Evenimentul, octombrie-decembrie 1907 - ianuarie-februarie 1908 (Anul 15, nr. 185-277)
1908-01-15 / nr. 264 (nr. 265)
lui. Această rectificare se exercite agâta SOÎ*SOOT £ ele Ia relativ la condițiunile organice a simțurilor. Organele noastre sensoriale sunt imperfecte; ele sunt supuse alterațiunii, ca substanță și oboselei ca acțiune; la multe cazuri însă, departe de a ne înșela, simțurile ne instruesc. Datorită pretinselor erori de simțuri cunoaștem unele legi ale naturii pe care altfel nu le-am putea cunoaște In rezumat iluziunile noastre sensorale depind de cauze organice psihice și fizice , și noi putem să ținem cont din vreme In lucrarea construcțiunei mintale care constitue percepțiunea propriu zisă. Trebue să dăm avertismente de acestea copilului Grija de a-i rectifica una cite una toate erorile sensoriale e fără utilitate. Să ne mulțumim in a-i da ci mai multă forță de judecată. Afirmîndui-se această judecată el va scăpa singur de erorile de detaliu. Djk. Convocam de la Universitate ri după amiază dl. dr. Bogdan noul rector al universitate din localitate, a ținut Insula Universităței cuvintarea sa înaintea studenților de la toate facultățile convocați de d-sa. Dl rector mulțumește mai tntăi d-lor profesori care i- au arătat încrederea alegîndu-i ca rector spunînd: „îmi dau seamă de greutatea misiunei mele dar sper că cu ajutorul încrederei ce mi-o dau d-nii profesori voi putea-o duce pănă la capăt Apoi adresîndu-se studenților spune că ne simte foarte fericit făcî nd cunoștința întregei studențimi căreia vrea si arate motivele care l’au făcut sâ invite la această convocare precizindule cine este, ce vrea și ce intenții are. Motivul care m’a făcut să vă chem astăzi pe dvstră e că vreau să-mi expun programul seu de acțiune fiind cu totul nepărtinitor, ascultind pe or și cine și satisfăcînd orice cerere care ar fi dreaptă, legală, și in marginile posibilităței D-sa zice că acei care vin In fruntea unei asemenea instituțiuni fac o mare greșeală fără să aibă un program hotărit și bine determinat. Programul meu In primul rlnd este complectarea universităței. D-sa arată că instrucția fără educație e fără folos, amintește că d-sa a fost printre cei dintâi care sa opus la știrbirea universităței, făcind parte din comisiunea care a studiat chestia inființărei doctoratului în drept la Iași. D sa zice că pentru a ajunge la un rezultat bun nu e de ajuns numai ca să cer și să mi se dea d In primul rînd trebue să am tot concursul d-lor profesori și apoi pe d-nii studenți. D-sa spune că atît timp ctt un tînăr se află în universitate trebue să fie și să rămînă numai student iar scopul să le fie dorință de învățătură, iubirea de adevăr, respectul către profesori și mai cu seamă evitarea oricăror altor porniri străine. — D-sa zice că ar fi mult mai bine să existe numai o singură societate care să poată fi recunoscută în urmă și ca persoană morală. D-sa termină discursul arătând că va fi foarte indulgent, asigură că este insuflețit de cele mai bune intenții pentru tinerime de la care cere însă ordine, disciplină și stăruință la muncă. A. Păun mulți săteni Din partea mai multor săteni primim următoarele, cu rugăninte a le da publicităței: Noi în primăvara anului trecut am avut o mulțime de făgăduieli chiar de la Măria Si Regile Carol I, prin niște gazete trimise la toate prefecturile de prin județe și pe atunci s’a intimplat ca era ca Prefect de județ în Iași, d. C Stere și le-a dat la iveală, și le-a împărțit prin toate cătunele din județul Iași. Și bieții plugari le-au cetit, pe acele vremuri grele, desbateri ca odată în țara noastră Romincas Zicea în acele afișe că are să mai coboare funciarul la cele 5 b tare de pămînt, și la cei ce le-a d loturi la 1905 să le ierte fonciar pentru că pănă