Evenimentul, octombrie-decembrie 1906 - ianuarie-februarie 1907 (Anul 14, nr. 185-285)

1906-10-26 / nr. 205

ABCU XIV.— No. 205 REDACȚIA SI­ ADMINISTRATIA 44 futva a« IL topusneanu 44 f. T^­ȘT 44 ¥ r­epare în toate zilele­­ jg lucru .Un număr vechiu 50 bani Telefon HimilllVL IO­BRU JOI 26 OCTOMBRIE 1%$ ABONAMENTUL Pe un an 24 lei, pe 6 luni 12 lei pe 3 luni 6 lei îN­ STRlINĂTATE­ pe un an 30 lei Anunciuri, inserții și reclame 50 bani rândul în pag. 111 Telefon­­' ,iar Conservator­ u ! Ca să poți judeca și cunoa­ște oamenii, trebue să ai da­rul să te substitui în sufletu­le și să le trăești viața. Unii, însă, își prefac astfel fondul ade­vărat al naturii lor, în­cît, cu greu poți ajunge la un re­zultat. Ei lucrează, în chip voluntar, asupra primei lor naturi, cu preconceputa in­tenție de a înșela pe cei cu cari vin în atingere. Natural, că dînșii, fac parte dintre na­turile ascunse și cu rezerve mintale, le de ajuns însă, ca fondul prim și nealterabil, să se manifesteze, o singură dată, sub forma lui adevarată, pen­tru ca acest unic incident, să constitue criteriul sigur și fundamental, în judecarea de­finitivă a sufletului și carac­terului lor. Fruntașul nostru, Domnul Dimitrie Greceanu, nu face parte dintre aceștia. Sufletul său stă înscris în în­treaga sa ființă. Oglinda su­fletului, nici­odată, nu i-a dez­mințit fondul caracterului. O mai minunată corespondență între fizic și suflet, rar ne-a fost dat să vedem. Ceea ce ne vorbește prin ținuta, înfățișarea sa fizică, ochii, mișcarea, expresia în­tregii sale ființi, acela este și’n realitate. Prima impresie, pe care ți-o lasâ’n suflet, nu și-o dezminte nici într’o oca­zie. Lealitatea, cavalerismul, dreapta lui judecată, bunul său simț, acest far al rațiu­nii, toate acestea, la un loc, contribuesc la marea simpa­tie și încredere ce o insuflă tuturor cu cari vine în con­tact. Ie o inteligență vie, cins­tită, ordonat și sistematic a­­limentată, iar în totul, un caracter, despre care, am pu­tea zice cu poetul: ...........................Cuvîitu-i de cuvînt, și fapta și cuvîntu-i de-o potrivă sînt. Toate aceste calități î­l de­­semnau pe fruntașul nostru pentru înalta demnitate ce i s’a încredințat în Stat. Fără o atare natură, fără un atare suflet, nici nu se poate con­cepe încrederea și buna re­putație, ce le-a inculcat, în conștiințile tuturor păturilor noastre sociale. Acestea l’au făcut să’și asigure, pe lîngă prietenia sinceră și devotata a tuturor membrilor partidu­lui conservator, dar și stima adversarilor săi politici- Am putea zice, și cu drept cuvînt, că dacă are adversari politici, cum ie­și natural să-i aibă, dușmani personali însă nu are. Ori, chiar daca-i are, în­tr’atît li-i rușine să-și mani­festeze acest resentiment față de un om ca dînsul, în­cît preferă, de teamă să nu fie arătați cu degetul, să-și îm­pingă, în inimă înapoi, o a­­tare nemernicie sufletească­. Nu putem termina aceste cîte-va linii, pe care i le a­­ducem ca omagiu pentru ziua lui, de­cît elucidînd o ches­tiune, căreia și el singur i-a dat o lămurire, pe înțelesul a­­devărat, într’o ședință a clu­bului. Mi-aduc aminte că și a început și sfîrșit cuvîntarea cu: „Și ieu sînt democrat Dom­nilor !.... Da, Dimitrie Greceanu, ie un democrat, ca principii, și se a­ristocrat ca suflet. De-altmin­­terlea,numai pentru cei rămași în urmă, cu dreapta și cum­penita judecată omenească, noțiunea democrat de sînge ie egal cu noțiunea democrație de principii, iar aristocrațiea de naștere ie egal cu non­sensul pe care, intenționat, l’au dat cei interesați noțiu­nii aristocrație de principii. Adevărul științific, însă, stă de partea constatăriei că nu­mai de aristocrație­, rezultat ea însăși