Evenimentul, octombrie-decembrie 1906 - ianuarie-februarie 1907 (Anul 14, nr. 185-285)
1906-10-26 / nr. 205
ABCU XIV.— No. 205 REDACȚIA SI ADMINISTRATIA 44 futva a« IL topusneanu 44 f. T^ȘT 44 ¥ repare în toate zilele jg lucru .Un număr vechiu 50 bani Telefon HimilllVL IOBRU JOI 26 OCTOMBRIE 1%$ ABONAMENTUL Pe un an 24 lei, pe 6 luni 12 lei pe 3 luni 6 lei îN STRlINĂTATE pe un an 30 lei Anunciuri, inserții și reclame 50 bani rândul în pag. 111 Telefon' ,iar Conservator u ! Ca să poți judeca și cunoaște oamenii, trebue să ai darul să te substitui în sufletule și să le trăești viața. Unii, însă, își prefac astfel fondul adevărat al naturii lor, încît, cu greu poți ajunge la un rezultat. Ei lucrează, în chip voluntar, asupra primei lor naturi, cu preconceputa intenție de a înșela pe cei cu cari vin în atingere. Natural, că dînșii, fac parte dintre naturile ascunse și cu rezerve mintale, le de ajuns însă, ca fondul prim și nealterabil, să se manifesteze, o singură dată, sub forma lui adevarată, pentru ca acest unic incident, să constitue criteriul sigur și fundamental, în judecarea definitivă a sufletului și caracterului lor. Fruntașul nostru, Domnul Dimitrie Greceanu, nu face parte dintre aceștia. Sufletul său stă înscris în întreaga sa ființă. Oglinda sufletului, niciodată, nu i-a dezmințit fondul caracterului. O mai minunată corespondență între fizic și suflet, rar ne-a fost dat să vedem. Ceea ce ne vorbește prin ținuta, înfățișarea sa fizică, ochii, mișcarea, expresia întregii sale ființi, acela este și’n realitate. Prima impresie, pe care ți-o lasâ’n suflet, nu și-o dezminte nici într’o ocazie. Lealitatea, cavalerismul, dreapta lui judecată, bunul său simț, acest far al rațiunii, toate acestea, la un loc, contribuesc la marea simpatie și încredere ce o insuflă tuturor cu cari vine în contact. Ie o inteligență vie, cinstită, ordonat și sistematic alimentată, iar în totul, un caracter, despre care, am putea zice cu poetul: ...........................Cuvîitu-i de cuvînt, și fapta și cuvîntu-i de-o potrivă sînt. Toate aceste calități îl desemnau pe fruntașul nostru pentru înalta demnitate ce i s’a încredințat în Stat. Fără o atare natură, fără un atare suflet, nici nu se poate concepe încrederea și buna reputație, ce le-a inculcat, în conștiințile tuturor păturilor noastre sociale. Acestea l’au făcut să’și asigure, pe lîngă prietenia sinceră și devotata a tuturor membrilor partidului conservator, dar și stima adversarilor săi politici- Am putea zice, și cu drept cuvînt, că dacă are adversari politici, cum ieși natural să-i aibă, dușmani personali însă nu are. Ori, chiar daca-i are, într’atît li-i rușine să-și manifesteze acest resentiment față de un om ca dînsul, încît preferă, de teamă să nu fie arătați cu degetul, să-și împingă, în inimă înapoi, o atare nemernicie sufletească. Nu putem termina aceste cîte-va linii, pe care i le aducem ca omagiu pentru ziua lui, decît elucidînd o chestiune, căreia și el singur i-a dat o lămurire, pe înțelesul adevărat, într’o ședință a clubului. Mi-aduc aminte că și a început și sfîrșit cuvîntarea cu: „Și ieu sînt democrat Domnilor !.... Da, Dimitrie Greceanu, ie un democrat, ca principii, și se aristocrat ca suflet. De-altminterlea,numai pentru cei rămași în urmă, cu dreapta și cumpenita judecată omenească, noțiunea democrat de sînge ie egal cu noțiunea democrație de principii, iar aristocrațiea de naștere ie egal cu nonsensul pe care, intenționat, l’au dat cei interesați noțiunii aristocrație de principii. Adevărul științific, însă, stă de partea constatăriei că numai de aristocrație, rezultat ea însăși a generații