va expira plata 15 ani și pe urmă să plătească foclarul mai potrivit, nu așa de ridic ca acuma. Să mai scadă birul și să mai ie din popușoi la cei nevoiași, pentu că dacă ar fi mai avuți aor lua astat Să deie pămînt la cei ce nu au sunt lipsiți de el, cu preț mai uș rat, de a’i plăti și fără fondar, da cu plata.Pentru că la timp de saccă să ru mai aibă nevoe de a mai lua porți și nutreți pentru vite, de la stat, aibă a lor, să nu fie datori ,căt stat pentru efectele luate, și să pue și procente la bani, dacă i le-ar plăti la timp hotărit. Și pe lingă toate, ne-au mai sp tot prin acele gazete, ca noi plug» să nu alegem un deputat. Să trimitem la cameră un plugar din tre n ca să ne spue nevoile noastre, înintea Măriei Sale Regelui, să vadă Măria Sa un plugar in Cameră, vorbească cu el și să spue ca la părinte nevoile ce le avem din cază că nu avem pămînt, atît noi și părinții noștri. Și ne am unit cu toții plugari, învâțători, preoți, prin sfaturile d deputat Const. Stere. Și am ales ca deputat al pluga lor, pe dl. D. Ursu și văzind că trecut anul 1907, da la April îcoace, cu bine și cu pace și liniș Dar cu venirea anului 1908, aștezam ca între aceste 2 luni de iar, să ni se aducă știri de publicații a se da vre-o moșie da a statului loturi. Cînd au fost d-nii depui astă vară pe la noi, le-am spus n voile noastre, și le-am mai spus dacă nu ere statul moșii de vînzare in loturi mici, să cumpere de pe la proprietari, care vreau să le vindă. Decit le-ar vinde la evrei și la alte națiuni străine, mai bine statului și statul să ni le deie nouă, țăranilor, pentru că noi nu ne putem duce prin alte țări străine da a ne hrăni cum vin ei aici în Romînia. Și noi țăranii așteptăm ca de la un părinte al nostru un răspuns de la Cameră, de ușurări la toate cele ce sunt spre folosul nostru pentru a ne da pămînt, pentru că părinții noștri și noi fii lor, iar avem fii și nu avem eu ce-i ținea, că dacă nu avem pămînt ca să muncim, nu avem cu ce ne întreține și cu atita rugăminte, noi țăranii ne rugăm Inaintea Măriei Sale cit și a d-lor Miniștri și a d-lor Deputați, care sunt cu iubire pentru țărani spre a ne ușura. Delegat I. Cojocarii BSI.T8 SpeotSLC de Astăzi In sala Teatrulu Sidoli, seria Cinematografului e nouă. Pe lingă dansurile d-rei La Perle, se vor reprezenta : ,Romanul unei cîntărețe“, comedie în 5 părți, „Parisul*, străzile, edificiile, populația, tot ce are capitala lamei mai interesant de văzut, etc. Fil dț f$l Câini cu cercei.— Am avut levreta cu palton, iată acum cîini cu cercei. Cea din urmă modă canină căci e o modă și pentru fidelele animale e legante este acea a cerceilor. Ornamentul despre care e vorba este, in realitate, o bordură cizelată, in aur, cu pietre fine, menținută prin patru nasturi, doui sus de ambele părți, doai în josul urechelor care ar fi rasa sa un cîine nu este și dacă nu poartă asemeni cercei! Sermani patrupezi! EVENIMENTUL CongreSul adiocațti. Simbată seara la orele 9 s’a deschis în sala Liedertafel“ din Capitală congresul advocaților din întreaga țară, spre a lua o hotărîre în privința unor dispozițiuni din legea organizărei judecătoriilor de ocoale pe care le consideră că ating demnitatea corpului advocățesc. Presidează d. Petre Grădișteanu. Diris Tonescu, secretarul baroului advocaților din Capitală, aduce la cunoștința congresului hotărîrile lua plina un advocat dat judecăței pentru că a lucrat cu rea credință. Termină spunînd că dispozițiunile din lege sunt de așa naturi în cit pun în legitimă apărare întreg corpul advocățesc și prin urmare el e în drept nu numai sa declare greva generală dar să recurgă la mijloace și mai drastice ca greva. D. Em. Dan, luînd cuvîntul spune că articolul 93 nu conține dispozițiuni cari ar putea legitima declararea grevei. Afară