci adevărata sumă cu­ o coste pe casă sa compune din prețul dat vînzătorului și celelalte cheltueli. In așa mod să poate sco­borî pînă la unități de bani. In notele date la 1003 s'a trecut numai averea imobiliară producătoare de venit. Situația de acum cuprinde toate imobilele, spitale, biserici etc. Drept vorbind spitalele și bisericele sunt o sarcină asupra averei produ­cătoare de venit, dar nu se poate tăgădui că construcția nu este și ea o valoare. In critică să arată că la 1903 era fondul pensiilor în sumă de 23,000 lei. In 1903, n’a existat un fond al pensiilor. Micul fond de 23,068 lei, ac­este astâ­zi s'a adunat de atunci încoace, după ce administrația ca­sei pensiilor s’a trecut la contabilitate Spun asta nu pentru a mă îngrija, dar pentru că este adevărat. Fond Tirgu F­umos Pe la începutul lui Septembre 1903, era în adevăr un capital de 22567 lui numerar și 28.000 lei efecte, a­­dun­at din vânturile spitalului din Tg.­Fru­m­os ca destinație pentru con­struirea spitalului. Numerarul de atunci împreună cu venituila pa 190415 și 1905­6 s’a în­trebuințat la construcția spitalului Efectele sunt și astâ­zi dar urm­ăza a se vinde o parte din ele, (așa cum s’a luat hotătirea chiar cind s’a plâ­i muit facerea spitalului) pentru com­plecta lui înzestrare cu mobilier in­strumente aparate etc. Construcția spitalului a fost începută din timpul unor­ foști d­in Epitropi. Deci fondul adunat era angajat. La 1903 nu era nici un bun în numerar la fondul azilului Balș Ca­pital. Astă­zi dacă sunt 195 lei este că încă nu s’au cumpărat bonuri pen­tru această sumă ce provine de la niște efecte eșite la sorți. Suma de 23896 lei, ce era pe la nceputul lui Septembre 1903, era sold budgetar al azilului, cuprindea in ea­renta lui V. Cociu pe mai multe trimeste oprită de la diferiți creditori ai lui, și sau plătit în urmă conform hotârîrelor definitive. S. Grossu contabil casei Sf. Spiridon Va urma Camera de Comerț din localitate a intervenit pe lingă consulatele Ro­mînești din străinătate și camerile de comerț străine, trimițînd și regula­mentul museului camerei noastre de comerț, și aceasta în scop ca să se intervie pe lîngă fabricanții și indus­triașii din străinătate, pentru a tri­mite șr­ei probe din fabricile lor mu­seului nostru din localitate. Case și acarete 327,920 Vii 40,100 Locuri libere 9500 Băile de la Slănie cu instalația nouă a băilor 4631,430 Construcții spitalicești cuprinind și ava­nsul pentru O­­ patoria Po­­povici 5,678 025,75 Biserici 242 000 INFORMAȚII Mii de Duminică la ora 2 p. m. după cum am anunțat, va avea loc la Teatrul Național al V-lea concert simfonic, dat de orchestra Conservato­rului sub conducerea d lui Enrico Me­zet­ti, directorul Conservatorului și cu concursul d-lui profesor A. Moldrich. Iată programul concertului : 1) Mendelssohn, Uvertura Rui- Blas; 2) Ferrais, Souvenir de Spa, mare fantezie , violoncel, executat de d. profesor Moldrich cu acomp. de quartet­; 3) Choran-Caudella : dansuri romînești; 4) Hajdu : Simfonia a XII a ; a) adagio; b) allegro molto ; c) adagio ; d) minuetto; e) Alle­grocon soirito, executate de orchestră. Biletele sunt aproape toate plasate . Aristide Sariany mare proprie­tar din Vaslui sa află de cite-va zile in orașul nos ru, descinzînd la hotelul Buci. Băiatul Scarlat Popovici, în etate de 16 ani, elev al școalei de cîntări bisericești, care stă în gazdă la Pa­­raclisierul Luca Dumitru de la bise­rica Bărboiu. Luni seara, profitind de pensie că acesta și cu soția sa nu se aflau acasă, a siluit o copilă de 7 ani a numitului paraclisier. Scarlat Popovici a fost arestat la poliția de siguranță. Poliția de