Evenimentul, octombrie-decembrie 1907 - ianuarie-februarie 1908 (Anul 15, nr. 185-277)

1908-01-15 / nr. 264 (nr. 265)

lui. Această rectificare se exercite agâta SOÎ*­SOOT £ ele Ia relativ la condițiunile organice a sim­­­ț­urilor. Organele noastre sensoriale sunt imperfecte; ele sunt supuse alterați­unii, ca substanță și oboselei ca ac­­țiune; la multe cazuri însă, departe de a ne înșela, simțurile ne instruesc. Datorită pretinselor erori de sim­țuri cunoaștem unele legi ale naturii pe care altfel nu le-am putea cunoaște In rezumat iluziunile noastre sen­­so­rale depind de cauze organice psihice și fizice , și noi putem să ți­nem cont din vreme In lucrarea con­­strucțiunei mintale care constitue percepțiunea propriu zisă. Trebue să dăm avertismente de acestea copilu­lui Grija de a-i rectifica una cite una toate erorile sensoriale e fără utili­tate. Să ne mulțumim in a-i da ci­ mai multă forță de judecată. Afirmîn­­du­i-se această judecată el va scăpa singur de erorile de detaliu. Djk. Convocam de la Universitate­ ­ri după amiază dl. dr. Bogdan noul rector al universitate­ din loca­litate, a ținut In­sula Universităței cuvintarea sa înaintea studenților de la toate facultățile convocați de d-sa. Dl­ rector mulțumește mai tntăi d-lor profesori care i- au arătat încre­derea alegîndu-i ca rector spunînd: „îmi dau seamă de greutatea misiunei mele dar sper că cu ajutorul încre­­derei ce mi-o dau d-nii profesori voi putea-o duce pănă la capăt Apoi a­­dresîndu-se studenților spune că ne simte foarte fericit făcî­ nd cunoștința întregei studențimi cărei­a vrea s­i arate motivele care l’au făcut sâ invite la această convocare precizin­dule cine este, ce vrea și ce intenții are. Motivul care m’a făcut să vă chem astăzi pe dv­stră e că vreau să-mi expun programul seu de acți­une fiind cu totul nepărtinitor, as­­cultind pe or­ și cine și satisfăcînd ori­ce cerere care ar fi dreaptă, le­gală, și in marginile posibilităței D-sa zice că acei care vin In frun­tea unei asemenea instituțiuni fac o mare greșeală fără să aibă un pro­gram hotărit și bine determinat. Programul meu In primul rlnd este complectarea universităței. D-sa arată că instrucția fără edu­cație e fără folos, amintește că d-sa a fost printre cei dintâi care sa opus la știrbirea universităței, făcind parte din comisiunea care a studiat ches­tia inființărei doctoratului în drept la Iași. D sa zice că pentru a ajunge la un rezultat bun nu e de ajuns numai ca să cer și să mi se dea d­ In primul rînd trebue să am tot concursul d-lor profesori și apoi pe d-nii studenți. D-sa spune că atît timp ctt un tînăr se află în univer­sitate trebue să fie și să rămînă numai student iar scopul să le fie dorință de învățătură, iubirea de adevăr, respectul către profesori și mai cu seamă evitarea ori­căror altor porniri străine. — D-sa zice că ar fi mult mai bine să existe numai o singură societate care să poată fi recunoscută în urmă și ca persoană morală. D-sa termină discursul arătând că va fi foarte indulgent, asigură că este insuflețit de­ cele mai bune intenții pentru tinerime de la care cere însă ordine, disciplină și stăruință la muncă. A. Păun mulți săteni Din partea mai multor săteni pri­mim următoarele, cu rugăninte a le da publicităței: Noi în primăvara anului trecut am avut o mulțime de făgăduieli chiar de la Măria Si Regile Carol I, prin niște gazete trimise la toate prefec­turile de prin județe și pe atunci s’a intimplat ca era ca Prefect de județ în Iași, d. C Stere și le-a dat la iveală, și le-a împărțit prin toate că­tunele din județul Iași. Și bieții plugari le-au cetit, pe acele­ vremuri grele, desbateri ca odată în țara noastră Romincas Zicea în acele afișe că are să mai coboare funciarul la cele 5 b tare de pămînt, și la cei ce le-a d­ loturi la 1905 să le ierte fonciar pentru că pănă va expira plata 15 ani și pe urmă să plătească fo­clarul mai potrivit, nu așa de ridic ca acuma. Să mai scadă birul și să mai ie din popușoi la cei nevoiași, pentu că dacă ar fi mai avuți aor lua­­ a­stat Să deie pămînt la cei ce nu au sunt lipsiți de el, cu preț mai uș rat, de a’i plăti și fără fond­ar, d­a­ cu plata.