de aceasta spune d-sa, susținerea grevei ar fi imposibilă. D. Toma Drăgulănescu (Brăila) susține declararea grevei generale D. T. Enibacu, decanul baroului avocaților din jud. Putna a început prin a spune că prin legea judecătoriilor de ocol se atinge independența corpului avocățesc și dacă acastă lege ar rămînea in vigoare avocații ar fi la discreția judecătoriilor de ocoale. Mai mulți din avocați cer ca să vorbească d. Sp. Stritescu. D-sa insă renunță de a vorbi, D. C. Disescu luînd din nou cuvîntul vorbește contra declarărei grevei generale. O grevă generală, spune d-sa arare ori reușește în domeniul economic In cazul de față ea e o imposibilitate de opt. Afară de această, declararea grevei ar fi și ilegală întrucît pericolul ce se crează avocaților prin legea d-lui Stelian nu e atît de mare și iminent încit să-i indrituiască a recurge la o măsură ca aceia a suspendărei cursului justiției. D. Disescu arată apoi că sunt și alte mijloace prin care s’ar putea constringa d. ministru ca să modfice articolele cari ating demnitatea avocaților. Așad. e. compania prin presă, întrunirile publice de protestare etc. etc. Termină spuntul că d-sa, personal, e contra grevei, dar dacă congresul va hotărî altfel se va supune deci șiunei majorității. D. Petre Grădișteanu vorbește pentru declararea grevei. Singurul argument serios invocat de cei ce sunt contra grevei, spune d sa, mi se pare a fi imposibilitatea susținerei grevei, dar și aceasta poate fi înlăturată dacă advocații cunoscîndu-și interesele s’ar solidariza. După aceasta d. Grădișteanu dă citire următoarelor două moțiuni. Moțiune reuniți din Congresul avocaților întreaga țară : Văznd că prin noua lege a reorganizărei judecătoriilor de ocoale se desființează autonomia corpurilor de avocați, recunoscută pînă acum de legile în ființă și prin tradițiunea constantă a obiceiurilor judecătorești. Văzind că prin această lege se sovește dreptul de apărare și se restrînge reprezentarea prin mandatar în afaceri patrimoniale, stabilindu-se deosebiri bazate pe întinderea intereselor bănești ?î 99 clese sociale sau profesionale . Ascultăind pe delegații barourilor din țară, care în chip unanim s’au pronunțat contra acestei legi, învederind inechitatea ei, spiritul ei antidemocratic și anti- liberal, pericol de care este amenințată însăși libertatea individuală prin confuziunea puterilor date aceluiași organ judecățesc de a urmări, instrui, aresta și pedepsi, lipsa de claritate a diferitelor texte și nenumăratele controverse la cari va da loc. Văzând că modificarea adusă art 93 din această lege, a lăsat numai in aparență jurisdicția consiliilor de disciplină, căci ducerea judecăței disciplinare e obligătorie înaintea instanțelor de apel, ce vor judeca ea și în corecțional afaceri civile nejudecate însă definitiv . Desiprobă spiritul de care a fost însuflețit actualul ministru al justiției, advocat el însuși înscris în barou de peste 20 ani, fără a fi protestat vreodată contra actualei organizațiuni a corpului de advocați Hotărăște A lupta pe toate căile ce-i sunt deschise pentru a dobîndi revizuirea acestei legi o t mai neîntârziat. Moțiunea la Congresul avocaților întruniți az 12 ianuarie 1908. Pentru considerentele arătate în prima moțiune propusă și adoptată de congres. Văzând că printre alte căi deschise barourilor In lupta pentru înlăturarea dispozițiunilor din legea judecătoriilor de ocoale jienitoare prestigiului corpului de avocați, greva se impune la mijlocul cel mai eficace Decide Declară grevă generală a corpului de avocați din țară care va fi notificată prin decanii respectivi cu vipere de la 21 ianuarie curent Aceste moțiuni au fost votate de delegații prezenți din 22 județe. Majoritatea avocaților din județele Iași, Covurlui și Ilfov