siguranță a arestat eri pa Costică Constantinescu de 18 ani din strada înfundată No. 6 și But­nariu Ioan de 16 ani din strada Zu­gravilor No. 62, care in noaptea de 23 a lunei curente, au spart ia rampa garei 2 baloturi cu marfă ale comer­ciantului Alexandru Hefter, din strada Anastasie Panu, furîndu-i 2 duzini de lianele, 12 părceli, mănuși, pîn­­zeturi și stofe. Se crede ca aceștia au mai fâcut și site furturi. Precocii hoți au fost înaintați par­chetului. Consiliul de răsboiu al corpului 4 de armată va ținea ședință poimîne Luni. Astă­zi s’a oficiat cu o deosebită solemnitate hramul bisericei Lo­­zonschi. A asistat un mare număr de cre­dincioși. Școlare La ministerul instrucțiunei publice se lucrează în momentul de față, la alcătuirea unui proect de lege, rela­tiv la învâțămîntul particular. Intre alte dispozițiuni acest proiect cuprinde și următoarele : Nu se vor putea deschide școli par­ticulare de­cît de profesorii cari au o vech­me cel puțin 10 ani în învă­­țăm­ânt. Alcătuirea programului să fie în­tocmai ca aceea de la școlile Sta­tului. Profesorii cari vor funcționa la a­­ceste școli vor fi recrutați, numai din licențiații Facultatei de litere și ști­ințe; sub nici un motiv ministerul nu va tolera, ca recrutarea persona­lului didactic să se facă din tineri u studiile ne­terminate. Tot acest proect prevede­a și regu­­limenUrea prețurilor cari trebuesc percepute tutorilor sau părinților e­­levilor. Privitor la examene, acest prost, arată ca în viitor sub nici un motiv nu se vor mai putea da examene de două clase intr’un an. Proectul va fi în curînd depus pe biuroul Corpurilor Legiuitoare, de că­tre d. C. Dissescu, ministrul instruc­țiunei.* * * Ministerul instrucțiunei publice, a trimes o circulară direcțiunilor școa­­lelor primare, cit și direcțiunilor tu­turor școalelor din localitate unm­­a se găsește introdus în program, studiul exercițiilor militare, prin care pune în vederea acestor direcțiuni, că ori de alte ori, li se vor face plîngeri, că instructorii militari brutalizează elevii, să încunoștiințeze imediat mi­nisterul, care să dispună înlocuirea instructorului. O asemenea circulară a fost dată de către inspectoratul exercițiilor mi­litare. Marți 28 Noembrie a. c., cu ooasia aniversărei luărei Plevnei, se va o­­ficia un Te Deum la Mitropolie. Serviciul Divin va fi oficiat de P S. S. Ar­hiereul Ghenadie Georgescu Vicarul Mitropoliei. Dl N. Gananftu prefectul poliției lo­cale, a sosit astăzi dimineață in lo­calitate, venind din București cu tre­nul de 8 și 30. In comuna Ungureni din județul Botoșani s’a înființat din inițiativa învățătorului din acea comună o ban­ca populară cu numele de „Calugă­reni“. Din Roman primim trista veste despre încetarea din viață a d­lui Iorgu Drăghici, fost deputat, fost pri­mar, membru al partidului Conser­vator. Inmormantarea a avut loc astă­zi după amiazi. Trimitem condoleanțele noastre în­tristatei familii. Moșia Cordun a fost arendată de Epitropia Cassei Sf. lui Spiridon, u­­nei asociațiuni de săteni, formată de satele Tămâșeni, Cordun și Sabăoani, din județul Roman, cu 1100 lei peste arenda actuală. De asemeni și moșia Porcești a fost arendată unei asemeni asociați­­uni constituită de sătenii din Porcești. Plecați și sosiți Aseară cu trenul de 9 și 5 au ple­cat spre București d-nii: Colonel Aponț, Brăescu. Astăzi dimineață cu trenul de 8 și 35 de București au sosit d-nii: dr. Maior Miclescu, Em­elide, Petrescu. Aseară cu trenul de 10 și 55 de Pașcani a sosit în localitate d-nii: Hamangiu, Miclescu. A sosit în localitate astazi dimi­neață cu trenul de 8 și 30 de Bucu­rești d-nii: Gh. Lascar