a generații de edu­cație intelectuală și emoțio­nală, deci și de sînge, stă li­pit acel altruism, din care decurg principiile cu adevărat democrate. Aci putem găsi explicația și a principiilor de umanitarism și de dreptate, de care dă dovadă fruntașul nostru de cînd de Ministru, precum și a conduitei sale a­­tît de simple, simpatice și so­ciabile și corespunzătoare, prin urmare, principiilor că­lăuzitoare adevărat democrate de care dă evidentă dovadă. Putem, deci, spune că e un sincer democrat, care, și ca principii și ca aplicare a lor, nu poate să facă de­cît cinste guvernului din care face parte. Dar lăsînd, de-o parte, con­­siderațiunea de mai sus, de care ori și care spirit, cu lu­mina conștiință cinstite, își dă bine seamă că ie așa și au alt­fel, am mai putea a­­dăugi numai că Dimitrie Gre­ceanu, în afară de­ a fi demo­crat sau aristocrat, in diferi­tele și variile înțelesuri ale acestor noțiuni, ie un om în accepțiunea mare și frumoa­să a acestui cuvînt, un om, cu toate calitățile inerente și ne­cesarii înaltei demnități ce-o ocupă un Stat, ca reprezentant al Moldovei. Tocmai această calitate îl face iubit de toți membrii partidului și stimat și respectat de adversari. La asemenea înălțime morală și sufletească, puțini oameni pot ajunge, și unul, dintre acei puțini, ie dragul și iubitul nostru fruntaș Dimitrie Gre­ceanu, a căruia zi, o sărbăto­­rim cu toții, cu încredințarea, că sărbătorim ceva din sufle­tul și din viața noastră. Dimitrie A. Greceanu Milne este ziua onomastică a distinsului nostru fruntaș iașan, actual ministru al Justiției. Aducîndu’i urările cele mai calde și dorindu'i o viață lungă și feri­cită pentru binele ilustrei sale fa­milii și al patriei, socotim că este un bun prilej pentru noi aceștia cărei cunoaștem de aproape, să ne oprim un moment asupra cali­tăților superioare ce disting pe a­­cest bărbat de samă, calități ce-l desemnau deja de mult pentru înal­ta pozițiune pe care o ocupă în stat. Adept prin tradiții și sentimente a principiilor conservatoare, de la intrarea sa în arena luptelor poli­tice, Dimitrie A. Greceanu nu s' a abătut un singur moment din dru­mul pe care la străbătut cu atîta statornicie da idei și cu atîta ne­strămutată hotărîre. In fluctuațiile împrejurărilor po­litice, prinsoare a trecut ilustrul nostru fruntaș a fost și va rămîne un exemplu de corectitudine atît față cu partidul conservator din care totdeauna s’a mîndrit că face parte, cît și cu numeroșii prietini cari la rîndul lor să găsesc mîn­­dri de legăturile care’i unesc în vederi și sentimente cu acest băr­bat politic. In Iași, unde Dimitrie A. Gre­ceanu și-a petrecut întreaga lui activitate politică, fruntașul nostru iubit se bucură de o încredere pu­blică și de o nemărginită simpatie, care inevitabil tr­ebuiau să-l ridice pînă la treapta de a representa orașul nostru ca și întreaga Mol­dovă conservatoare, în consiliul Coroanei. In finul partidului nostru din Iași, Dimitrie A. Greceanu e con­siderat nu numai ca un bărbat care întrupează qhintesența ideilor con­servatoare, dar încă și ca omul în care această a doua capitală a țărei și-a pus toate speranțele de ocrotire și de sprijin a celor mai vitale interese ale ei. Și cînd pe vremuri de reculegere soldații partidului conservator din Iași vor trebui să arunce pieptu­rile lor înainte în lupta pentru steag privirile toate, spre a și mări ISTRI­E­A. Gr . MINISTRU AL JUSTIȚIEI ECEA­N Ü însuflețirea, se vor îndrepta către mândrul nostru fruntaș. Suntem convinși a fi intrepretul simțirilor celor mai sincere ale tu­tur­or prietinilor noștri, transmi­­țînd iubitului nostru fruntaș, cu ocazia zilei sale onomastice, cele mai călduroase urări de