­­Pentru că la timp de sacc­ă să ru mai aibă nevoe de a mai lua porți și nutreți pentru vite, de la stat, aibă a lor, să nu fie datori ,căt­ stat pentru efectele luate, și să pue și procente la bani, dacă i le-ar plăti la timp hotărit. Și pe lingă toate, ne-au mai sp tot prin acele gazete, ca noi plug» să nu alegem un deputat. Să trimi­tem la cameră un plugar din tre n ca să ne spue nevoile noastre, în­intea Măriei Sale Regelui, să vadă Măria Sa un plugar in Cameră, vorbească cu el și să spue ca la părinte nevoile ce le avem din ca­ză că nu avem pămînt, atît noi și părinții noștri. Și ne am unit cu toții plugari, în­vâțători, preoți, prin sfaturile d deputat Const. Stere. Și am ales ca deputat al pluga lor, pe dl. D. Ursu și văzind că trecut anul 1907, da la April î­coace, cu bine și cu pace și liniș Dar cu venirea anului 1908, aște­zam ca între aceste 2 luni de iar, să ni se aducă știri de publicații a se da vre-o moșie da a statului loturi. Cînd au fost d-nii depui astă vară pe la noi, le-am spus n voile noastre, și le-am mai spus dacă nu ere statul moșii de vînzare in loturi mici, să cumpere de pe la proprietari, care vreau să le vindă. Decit le-ar vinde la evrei și la alte națiuni străine, mai bine statului și statul să ni le deie nouă, țăranilor, pentru că noi nu ne putem duce prin alte țări străine da a ne hrăni cum vin ei aici în Romînia. Și noi țăranii așteptăm ca de la un părinte al nostru un răspuns de la Cameră, de ușurări la toate cele ce sunt spre folosul nostru pentru a ne da pămînt, pentru că părinții noștri și noi fi­i lor, iar avem fii și nu avem eu ce-i ținea, că dacă nu avem pămînt ca să muncim, nu a­­vem cu ce ne întreține și cu atita rugăminte, noi țăranii ne rugăm Ina­intea Măriei Sale cit și a d-lor Mi­niștri și a d-lor Deputați, care sunt cu iubire pentru țărani spre a ne ușura. Delegat I. Cojocarii BSI.T8 SpeotSLC d­e Astăzi In sala Teatrulu Sidoli, se­ria Cinematografului e nouă. Pe lingă dansurile d-rei La Perle, se vor reprezenta : ,Romanul unei cîntăre­­țe“, comedie în 5 părți, „Parisul*, străzile, edificiile, populația, tot ce are capitala lamei mai interesant de văzut, etc. Fil dț f$l Câini cu cercei.— Am avut levreta cu palton, iată acum cîini cu cer­cei. Cea din urmă modă canină căci e o modă și pentru fidelele animale e legante­­ este acea a cerceilor. Ornamentul despre care e vorba este, in realitate, o bordură cizelată, in aur, cu pietre fine, menținută prin patru nasturi, doui sus de am­bele părți, doai în josul urechel­or care ar fi rasa sa un cîine nu este și­ dacă nu poartă asemeni cer­cei! Sermani patrupezi! EVENIMENTUL CongreSul adi­ocațti. Simbată seara la orele 9 s’a des­chis în sala­­ Liedertafel“ din Capi­tală congresul advocaților din întrea­ga țară, spre a lua o hotărîre în pri­vința unor dispozițiuni din legea or­ganizărei judecătoriilor de ocoale pe care le consideră că at­ing demnitatea corpului advocățesc. Presidează d. Petre Grădișteanu. D­­iris Tonescu, secretarul baroului advocaților din Capitală, aduce la cunoștința congresului hotărîrile lua plina un advocat dat judecăței pentru că a lu­crat cu rea credință. Termină spunînd că dispozițiunile din lege sunt de așa naturi în cit pun în legitimă apărare întreg cor­pul advocățesc și prin urmare el e în drept nu numai sa declare greva generală dar să recurgă la mijloace și mai drastice ca greva. D. Em. Dan, luînd