de educație intelectuală și emoțională, deci și de sînge, stă lipit acel altruism, din care decurg principiile cu adevărat democrate. Aci putem găsi explicația și a principiilor de umanitarism și de dreptate, de care dă dovadă fruntașul nostru de cînd de Ministru, precum și a conduitei sale atît de simple, simpatice și sociabile și corespunzătoare, prin urmare, principiilor călăuzitoare adevărat democrate de care dă evidentă dovadă. Putem, deci, spune că e un sincer democrat, care, și ca principii și ca aplicare a lor, nu poate să facă decît cinste guvernului din care face parte. Dar lăsînd, de-o parte, considerațiunea de mai sus, de care ori și care spirit, cu lumina conștiință cinstite, își dă bine seamă că ie așa și au altfel, am mai putea adăugi numai că Dimitrie Greceanu, în afară de a fi democrat sau aristocrat, in diferitele și variile înțelesuri ale acestor noțiuni, ie un om în accepțiunea mare și frumoasă a acestui cuvînt, un om, cu toate calitățile inerente și necesarii înaltei demnități ce-o ocupă un Stat, ca reprezentant al Moldovei. Tocmai această calitate îl face iubit de toți membrii partidului și stimat și respectat de adversari. La asemenea înălțime morală și sufletească, puțini oameni pot ajunge, și unul, dintre acei puțini, ie dragul și iubitul nostru fruntaș Dimitrie Greceanu, a căruia zi, o sărbătorim cu toții, cu încredințarea, că sărbătorim ceva din sufletul și din viața noastră. Dimitrie A. Greceanu Milne este ziua onomastică a distinsului nostru fruntaș iașan, actual ministru al Justiției. Aducîndu’i urările cele mai calde și dorindu'i o viață lungă și fericită pentru binele ilustrei sale familii și al patriei, socotim că este un bun prilej pentru noi aceștia cărei cunoaștem de aproape, să ne oprim un moment asupra calităților superioare ce disting pe acest bărbat de samă, calități ce-l desemnau deja de mult pentru înalta pozițiune pe care o ocupă în stat. Adept prin tradiții și sentimente a principiilor conservatoare, de la intrarea sa în arena luptelor politice, Dimitrie A. Greceanu nu s' a abătut un singur moment din drumul pe care la străbătut cu atîta statornicie da idei și cu atîta nestrămutată hotărîre. In fluctuațiile împrejurărilor politice, prinsoare a trecut ilustrul nostru fruntaș a fost și va rămîne un exemplu de corectitudine atît față cu partidul conservator din care totdeauna s’a mîndrit că face parte, cît și cu numeroșii prietini cari la rîndul lor să găsesc mîndri de legăturile care’i unesc în vederi și sentimente cu acest bărbat politic. In Iași, unde Dimitrie A. Greceanu și-a petrecut întreaga lui activitate politică, fruntașul nostru iubit se bucură de o încredere publică și de o nemărginită simpatie, care inevitabil trebuiau să-l ridice pînă la treapta de a representa orașul nostru ca și întreaga Moldovă conservatoare, în consiliul Coroanei. In finul partidului nostru din Iași, Dimitrie A. Greceanu e considerat nu numai ca un bărbat care întrupează qhintesența ideilor conservatoare, dar încă și ca omul în care această a doua capitală a țărei și-a pus toate speranțele de ocrotire și de sprijin a celor mai vitale interese ale ei. Și cînd pe vremuri de reculegere soldații partidului conservator din Iași vor trebui să arunce piepturile lor înainte în lupta pentru steag privirile toate, spre a și mări ISTRIEA. Gr . MINISTRU AL JUSTIȚIEI ECEAN Ü însuflețirea, se vor îndrepta către mândrul nostru fruntaș. Suntem convinși a fi intrepretul simțirilor celor mai sincere ale tuturor prietinilor noștri, transmițînd iubitului nostru fruntaș, cu ocazia zilei sale onomastice, cele mai călduroase urări de zile bune și