primar, Ca­­nanău, prefect, Th. Mandrea, A. Ros­novanu Dobias, Melic, Capitan Stro­­ia, I. Catargiu di Roșculeț, A. Xe­­nopol. Ministerul de finanțe zilele aceste va face o nouă mișcare printre con­trolorii fiscali de orașe și județe, din țară. Harnicul nostru primar dl Gh Lascar, s’a întors astăzi dimineață în localitate, venind din București cu trenul de 8 și 30 a. m. Poliția locală, face cunoscut came­rei de comerț din localitate că in­­timpină dificultăți intru observarea respectărei repausului Duminical, din cauză că comisiunile delegate de ca­merile de comerț, nu se prezint să însoțească agenții polițienești. Camera de Comerț. In consecință a luat măsuri insistul pe lingă a­­ceste comisiuni de comercianți, de a oferi tot concursul lor. Societatea Donau-Dampfschiffahrts, din Golați face cunoscut că primirea mărfurilor în josul Dunărei se va închide anul acesta după cum ur­mează : in stațiunile de la T. Seve­rin până la Calafat—Vidin în ziua de 26/9 Decembre; în stațiunile de la Lompalanka pănă la Rusciuc— Giurgiu in ziua de 27/10 Decembre și în stațiunile de la Tutrakin-Olte­­nița pănă la Brăila în ziua de 28/U Decembre a. c. Data închiderei primirei de măr­furi în sudul Dunărei se va publica mai tîrziu. In seara zilei de 5 Decembrie 1906 se va da în localul societății de Gim­nastică Sport și Muzică din strada Școalei de Arte prima splendidă se­rată dansantă. Tot ce lașul are mai distins, știe genul familiar și puțin pretențios a frumoaselor serbări ale acestei societăți. Comitetul societăței, inpreună cu Co­mitetul Organisator a luat măsuri ca desevărșita reușită a acestei serbări se fie asigurată. Bibliografie — Viața Literară, anul I No. 48, cu un bogat și ales sumar. — Sămănătâri, anul V No. 48. — Revista Asociației învățătorilor și în învățătoarelor din Romînia, anul VII No. 6.* * * A apărut și se află de vîn­­zare la librăriile principale din Iași și București . Proble­mele capitale ale Slavisticei la români,de lie Bărbulescu, pro­­fesor­ agregat de limbile slave la Universitatea din Iași. * Nocivitatea ca simptom în ali­­enația mintală și ca substrat în pornirea criminală este titlul interesantei comunicări, fd­ută la con­gresul medical din București in ziua de 18 Septembrie a. c., de d. dr. P­rosin, docent de boale nervoase și mintale la facultatea de medicină din Iași. La librari prețul 50 bani. Serviciul sanitar a fost înștiințat că printre copii din comuna Erbiceni s’a ivit epidemia de scarlatina. S’au luat masurile de combatere­ 1908 ARTA Concertele simfonice Popularizarea autorilor clasici și răspîndirea gustului muzical . iată scopul ce trebue să-l ajungă con­certele simfonice, anunțate pentru iarna aceasta, scop atins în parte încă din seria celor cinci concerte date în iarna trecută. Intru ceia ce privește necesitatea acestor concer­te simfonice, date de către orches­tra Conservatorului, pusă sub con­ducerea harnicului și priceputului di­rector al Conservatorului, dl. Enrico Mezzetti, ne-au spus-o oamenii com­petenți în materie muzicală, ne-au spus-o distinșii apreciatori juști ai artei romînești, încă din anul trecut. Cum că dl. Mezzetti, venind în frun­tea acestei vechi­­ instituțiuni Cultu­rale, focar de artă muzicală pentru­ Moldova, are meritul că a avut cel dintăi această fericită ideie a concer­telor simfonice, aceasta rămîne în a­­fară de ori­ce discuție ; dar ca să înțelegem această stradănuială plină de sacrificii a actualului director al Conservatorului—fără răutatea care caracterizază unele spirite pătimașe de invidie—să aruncăm o scurtă pri­vire asupra artei în general la noi, căci numai după aceasta vom putea să ne dăm