cuvîntul spune că articolul 93 nu conține dispoziți­uni cari ar putea legitima declararea grevei. Afară de aceasta spune d-sa, sus­ținerea grevei ar fi imposibilă. D. Toma Drăgulănescu (Brăila) sus­ține declararea grevei generale D. T. Enibacu, decanul baroului avocaților din jud. Putna a început prin a spune că prin legea judecă­toriilor de ocol se atinge indepen­dența corpului avocățesc și dacă a­­castă lege ar rămînea in vigoare a­­vocații ar fi la discreția judecătorii­lor de ocoale. Mai mulți d­in avocați cer ca să vorbească d. Sp. Stritescu. D-sa insă renunță de a vorbi, D. C. Disescu luînd din nou cu­­vîntul vorbește contra declarărei gre­vei generale. O grevă generală, spune d-sa arare ori reușește în domeniul economic In cazul de față ea e o imposibilita­te de opt. Afară de această, declararea grevei ar fi și ilegală întru­cît pericolul ce se crează avocaților prin legea d-lui Stelian nu e atît de mare și iminent în­cit să-i indrituiască a recurge la o măsură ca aceia a­ suspendărei cur­sului justiției. D. Disescu arată apoi că sunt și alte mijloace prin care s’ar putea con­stringa d. ministru ca să mod­fice ar­ticolele cari ating demnitatea avoca­ților. Așa­d. e. compania prin presă, întrunirile publice de protestare etc. etc. Termină spuntul că d-sa, personal, e contra grevei, dar dacă congresul va hotărî altfel se va supune deci șiunei majorității. D. Petre Grădișteanu vorbește pen­tru declararea grevei. Singurul argument serios invocat de cei ce sunt contra grevei, spune d sa, mi se pare a fi imposibilitatea susținerei grevei, dar și aceasta poate fi înlăturată dacă advocații cunoscîndu-și interesele s’ar solida­riza. După aceasta d. Grădișteanu dă citire următoarelor două moțiuni. Moțiune reuniți din Congresul avocaților întreaga țară : Văz­nd că prin noua lege­ a reor­ganizărei judecătoriilor de ocoale se desființează autonomia corpurilor de avocați, recunoscută pînă acum de legile în ființă și prin tradițiunea constantă a obiceiurilor judecătorești. Văzind că prin această lege se so­vește dreptul de apărare și se res­­trînge reprezentarea prin mandatar în afaceri patrimoniale, stabilindu-se deosebiri bazate pe întinderea inte­reselor bănești ?î 99 clese sociale sau profesionale . Ascultăind pe delegații barourilor din țară, care în chip unanim s’au pronunțat contra acestei legi, înve­­derind inechitatea ei, spiritul ei anti­democratic și anti- liberal, pericol de care este amenințată însăși liberta­tea individuală prin confuziunea pu­terilor date aceluiași organ judecă­­țesc de a urmări, instrui, aresta și pedepsi, lipsa de claritate a diferi­telor texte și nenumăratele contro­verse la cari va da loc. Văzând că modificarea adusă art 93 din această lege, a lăsat numai in aparență jurisdicția consiliilor de disciplină, căci ducerea judecăței disciplinare e obligătorie înaintea in­stanțelor de apel, ce vor judeca ea și în corecțional afaceri civile neju­decate însă definitiv . Desiprobă spiritul de care a fost însuflețit actualul ministru al justi­ției, advocat el însuși înscris în ba­rou de peste 20 ani, fără a fi pro­testat vre­odată contra actualei or­­ganizațiuni a corpului de advocați Hotărăște A lupta pe toate căile ce-i sunt deschise pentru a dobîndi revizuirea acestei legi o t mai neîntârziat. Moțiunea l­­a Congresul avocaților întruniți az 12 ianuarie 1908. Pentru considerentele arătate în prima moțiune propusă și adoptată de congres. Văzând că printre alte căi deschise barourilor In lupta pen­tru înlăturarea dispozițiunilor din le­gea judecătoriilor de ocoale jienitoare prestigiului corpului de avocați, greva se impune la mijlocul cel mai eficace Decide Declară grevă generală a corpului de avocați din țară care va fi noti­ficată prin decanii