zile bune și îndelungate, pentru el, ca și pen­tru țară. Sosirea Suveranilor JJL­M, LI. Regele și Regina­­ au reluat cu începere dt­elt reședința în Capitală. La ora 5 d. a. cînd trenul regal a sosit în Capitală, Suveranii au fost salutați pe peronul gărei de toți d­nii miniștri, "d. primar al capitalei, d. prefect al poliției capitalei și Curțile Regale și Princiare. I­n cama doliului ce Curtea Re­gală păstrează în urma morții A. 8. I. și R. Archiducele Othon, nu s'a făcut Suveranilor după dorința ce au exprimat, nici o primire oficială. Consulte gratuite pentru boale nervo­ase C­­­u începere de Miercuri, 1 No­­^iembrie a. e. d-nul docent dr. Zosin va da consultațiuni gratuite pentru boalele nervoase la serviciul consultațiunilor gratuite de la Spita­lul Central al Casei Sf­tului Spiri­don. Aceste consultațiuni, făcute în spe­cial pentru învă­țămîntul clinic al studenților mediciniști, vor avea loc regulat de două ori pe săptămină : Mercuria și Sîmbâta după prins în­tre orele 1-2. Epitropia generală a Cassei Sf-tu­­lui Spiridon, cu o deosebită mărini­mie, a bine­voit să acorde și medi­camente gratuite persoanelor suferinde nevoieșe. Reformele lu­ lui Greceanu Am urmărit în­totdeauna cu vădit interes activitatea iubitului nostru fruntaș dr Dimitrie A. Greceanu, de cind i s’a încredințat portofoliul jus­tiției. Cu multă modestie, dar cu re­dtă rîvnă pentru înălțarea justiției, a luat o sumă de măsuri, cari, puse in cumpăna dreaptă a judecății, vor forma criterul de judecată a activită­ții acestui drag al nostru fruntaș, în­șirăm aci, pentru orientarea cititorilor, o parte din măsurile, pe cari le-a luat, măsuri ce ne­ arată pe omul, Intr’a­­devăr indrăgostit de binele public și de înalțarea justiției. D sa a propus și aplicat în justi­ție o serie de reforme, toate menite să aducă reale și însemnate foloase atît magistraturei cit și împricinaților Legea protecțiunei urm­erilor, între altele e una din acele menite să lege numele d-lui Greceanu de un frumos principiu de apărare a celui slab în potriva celui tare: înființarea a unui nou număr de ajutori de judecători de pace, legea intinderei inamovibilităței în magis­tratură, clădirea de localuri proprii pentru judecătorii, iată o altă serie de reforme, care vor spune că dl Dimitri­­ A. Greceanu s’a îngrijit a­­dinc de magistratură în timpul cît a stat în fruntea ei și că magistrații îi datoresc multă dragoste și recunoș­tință. Poate că în parte văzute, toate a­­ceste îmbunătățiri de­și nu iau de loc caracterul pretențios și emfatic, al revizuirilor și schimbărilor de co­duri și legislații, au însă în sinteza lor frumosul merit de a arăta că dl Di­mitrie A. Greceanu e însuflețit de o mare dragoste pentru cele ce atrinși de departamentul său și că muncește să aducă o sumă de îmbunătățiri, din care atit justițiabilii cit și magistrații să se folosească cit mai mult și cit mai bine. In sinteza lor aceste lucrări spun că dl Dimitrie A. Greceanu a Ințe­­les marele adevăr că prin reforme în aparență mici, se pun întărituri soli­de la baza menită să sprijine marele edificiu social cuprins în generica de­numire de „justiție“. Așa­dar trecerea sa prin acest mi­nister constitue o epocă de muncă rodnică și frumoasă. ECOURI .Iuriăți­ cu plăcere și eu »­­drag anunțăm că Joi 90 Octombrie d­. va avea loc la Bu­curești căsătoria civilă a »-lui Emanuel Rosetti Roinovanu cu Pri­ncipesa Ioana Elena Biilka; și Duminică 99 Octombrie orele 9 seara tu biserica 81. Spiridon căsătoria lor religioasă Cu pensiunea căsătoriei civile va avea loc o recepțiune în ca­sete D-lui fieneral <0. Eah­ovari. OAMENI ȘI LUCRURI Com­ Mitică Cînd omnibusul se opri in fața treptelor de intrare