socoteală de curajul și munca titanică ce trebue să depună cine­va pentru ca să facă muzică în țara romînească. Ca popor tînăr, abia ești din vii­toarea luptelor pentru existența et­nică și politică, ca stat aruncat în partea Orientului, departe de foca­rul adevarat al Culturii intelectuale, de producț­unile geniale ale artei, Occidentul, e foarte natural să ne aflăm pe­ o treaptă inferioară a scă­rii muzicale, să fim încă la începu­tul unei adevărate carieri artistice. Dacă, însă, ne-am fi mulțumit cu puți­n dacă ne-ar fi lipsit acea în­credere prea mare în forțele și apti­­tudinele noastre muzicale, dacă am fi căutat să evoluăm în mod firesc, lăsînd în seama timpului, desăvîrși­­rea operei, de­sigur astă­zi am avea și noi meritul de a fi creat o artă, poate simplă, dar ar fi fost a noas­tră ; dar așa, prea am căutat să mis­­tuim într’un timp relativ foarte scurt, tot ce apusul a produs de veacuri, prea am hazardat să pric­epem și să imităm toate capo d’operile geniale străine, fără să fim pregătiți pentru așa ceva. Nu neg, au fost și sunt și la noi minți luminate, harnice, pricepute, care au creat o artă după puterile lor : au fost și sunt talente, care ne fac destulă, cinste, dar­­ este un „dar“ trist — și acela e „lipsa de apreciere a marelui public, este lipsa gustului muzical“. Și lipsa a­­ceasta de apreciere se traduce așa de limpede printr’o complectă nein­­curajare a artei la noi—vorbim de propria noastră artă, căci de alt­fel cea străină o prea încurajăm —se ma­nifestă printr’o desăvîrșitâ neatenție, ceia ce a făcut ca distinsele somi­tăți artistice, cu care ne mîndrim, să cîștige în țări străine adevarata cu­nună a gloriei, căci patria mumă— din nenorocire și spre rușinea noas­tră de­sigur n’ar fi fost în stare să le dea macar o existență demnă de talentul lor ! A cui e vina ? e întrebarea ce, foarte firesc, se pune. Vina e a tu­turor și a nimănui. Vinovați sunt și îndrumătorii artei, vinovat­e și pu­blicul. Publicul î nostru e vinovat pentru că nu încurajază arta romî­­nească, ori­cît de slabă s’ar prezen­ta și îndrumătorii artei sunt vinovați că nu cultivă gustul muzical. Minte luminată și individualitate artistică remarcabilă, cu merite ne­contestabile, dl. Mezzetti, și-a dat perfect socoteala, că, pentru a fi în­curajată arta trebue ca publicul să prindă gustul muzical, să facă mai de-aproape cunoștință cu arta clasi­că prin vulgarizarea autorilor ei,ce-au strălucit odinioară cu raza geniului lor și care vor răminea eterni ca vremea Pentru ca să putem judeca și mai imparțial, concertele simfoni­ce ce vor avea loc, pe lingă pute­rea de discernămînt de care avem nevoe, trebue să ținem socoteală că dacă Orchestra Conservatorului din București e sub­venționată de Stat cu frumoasa sumă de 100,000 fr. a­ și HENRIK SIENKIEWICZ 33 MESSIR «DORI CAUTEA ÎNTÂIA CAPITOLUL XV Doar ici colo de esă cite o bandă de pungași Noi i-am împrejmuit insti­nțit da bine, că nu ne-a scapat un singur pagon. Prin «dineul văilor se mai zăre și zăpada încă, dar șesurile toate au înverzit. Eu îmi aștept din clipă in clipă învoirea, panul Nowown­ski mă va înlocui, ca comandant dar fără multa trudă. Cocoarele sosesc în nenumărate stoluri; mulțime de cocostirci de a­semeni, unul din soldații mei a îm­pușcat un pelican. Vă salut cu dragoste. Sărutări de mini d-nei, surorei mele, asemeni d-rei Cristina, amintirea căreia mă reco­mand umil, rugind cerul să-mi ajute a o regăsi întocmai cum am lăsat-o la dispărțire, ca și pot gusta alături de dinsa toate bucuriile și mîngierile. Salută te rog, din partea-mi pe d ra Barbara. Nowowieski și-a revărsat ve­ninul și furia pe capul