îndelungate, pentru el, ca și pentru țară. Sosirea Suveranilor JJLM, LI. Regele și Regina au reluat cu începere dtelt reședința în Capitală. La ora 5 d. a. cînd trenul regal a sosit în Capitală, Suveranii au fost salutați pe peronul gărei de toți dnii miniștri, "d. primar al capitalei, d. prefect al poliției capitalei și Curțile Regale și Princiare. In cama doliului ce Curtea Regală păstrează în urma morții A. 8. I. și R. Archiducele Othon, nu s'a făcut Suveranilor după dorința ce au exprimat, nici o primire oficială. Consulte gratuite pentru boale nervoase Cu începere de Miercuri, 1 No^iembrie a. e. d-nul docent dr. Zosin va da consultațiuni gratuite pentru boalele nervoase la serviciul consultațiunilor gratuite de la Spitalul Central al Casei Sftului Spiridon. Aceste consultațiuni, făcute în special pentru învățămîntul clinic al studenților mediciniști, vor avea loc regulat de două ori pe săptămină : Mercuria și Sîmbâta după prins între orele 1-2. Epitropia generală a Cassei Sf-tului Spiridon, cu o deosebită mărinimie, a binevoit să acorde și medicamente gratuite persoanelor suferinde nevoieșe. Reformele lu lui Greceanu Am urmărit întotdeauna cu vădit interes activitatea iubitului nostru fruntaș dr Dimitrie A. Greceanu, de cind i s’a încredințat portofoliul justiției. Cu multă modestie, dar cu redtă rîvnă pentru înălțarea justiției, a luat o sumă de măsuri, cari, puse in cumpăna dreaptă a judecății, vor forma criterul de judecată a activității acestui drag al nostru fruntaș, înșirăm aci, pentru orientarea cititorilor, o parte din măsurile, pe cari le-a luat, măsuri ce ne arată pe omul, Intr’adevăr indrăgostit de binele public și de înalțarea justiției. D sa a propus și aplicat în justiție o serie de reforme, toate menite să aducă reale și însemnate foloase atît magistraturei cit și împricinaților Legea protecțiunei urmerilor, între altele e una din acele menite să lege numele d-lui Greceanu de un frumos principiu de apărare a celui slab în potriva celui tare: înființarea a unui nou număr de ajutori de judecători de pace, legea intinderei inamovibilităței în magistratură, clădirea de localuri proprii pentru judecătorii, iată o altă serie de reforme, care vor spune că dl Dimitri A. Greceanu s’a îngrijit adinc de magistratură în timpul cît a stat în fruntea ei și că magistrații îi datoresc multă dragoste și recunoștință. Poate că în parte văzute, toate aceste îmbunătățiri deși nu iau de loc caracterul pretențios și emfatic, al revizuirilor și schimbărilor de coduri și legislații, au însă în sinteza lor frumosul merit de a arăta că dl Dimitrie A. Greceanu e însuflețit de o mare dragoste pentru cele ce atrinși de departamentul său și că muncește să aducă o sumă de îmbunătățiri, din care atit justițiabilii cit și magistrații să se folosească cit mai mult și cit mai bine. In sinteza lor aceste lucrări spun că dl Dimitrie A. Greceanu a Ințeles marele adevăr că prin reforme în aparență mici, se pun întărituri solide la baza menită să sprijine marele edificiu social cuprins în generica denumire de „justiție“. Așadar trecerea sa prin acest minister constitue o epocă de muncă rodnică și frumoasă. ECOURI .Iuriăți cu plăcere și eu »drag anunțăm că Joi 90 Octombrie d. va avea loc la București căsătoria civilă a »-lui Emanuel Rosetti Roinovanu cu Principesa Ioana Elena Biilka; și Duminică 99 Octombrie orele 9 seara tu biserica 81. Spiridon căsătoria lor religioasă Cu pensiunea căsătoriei civile va avea loc o recepțiune în casete D-lui fieneral <0. Eahovari. OAMENI ȘI LUCRURI Com Mitică Cînd omnibusul se opri in fața treptelor de intrare ale Castelului de la