respectivi cu vi­­pere de la 21 ianuarie curent Aceste moțiuni au fost votate de delegații prezenți din 22 județe. Majoritatea avocaților din județe­le Iași, Covurlui și Ilfov au votat contra iar cei din Fălciu au lipsit. Se votează apoi propunerea ca sâ se ceară consiliului de disciplină din Ilfov să șteargă din barou pe d Toma Stel­ian. Congresul s’a închis la ora 1 noa­ptea. Opereta mi itei­-lian­ Trupa romina de operete de sub conducerea d­lui Niculescu-Buzeu și-a început seria de reprezentații pe scena teatrului Regal (Pustia). Trupa se prezintă în condiții bune, numără elemente de valoare, coruri­le bine compuse, ansamblul nu lasă nimic de dorit. Prima operetă „De a-și fi Rege” este s’t* cîntat Simbătă seara a avut o frumoasă reușită, rolurile princi­pale au fost interpretate de artiști buni, artiști în desijuns de cunoscuți, ca d-rs M­eioira, d. Ghimpeteanu și d Klain D-ra Micioara in rolul princi­pesei N­erica a dat dovada de un remarcabil talent, vocea d-Săle e dulce, clara, put mică în notele de sus și cu o frumoasă nuanțare. D. Ghim­p­ețeanu e un bun bari­ton, cu multă siguranță în voce și un timbru plăcut. De­și novice în ale scenei, jocul d­esele e cît se poate de frumos, un natural care impre­sionează plăcut. Moștenitorii Veseli, care s’a ju­cat Duminică seara, au avut iarăși un frumos succes după cum de alt­fel era da prevăzut Niculescu Buzeu o neîntrecut în Maiorul Mura, rolul acesta este unul dintre cele mai mari succese care ier a avut vre-o­dată, "au mai jucat și alții dar n’ra ajuns a fi da­cît niște slabe imitații Cupletele bisate­ și aplaudate frenetic, fie­ eara gest, fia­care replică, de un humor ire­zistibil. D­ra Véré Georgescu în rolul lui Grotty a avut de asemeni un frumos succes, vocea plăcută, jocul da scenă aidmirabil. D. Niculescu în rolul lui Ciprian a avut o foarte reușita interpretare, o vervă frumoasă, jocul de scenă bun, d Niculescu e un artist de ta­lent. Intr’un cuvînt trupa e cit se poate de bine compusă, are un reper­tor bogat, bine studiat și merită toată atenția publicului nostru. INFORMAȚII Dl Fintînar­u prim ajutor de pri­mar a convocat ori pe toți casapii angrosiști, luînd măsuri pentru a nu se putea pune în grevă după cum procetase. Aseară a avut loc întrunirea mem­brilor societaței ietreelite „Steaua*, din strada Primăriei pentru a discu­ta mai multe chestiuni de la ordinea zilei și darea de seamă, de mersul acestei societăți pe anul expirat. Ministerul de­* instrucțiune a fixat pe ziua de 5 Noimbrie, concursul de agregație pentru ocuparea catedrei vacante de istoria universală, medie și modernă de la facultatea de litera din localitate. Comisiunea examinatorie va fi nu­m­tă în ajunul concursulu. Candidații vor trebui să posedă titlu de doctor la specialitatea res­pectivă. In aula universităței a avut loc eri conferința d-lui profesor universitar Neculai Iorga, tratind despre literatu­ra Romin­ă. Locuitorul Gh. Angheluș din comuna Ciurea pe cînd era transportat ori la spital pe drum a încetat din viață. Un început de incendiu s’a declarat aseară Sntr’o odae de la locuința d-lui farmacist Airon din strada Golia. Focul a provenit din cauza explo­ziei unei lămpi cu petrol. Sosind vecinii ia ajutor locul a fost localizat. Mini Marți 15 Ianuarie va avea loc la Universitate, concursul pentru ocuparea catedrei vacante de Pato­logie internă, de pa lingă facultatea de medicină din Iași Comisiunea se compune din d-nii: Dr. L. Russ, președinte și dr. G. Stoiccccu, Babeș, Triiron și Pușcariu, membri. Candidează d-nii din: Bacaloglu, actual suplinitor al acestei catedre, Zamfirescu, Umbrior și Malcoci. Bibliografii Primim următoarele: Credința cu Știință și voință *) I. »). Totul se reduce prin demate­­rializare la o Unitate simplă, unică, neschimbată