inamicului, dar încă nu e totul vindecat, cu toate a ceste, de iubirea lui PS. — Am cumpărat de la niște n gustori armeni o foarte frumoasa blana hermină, pe care îmi voi per­mite s’o­d»u­d-rei Cristina la rein­toarcere. De asemeni voi «duce bom­boane din orient micului paj... — N’are de­cit să-și mănînce sin­gur bomboanele, d. Mihail, zise Be­­sin inroșindu se la fată. Ce mâ­n» drept cocuț.? Atunci nu-ți pare bine că se întoarce ? întrebă Zag­oba sa spu­ne-mi drept, ești în adevăr mînioasă pe dms ! ? înciudată ea nu-i răspunse. Ea gă­sea că Mihail o socotea de prea co­pilăroasă , să-i aducă bomboane.... de ce nu mai bine o păpușă? Apoi se gindi la cocostirci, la acel pelican împușcat de soldat... Ce bine l-a o­­c­hit!.... Crista, ascultase scrisoarea stînd ascunsă într’un ungher, cu ochii pe jumătate închiși. Discuția pe care o avusese ea la biserică cu Kettling:..... alusiile din scrisoarea lui Mihail, erau pentru dinsa numai lovituri. Ea nu era în stare încă să-și lege firul g­udurilor Wolodowski, scrisoa­rea lui, vestea apropiatei sale întoar­ceri, cu acel lot de blană frumoasă, toate aceste o lăsau străină, aproape o destgustau. In schimb nici odată nu-i fusese mai drag Kittling, ca In clipa acea. Amintirii lui ii era scumpă, scumpe cuvintele rostite de el, scu­mp- figura sa gravă și dulce, scumpa tristeța și suferința lui Și cu toate acestea, ea trebuia să ritmie străină de acest amor, să a­­runce in desnădejde ființa pe care o adora prăpădită și să se dea cu trup și suflet altuia, care, prin însuși fap­tul ca era acel altul ii devenea o­­dios.­­­Nu pot, nu pot, își zicea Crista în adincul sufletului său sfîșiat. Atunci își aduse aminte de acea preumblare cu trăsura, de acele să­rutări primite și date. Ii fu rușine și greu de dinsa însăși. Iubise ea dar pe Wolodowski? Nici de cum! In inima ei nu fusese iubire, ci numai compătimire, curiositate și co­chetărie. Se disprețuia pe ea însăși, dar în acelaș timp orgoliul i se revolta. Dedea vina pe Mihail. El era vi­novatul. Atunci pentru ce oare ar avea te­­mușinâu și ar suferi amarurile pocă­inței numai ea singura ? De ce sa nu guste și ei din aceste amaruri ? N’are ea oare dreptul să-i spue la întoarcere: „M’am înșelat. Am luat mila pe care mi o inspirase și d-ta drept un sentiment mai duios Și d-ta de asemenea te-ai înșelat. Renunță deci, de azi înainte la mine, cum renunț și eu la d-ta. Dar de­odată frica îi sburli părul dd pe cap, frică de furia temutului răsboinic, nu pentru dinsa ci pentru iubitul ei, pe care avea să-l urmă­rească și să­­ lovească o cruntă răz­bunare. I se părea că vede pe Kettling, ești pe teren față ’n față cu acest neînvins scrimaci; îl vedea căzînd ca o floare, vedea ochii lui delicioși cum se ’nchid pentru tot­deauna de la lu­mina zilei.... și chinul ei întrecea răbdările omenești. Ea se ridică, și fugi în odaia sa, ca să se ascundă de toate privirile, ca să nu mai audă rostindu se nu­mele lui Wolodowski și vorbindu-se de apropiata lui reîntoarcere. Ciuda în potriva lui începu să-i stăpânească inima, și o făcea sâ u­­rască aproape pe micul voinic. Ceasurile nopței treceau, greoaie și pline de halucinații. Ea nu izbutia să­ poată ațipi măcar. Peste puțin auzi pe Basia pu­rgînd și strigind-o. — Krysia I Krysia ! — Dar ce, tu nu dormi drăguță? — Am visat că un Osmanliu a lo­vit cu săgeata pe panul Mihail. Isuse Hristoase, ferește-i de ori­ce rău !.... Vis răul Prevestire rea !... Tremur pare că ași avea friguri. Scumpa mea, hai să ne închinăm.... Ca un fulger de repede și plin de o tainică bucurie primi această pre­supusă veste Krisia: , Ah ! dac’ar fi murit ! (Va urma)

Next