Stînca, cei invitați ne coborîrăm voioși, grăbindu-ne să întindem mina amfitrionului care se scoborîse pînă jos la trepte să ne primească. In ținută de țară corectă și îngrijită, bottori, cu pălăria de pae cu boruri largi, sîmbitor ca totdeauna, d. Greceanu, comu Mitica, cum îi zicem toți, ne ieșise înainte. Din primul moment era între noi o degajare atît de prietenească, încît fiecare dintre noi se simți ca la el acasă, căci comu Mntică știe să primească atît de bine încît la Stînca încerci iluzia că te -ntorci departe cu ani înapoi și că ești primit de vre-un vechiu boer moldovean ca pe vremurile de altă dată. Prînzul fiu lipsit de pretențiile gastronomice ale bucătăriei franceze și mîncarăm o mămăliguță cu brlnză romînească, care și acum îmi trezește delicioase amintiri. Discuțiile alunecau repede de la lucruri serioase la glumă și de la glumă la lucruri serioase cu antrenarea și libertatea care știe să le întreție Comu Mitică oriunde. După prînz, conduși de el am vizitat parcul, unul din cele mai frumoase din Moldova și printre altele văzurăm un frumos șoim, cu aripele tăiate, adus amfitrionului nostru în dar de un vînător din munții Carpaților, îmi amintesc de el, mai cu seamă că Conu Mitică ținu ca subscrisul, care din cînd în cînd are șugurența idee de a sta de vorbă cu muzele, să fie fotografiat alăturea de acel șoim. „ Vom face un frumos tablou: le poaite ti l'aigle, spunea rîzînd Conu Mitică și i-am răspuns: „și încă amîndoi cu aripele tăiate, Coane Mitică“. Peste cîtva timp, cînd întreg clubul conservator ieșise înaintea d-lui ministru Dimitrie A. Greceanu, cînd toți o salutau cu cuvenitele „Excelență“ și „domnule mi nistru“ subscrisul ca un biet poet, care cu greu își poate alunga amintirile frumoase i-a strigat din răsputeri într'un solo, ce poate nu tocmai armoniza cu „Excelență“și „domnule Ministru“ i-a strigat din răsputeri : — Să trăiești Coane Mitică!Codreanu comânzi FAȚA DE MAI ALES CU PRIVIRE LA HiestiaJ Macedo - Romînă (Urmare). 72). SÂRBI «i BULGARI Și a cunoaște noi acestea, exact, nu e desigur un lux, fiindcă ele interesează chiar desvoltarea și trăinicia noastră viitoare ca Stat ;ele ne întăresc puterile în lupta negativă de care am vorbit a individualității noastre pentru existență. Când va fi dar și la noi, în clasa cultă și cîrmuitoare a intereselor mari și mici ale Țării, oameni mai mulți cari să știe din însăși mișcarea literară slavă—din cărți și reviste slave—ce gîndesc și simt de ex. Sârbii și Bulgarii, ca unitate națională și Stat, atunci firește că nu se vor propovădui sau cel puțin nu se vor mai putea întinde ca acum în publicul românesc idei false ca : stabilirea unei uniuni vamale între România, Bulgaria și Serbia împotriva Germanilor. Și, o asemenea ideie ne ar mai munci in zadar unele minți, fiind-că, atunci, absurditatea ei se va vedea nu numai din pricină că toate aceste trei state mai că n’au nici o industrie, dar încă și pentru că s’ar putea ști, din întreaga mișcare a spiritelor bulgare și sîrbe, că ele (cf. p. 70) avînd idealuri naționale cu totul opuse, nu se vor putea uni încă multă vreme nici într’un chip. Precum, tot cunoașterea sufletului lor,—dar nu din cărțile și ziarele streine sau tendențioase, ci din acele proprii sîrbe și bulgare,— ar arăta că nu ne putem teme, încă multă vreme, de o unire personală a Bulgariei cu Sîrbia (p. 73), fiindcă, idealele lor sunt opuse. Iar cunoașterea exactă a acestor lucruri va da minților agere și pătrunzătoare în intuiții putința de a stabili juste raporturi între alte multe fapte, și de a ne călăuzi pe calea cea prielnică desvoltării noastre viitoare (p. 74). Și