au votat contra iar cei din Fălciu au lipsit. Se votează apoi propunerea ca sâ se ceară consiliului de disciplină din Ilfov să șteargă din barou pe d Toma Stelian. Congresul s’a închis la ora 1 noaptea. Opereta mi itei-lian Trupa romina de operete de sub conducerea dlui Niculescu-Buzeu și-a început seria de reprezentații pe scena teatrului Regal (Pustia). Trupa se prezintă în condiții bune, numără elemente de valoare, corurile bine compuse, ansamblul nu lasă nimic de dorit. Prima operetă „De a-și fi Rege” este s’t* cîntat Simbătă seara a avut o frumoasă reușită, rolurile principale au fost interpretate de artiști buni, artiști în desijuns de cunoscuți, ca d-rs Meioira, d. Ghimpeteanu și d Klain D-ra Micioara in rolul principesei Nerica a dat dovada de un remarcabil talent, vocea d-Săle e dulce, clara, put mică în notele de sus și cu o frumoasă nuanțare. D. Ghimpețeanu e un bun bariton, cu multă siguranță în voce și un timbru plăcut. Deși novice în ale scenei, jocul desele e cît se poate de frumos, un natural care impresionează plăcut. Moștenitorii Veseli, care s’a jucat Duminică seara, au avut iarăși un frumos succes după cum de altfel era da prevăzut Niculescu Buzeu o neîntrecut în Maiorul Mura, rolul acesta este unul dintre cele mai mari succese care ier a avut vre-odată, "au mai jucat și alții dar n’ra ajuns a fi dacît niște slabe imitații Cupletele bisate și aplaudate frenetic, fie eara gest, fiacare replică, de un humor irezistibil. Dra Véré Georgescu în rolul lui Grotty a avut de asemeni un frumos succes, vocea plăcută, jocul da scenă aidmirabil. D. Niculescu în rolul lui Ciprian a avut o foarte reușita interpretare, o vervă frumoasă, jocul de scenă bun, d Niculescu e un artist de talent. Intr’un cuvînt trupa e cit se poate de bine compusă, are un repertor bogat, bine studiat și merită toată atenția publicului nostru. INFORMAȚII Dl Fintînaru prim ajutor de primar a convocat ori pe toți casapii angrosiști, luînd măsuri pentru a nu se putea pune în grevă după cum procetase. Aseară a avut loc întrunirea membrilor societaței ietreelite „Steaua*, din strada Primăriei pentru a discuta mai multe chestiuni de la ordinea zilei și darea de seamă, de mersul acestei societăți pe anul expirat. Ministerul de* instrucțiune a fixat pe ziua de 5 Noimbrie, concursul de agregație pentru ocuparea catedrei vacante de istoria universală, medie și modernă de la facultatea de litera din localitate. Comisiunea examinatorie va fi numtă în ajunul concursulu. Candidații vor trebui să posedă titlu de doctor la specialitatea respectivă. In aula universităței a avut loc eri conferința d-lui profesor universitar Neculai Iorga, tratind despre literatura Romină. Locuitorul Gh. Angheluș din comuna Ciurea pe cînd era transportat ori la spital pe drum a încetat din viață. Un început de incendiu s’a declarat aseară Sntr’o odae de la locuința d-lui farmacist Airon din strada Golia. Focul a provenit din cauza exploziei unei lămpi cu petrol. Sosind vecinii ia ajutor locul a fost localizat. Mini Marți 15 Ianuarie va avea loc la Universitate, concursul pentru ocuparea catedrei vacante de Patologie internă, de pa lingă facultatea de medicină din Iași Comisiunea se compune din d-nii: Dr. L. Russ, președinte și dr. G. Stoiccccu, Babeș, Triiron și Pușcariu, membri. Candidează d-nii din: Bacaloglu, actual suplinitor al acestei catedre, Zamfirescu, Umbrior și Malcoci. Bibliografii Primim următoarele: Credința cu Știință și voință *) I. »). Totul se reduce prin dematerializare la o Unitate simplă, unică, neschimbată și neperitoare, care prin materializare devine compusă, diversă, transformabilă și muritoare. b) . Se cauți prin credința ca raportul dintre tine și această Unitate creatoare de structoare să fie 9Tat twam assV, pentru