ale Castelului de la Stînca, cei invitați ne coborîrăm voioși, grăbindu-ne să întindem mina amfitrionului care se scoborîse pînă jos la trepte să ne pri­mească. In ținută de țară corectă și îngrijită, bot­­tori, cu pălăria de pae cu boruri largi, sîmbitor ca tot­deauna, d. Greceanu, comu Mitica, cum îi zicem toți, ne ieșise înainte. Din primul moment era între noi o de­gajare atît de prietenească, în­cît fie­care dintre noi se simți ca la el acasă, căci comu Mntică știe să primească atît de bine în­cît la Stînca încerci iluzia că te -ntorci departe cu ani înapoi și că ești primit de vre-un vechiu boer moldovean ca pe vremu­­rile de altă dată. Prînzul fiu lipsit de pretențiile gastrono­mice ale bucătăriei franceze și mîncarăm o mămăliguță cu brlnză romînească, care și acum îmi trezește delicioase amintiri. Discuțiile alunecau repede de la lucruri serioase la glumă și de la glumă la luc­ruri serioase cu antrenarea și libertatea care știe să le întreție Comu Mitică ori­unde. După prînz, conduși de el am vizitat par­cul, unul din cele mai frumoase din Mol­dova și printre altele văzurăm un frumos șoim, cu aripele tăiate, adus amfitrionului nostru în dar de un vînător din munții Carpaților, îmi amintesc de el, mai cu seamă că Conu Mitică ținu ca subscrisul, care din cînd în cînd are șugurența idee de a sta de vorbă cu muzele, să fie fotografiat alăturea de acel șoim. „ Vom face un frumos tablou: le poaite ti l'aigle, spunea rîzînd Conu Mitică și i-am răspuns: „și încă amîndoi cu aripele tăiate, Coane Mitică“. Peste cît­va timp, cînd întreg clubul conservator ieșise înaintea d-lui ministru Dimitrie A. Greceanu, cînd toți o salutau cu cuvenitele „Excelență“ și „domnule m­i nistru“ subscrisul ca un biet poet, care cu greu își poate alunga amintirile frumoase i-a strigat din răsputeri într'un solo, ce poate nu tocmai armoniza cu „Excelență“­­și „domnule Ministru“ i-a strigat din răs­puteri : — Să trăiești Coane Mitică!Codreanu c­omânzi FAȚA DE MAI ALES CU PRIVIRE LA­­ HiestiaJ Macedo - Romînă (Urmare). 72). SÂRBI «i BULGARI Și a cunoaște noi acestea, exact, nu e desigur un lux, fiind­că ele interesează chiar desvoltarea și trăinicia noastră viitoare ca Stat ;­ele ne întăresc pu­terile în lupta negativă de care am vorbit a indivi­dualității noastre pentru existență. Când va fi dar și la noi, în clasa cultă și cîr­­muitoare a intereselor mari și mici ale Țării, oameni mai mulți cari să știe din însăși mișcarea literară slavă—din cărți și reviste slave—ce gîndesc și simt de ex. Sârbii și Bulgarii, ca unitate națională și Stat, atunci firește că nu se vor propovădui sau cel puțin nu se vor mai putea întinde ca acum în publicul ro­­mânesc idei false ca : stabilirea unei uniuni vamale între România, Bulgaria și Serbia împotriva Germa­nilor. Și, o asemenea ideie ne ar mai munci in zadar unele minți, fiind-că, atunci, absurditatea ei se va ve­dea nu numai din pricină că toate aceste trei state mai că n’au nici o industrie, dar încă și pentru că s’ar putea ști, din întreaga mișcare a spiritelor bul­gare și sîrbe, că ele (cf. p. 70) avînd idealuri națio­nale cu totul opuse, nu se vor putea uni încă multă vreme nici într’un chip. Precum, tot cunoașterea su­fletului lor,—dar nu din cărțile și ziarele streine sau tendențioase, ci din acele proprii sîrbe și bulgare,— ar arăta că nu ne putem teme, încă multă vreme, de o unire personală a Bulgariei cu Sîrbia (p. 73), fiind­că, idealele lor sunt opuse. Iar cunoașterea exactă a acestor lucruri va da minților agere și pătrunzătoare în intuiții putința de a stabili juste raporturi între alte multe fapte, și de a ne călăuzi pe calea cea prielni­că desvoltării noastre viitoare (p. 