iară, cunoașterea sufletului bulgar, nu din ziarele streine sau cărți tendențioase ci chiar din scrierile lui naționale, ne va arăta că ne va fi periculos de a mai crede că numai conducătorii comitetelor macedonene urăsc România, progresele ei și râvnesc la Dobrogea noastră. Marele rol practic, ce l-ar avea pentru noi cunoașterea sufletului vecinilor noștri Slavi de peste Dunăre din însăși manifestarea lor literară și educativă în chiar limbile lor sârba și bulgară,—acest mare rol practic l-am pus în destul în evidență cînd am arătat că presa occidentală, ca și acea broșură : „Die national. Bestreb, der Balcanwölker“ ne-au insinuat idei false despre pricinele luptelor dintre Sîrbi și Bulgari în Macedonia (p. 13,53). Căci, cunoașterea, din chiar scrierile sîrbe, că năzuințele lor in această provincie au drept temelie , eșirea la Mare, deci nevoia de existență națională și politică, ne arată nouă calea pe care ar trebui să o urmăm—acum neexpuși de a mai greși - în Macedonia. Deja și numai aceasta ne arată că limbile sîrbă și bulgară, cari ar trebui cunoscute de cît mai mulți dintre intelectualii noștri, nu sunt pentru noi de mică însemnătate și nici de vre-un interes numai teoretic. Iar marea lor importanță practică de a fi cunoscute de cît mai mulți se vede încă și din modul cum sunt înțelese și simțite raporturile noastre cu Bulgarii. Marele nostru Hasdeu, într’o conferință : „Prietini cu voe sau fără voe“, (publicată nu de mult în revista „Literatură și artă Romînă“ anul V p. 69), ne spunea că dușmani ai Rominiei și stăpînirei ei în Dobrogea nu ar fi decit numai cei cîțiva conducători ai comitetelor macedonene, instrumente ale politicei moscovite, dar că ceilalți Bulgari, mulțimea cultă și necultă a acestui popor, ne iubesc și nu gindesc la nimic păgubitor nouă. Și, aceiași credință o mai vedem propovăduită nu numai de alții de la noi (ca de ex. Z. Arbore , Boris Sarafos și Macedonia), ci încă de ziare răspîndite la Armînii din Pind și Macedonia, ca „Românul de la Fund“. Propovăduit de acestea chiar au determinat la Armîni un sentiment de conlucrare a lor cu Bulgarii (p. 77), sentiment pe care, în vara trecută, l’am văzut de atîtea ori pus în practică de cei d’întăi în revoluționarele năzuinți ale celor din urmă față de Turci in Macedonia. Dar așa păreri greșite, despre tendințele Bulgarilor față de noi ni le-au insinuat, fără îndoială, pe de-o parte vremile de entusiasm ale renvierei lor de la inceputul celui al XIX veac, dar pe de alta mai ales iscusința cu care ei s’au priceput, prin intervievuri și presa occidentală (p. 69) a se face crezuți. Căci de fapt, noi am dovedit mai sus, din chiar scrierile bulgare, că toți conducătorii lor din toate partidele, iar nu numai cei ai comitetelor macedonene, urmăresc sistematic printr’un întreg sistem de educație civilă și militară - atît în Universitate și școlile militare cît și în cele secundare și primare—spre a înrădăcina in sufletele tinerii generații bulgare idealul . ..de a lua mai întîi Macedonia, folosindu-se de agitațiile Armînilor de acolo, și apoi de a smulge și Dobrogea, atacînd chiar inima Rominiei“ (p. 76-77). Toate acestea însă nu se văd nici ori date nouă pe față,nici în pomenita : „Die nationalen Bestrebungen der Balcanvelker“ nici în celelalte publicații sau ziare occidentale,de unde și noi ne instruim de regulă,ci le-am descoperit numai in scrierile bulgare,ca „Makedonia“de Kănciov, „Geografia militară a Bulgariei“ de locot.-colonel Kantargielî, „Sbornicul“ editat în Sofia de „Bălgarsko Knizovno Druzestvo“,sau în ziare ca „Venerna Posta, Narodno Stepanstvo“ etc. (Va urma). Joe Bărbulescu