ca să poți ajunge la echilibrul stabil a stărei dividuale, cara-ți va permite tale insă gindești just și să vezi adine și departe. c) . De ajuns ca idolatria și ateismul, religiile despotismului și a anarhiei. II a) . Totul este supus Justiției naturale bazată pe legea cauzelor și a efectelor, care e autonomă și infailibilă și care nu sa suspendă nici nu se schimbă. b) . Să cauți prin știință de a ajunge la cunoștința acestei legi, pe care trebue să o ai în minte fără ’ncetare, pentru a nu fi indus în eroare de a admite vreo minune sau eroare. c) . De-ajuns de cinci tritești cu închipuiri suprafirești, bune să te rătăcească pentru ca să te stâpînească. III a) . Echilibru Totului stă ln voia omului, și, după cum te vei purta, așa se va întoarce contra ta. b) . Să cauți să ocrotești pe cel slab de bună voe și să silești pe cel tare, care nu-și face această datorie de bună voe, ca s’o facă de nevoe« c) . De-ajuns cu indiferența și ea toleranța. i Prin credință, știință și voință— așa după cum arăt eu—vei fi In posesiunea a trei forțe, pe care dacă te vei face să lucreze în acord și simultaneu, vei capata ca rezultantă acea forță morală, care iți va înălță sus influența și demnitatea personală, și după cum a spus M S. Regele : „Eî formează caracterele și numai ea ne va scapa de infringeri și nimicire loan D. Dimitriu Institutor—sau Primim la redacție „Un caz de Hypospadias vulviform al lui Dugas și tratamentul conservator în artritele tuberculoase tibiotarsiene, de doctorul C. N. Vasiliu, două lucrări de o mare însemnătate. „Biblioteca pentu toți“ publică într’o nouă ediție „Suferințele tânărului Werther“ (celebrul roman al lui Goethe 1 volum de 170 pagini 80 bani. Direcțiunea „Bibliotecei pentru toți” a făcut bine republici noi acest roman. Pănă acum Werter a apărut in românește în ediții incomplecte, trunchiate, așa încît opera marelui Goethe apărea mutilată, iar pe alocuri era inteligibila. Acest pacat 11 avea și prima traducere apărută in Biblioteca pentru toți„. In noua ediție s’a ales o traducere corect tăcută și cît se poate de complectă, datorită d-lui I. Hussar. E bina ca cei care au citit romanul Werther în traducerile vechi și incomplecte, să’l recitească în noua traducere pentru a gusta în întregul ei celebrul roman al lui Goethe. De vinzare la librăriile din țară. Catalogul complect al acestei Biblioteci pentru toți, a se cere Librăriei Leon Alcalay, București. *) Anexă la broșura viță și voviță1. .Credință eu știi Președintele Conspirator Era serbare în ziua de 1 Decembrie 1851, la Eliseu. Mai puțină lume, ca de obicei, poate, dar aceasta intîmplâtor, principele președinte primea de altminteri, în toate Lumile. De citeva luni, s’a vorbit atît de mult de posibilitatea unei lovituri de stat—care îu îndreptată de către Adunare Inpotriva lui Ludovic Napoleon sau de către acesta împotriva Adunărei- nicit aproape era un desgust de a se mai vorbi despre aceasta. Nu lipseau, totuși, evenimentele neînsemnate care, în acea zi, să poată întinde conversația: viitorul debut al tenorului Guasco în Emani, adunarea emigranților polonezi, cutremurul de pămînt din Salonic, vinderea cărților mareșalului Sebastiani și chiar procesul unei grozave mesere, femeia Teudot, care își martirizease sălbatec copilul... La orele nouă jumătate, colonelul de stat major din garda naționala, Vieyra, salută pe prinț. Vorbiră cîtva timp cu glas tare vrute și nevoie, ca să poată auzi persoanele care se găseau aproape de ei ; apoi, prințul coborî glisul și, păstrîndu-și aerul da indiferența i si spusa repede . —La noapte, Colonelul Vieyra îi răspunse : — Garda națională nu va mișca.... Va fi cu neputință de a se bate dinmarea: tobele vor fi crăpate. Ludovic-Napoleon surise misterios și adresă cuvinte altor