74). Și iară, cunoaș­terea sufletului bulgar, nu din ziarele streine sau cărți tendențioase ci chiar din scrierile lui naționale, ne va arăta că ne va fi periculos de a mai crede că numai conducătorii comitetelor macedonene urăsc Ro­mânia, progresele ei și râvnesc la Dobrogea noastră. Marele rol practic, ce l-ar avea pentru noi cu­noașterea sufletului vecinilor noștri Slavi de peste Dunăre din însăși manifestarea lor literară și educati­vă în chiar limbile lor sârba și bulgară,—acest mare rol practic l-am pus în destul în evidență cînd am arătat că presa occidentală, ca și acea broșură : „Die national. Bestreb, der Balcanwölker“ ne-au insinuat idei false despre pricinele luptelor dintre Sîrbi și Bul­gari în Macedonia (p. 13,53). Căci, cunoașterea, din chiar scrierile sîrbe, că năzuințele lor in această pro­vincie au drept temelie , eșirea la Mare, deci nevoia de existență națională și politică, ne arată nouă ca­lea pe care ar trebui să o urmăm—acum neexpuși de a mai greși - în Macedonia. Deja și numai aceasta ne arată că limbile sîrbă și bulgară, cari ar trebui cunoscute de cît mai mulți dintre intelectualii noștri, nu sunt pentru noi de mi­că însemnătate și nici de vre-un interes numai teo­retic. Iar marea lor importanță practică de a fi cu­noscute de cît mai mulți se vede încă și din modul cum sunt înțelese și simțite raporturile noastre cu Bulgarii. Marele nostru Hasdeu, într’o conferință : „Prie­tini cu voe sau fără voe“, (publicată nu de mult în revista „Literatură și artă Romînă“ anul V p. 69), ne spunea că dușmani ai Rominiei și stăpînirei ei în Do­­brogea nu ar fi de­cit numai cei cîți­va conducători ai comitetelor macedonene, instrumente ale politicei moscovite, dar că cei­l­alți Bulgari, mulțimea cultă și necultă a acestui popor, ne iubesc și nu gindesc la nimic păgubitor nouă. Și, aceiași credință o mai vedem propovăduită nu numai de alții de la noi (ca de ex. Z. Arbore , Boris Sarafos și Macedonia), ci în­că de ziare răspîndite la Armînii din Pind și Mace­donia, ca „Românul de la Fund“. Propovăduit de a­­cestea chiar au determinat la Armîni un sentiment de conlucrare a lor cu Bulgarii (p. 77), sentiment pe ca­re, în vara trecută, l’am văzut de atîtea ori pus în practică de cei d’întăi în revoluționarele năzuinți ale celor din urmă față de Turci in Macedonia. Dar așa păreri greșite, despre tendințele Bul­garilor față de noi ni le-au insinuat, fără îndoială, pe de-o parte vremile de entusiasm ale re­nvierei lor de la inceputul celui al XIX veac, dar pe de alta mai ales iscusința cu care ei s’au priceput, prin intervie­­vuri și presa occidentală (p. 69) a se face crezuți. Căci de fapt, noi am dovedit mai sus, din chiar scri­erile bulgare, că toți conducătorii lor din toate par­tidele, iar nu numai cei ai comitetelor macedonene, urmăresc sistematic printr’un întreg sistem de educa­ție civilă și militară - atît în Universitate și școlile militare cît și în cele secundare și primare—spre a înrădăcina in sufletele tinerii generații bulgare idea­lul . ..de a lua mai întîi Macedonia, folosindu-se de agitațiile Armînilor de acolo, și apoi de a smulge și Dobrogea, atacînd chiar inima Rominiei“ (p. 76-77). Toate acestea însă nu se văd nici­ ori date nouă pe față,nici în pomenita : „Die nationalen Bestrebungen der Balcanvelker“ nici în cele­lalte publicații sau ziare occidentale,de unde și noi ne instruim de regulă,ci le-am descoperit numai in scrierile bulgare,ca „Makedonia“de Kănciov, „Geografia militară a Bulgariei“ de locot.-co­­lonel Kantargielî, „Sbornicul“ editat în Sofia de „Băl­­garsko Knizovno Druzestvo“,sau în ziare ca „Venerna Posta, Narodno Stepanstvo“ etc. (Va urma). Joe Bărbulescu­

Next