persoane Un moment după aceasta, un reprezentant, de Herokeren, care mîncase la Eliseu, îl abordă. — Ei bine, îl Întreabă. — Da, mîni dimineață, iți voi răspunde. De Heeckeren propusese președintelui, cu cîteva ore mai înainte, sprijinul dreptei adunări, in schimbul citorva concesiuni, în cazul cînd s’ar hotărî la o acțiune energică.... A doua zi, de Heeckeren trebuia să fia cel mai surprins dintre oameni, nici n’a fost băgat în samă. De Marny, cu o perfectă punctualitate, întră la orele 10. Petrecuse începutul seratei la opera comică, unde se dădea prima reprezentație eu la Fée dux Roses, de Halévy. Intîlnise chiar pe Cavaignac și Lamorhcére — care trebuiau să fie arestați a doua zi Ia salon întâlni pe generalul d’Allouville. — Date la Versailles, prietene, îi puse dînsul, pentru a putea fi la nevoe, în capul trupelor. — Dar ce e? — Nimic... o simplă vorbă, în interesul d-tale... Am auzit vorbindu-se de o manifestație socialista, care trebuește oprită. Baronul de Lamerville, cu care schimbă citava cuvinte asupra piesei de la opera comică, îi ceru, părăsindu-l, bilete pentru ședința adunărei de a doua zi. In acest moment, de Maupas, prefectul de poliție din timpul ministerului din 26 Octombrie, ieși prin ușa principală în chip ostentativ generalul de Saint-Arnou, ministru de război. Odată afară, smîndoi intrară în palat printr’o ușă mică care se găsea în stîng și, sub o boltă, intrînd în cabinetul prințului, unde se găseau deja locotenentul colonel de Bénné, ofițerul de ordonanță a președintelui republicei, Moeqaart, șeful secretariatului, amic de demult al prințului și care cunoscuse pe regina Ortansa și pe Persigny, complicele echipaților din Strassburg și Boulogne. • Puțin timp după aceia, saloanele Eliseului, a căror puțină animație îndepărtase pe oaspeți de vreme, erau aproape deșarte și prințul întră în cabinetul său cu de Morny. Prințul, așezîndu-se dinaintea biroului său, zise cu voce calmă: — Nu se bănuește nimic... Atunci deschise un sertar închis cu cheia și scoase un dosar gris de carton, peste care scrisese cu creionul albastru, ca simbol: Rubicon. Acest cuvînt simbolisa prea bine circumstanțele. Din acest dosar, scoase cîteva file de hârtie : decretul de disolvare a Adunărei și starea de asediu a Parisului ; proclamațiunea armatei; proclamarea prefectului de poliție ; numirea lui de Morny ca ministru de interne. Se receai și semnă decretele: Saint-Arnaud și de Manpas semnară respectiv proclamațiile unde responsabilitatea lor era angajată. Ca sltminteri, de demult, toate detaliurile de executare erau cercetate, și, asupra multor puncte, nu trebuia decît să se urmărească planul conceput de către fostul prefect de poliție Carrier... Cîte-va zile înainte, prințul-președinte condamnase un ziar satiric, care l-a reprezentat atăcînd constituția. De Persigny, era cel mai stăpîn de sine față de acei conjurați care, în jurul prințului, și pentru dînsul, vroiau, prin lovitura cea mai grea, să substitue puterea legitim stabilite, puterea personală. El a fost adevăratul creator al acestui act violent, de două ori remis, care trebuia să fie săvârșit din luna Septembrie și apoi în Noembrie. Luna următoare, întrebuințase pa lingă prinț, ne șovăind chiar de a mai întrebuința argumente politice, mijloacele puternice ca : nenorociri, credit stors, datorii, ridiculul unei căderi încetul cu încetul poate, dacă s’ar intîrzia încă, și a adăogat fără rușine că: — Nu e de d-voastră singur vorbă, dar de noi toți, care v’am adus pănă aici... Ceilalți, atît de hotărîți cum au fost, nu au presupus mai puțin gravitatea hotărîrei luate... Persigny, fostul mareșal al locuințelor husarilor in reformă, veteranul comploturilor surtdea. Iar de Morny, rădicindu-se, a spus, puțin nervos: (Va urma)<ix> ?