și neperitoare, care prin materializare devine compusă, diver­să, transformabilă și muritoare. b) . S­e cauți prin credința ca ra­portul dintre tine și această Unitate creatoare de structoare să fie 9Tat twam assV, pentru ca să poți ajunge la echilibrul stabil a stărei dividuale, cara-ți va permite tale in­să gin­­dești just și să vezi adine și departe. c) . De ajuns ca idolatria și ateis­mul, religiile despotismului și a a­­narhiei. II a) . Totul este supus Justiției na­turale bazată pe legea cauzelor și a efectelor, care e autonomă și infaili­bilă și care nu sa suspendă nici nu se schimbă. b) . Să cauți prin știință de a a­­j­unge la cunoștința acestei legi, pe­­ care trebue să o ai în minte fără ’n­­cetare, pentru a nu fi indus în eroa­re de a admite vre­o minune sau er­­oare. c) . De-ajuns de cinci tritești cu în­chipuiri suprafirești, bune să te ră­tăcească pentru ca să te stâpînească. III a) . Echilibru Totului stă ln voia omului, și, după cum te vei purta, așa se va întoarce contra ta. b) . Să cauți să ocrotești pe cel slab de bună voe și să silești pe cel tare, care nu-și face această datorie de bună voe, ca s’o facă de nevoe« c) . De-ajuns cu indiferența și ea toleranța. i Prin credință, știință și voință— așa după cum arăt eu—vei fi In po­sesiunea a trei forțe, pe care dacă te vei face să lucreze în acord și simultaneu, vei capata ca rezultantă acea forță morală, care iți va înălță sus influența și demnitatea persona­lă, și după cum a spus M S. Rege­le : „E­î formează caracterele și nu­mai ea ne va scapa de infringeri și nimicire loan D. Dimitriu Institutor—sau­ Primim la redacție „Un caz de Hypospadias vulviform al lui Dugas și tratamentul conservator în artri­tele tuberculoase tibiotarsiene, de doctorul C. N. Vasiliu, două lucrări de o mare însemnătate. „Biblioteca pentu toți“ publică într’o nouă ediție „Suferințele tână­rului Werther“ (celebrul roman al lui Goethe 1 volum de 170 pagini 80 bani. Direcțiunea „Bibliotecei pentru toți” a făcut bine republici noi acest roman. Pănă acum Werter a apărut in românește în ediții incomplecte, trun­chiate, așa în­cît opera marelui Goethe apărea mutilată, iar pe alo­curi era inteligibila. Acest pacat 11 avea și prima traducere apărută in Biblioteca pentru toți„. In noua edi­ție s’a ales o traducere corect tăcută și cît se poate de complectă, datorită d-lui I. Hussar. E bina ca cei care au citit roma­nul Werther în traducerile vechi și in­complecte, să’l recitească în noua tra­ducere pentru a gusta în întregul ei celebrul roman al lui Goethe. De vinzare la librăriile din țară. Catalogul complect al acestei Biblio­teci pentru toți, a se cere Librăriei Leon Alcalay, București. *) Anexă la broșura viță și voviță1­. .Credință eu știi Președintele Conspirator Era serbare în ziua de 1 Decembrie 1851, la Eliseu. Mai puțină lume, ca de obicei, poate, dar aceasta intîmplâ­­tor, principele președinte primea de altminteri, în toate Lum­i­le. De cite­va luni, s’a vorbit atît de mult de posibilitatea unei lovituri de stat—care îu îndreptată de către A­­dunare In­potriva lui Ludovic Na­poleon sau de către acesta împotriva Adunărei- nicit aproape era un des­­gust de a se mai vorbi despre aceasta. Nu lipseau, totuși, evenimentele ne­însemnate care, în acea zi, să poată întinde conversația: viitorul debut al tenorului Guasco în Emani, aduna­rea emigranților polonezi, cutremurul de pămînt din Salonic, vinderea căr­ți­lor mareșalului Sebastiani și chiar procesul unei grozave mesere, fe­meia Teud­ot, care își martirizease sălbatec copilul... La orele nouă jumătate, colonelul de stat major din garda naționala, Vieyra, salută pe prinț. Vorbiră cît­­va timp cu glas tare vrute și nevoie, ca să poată auzi persoanele care se găseau aproape de ei ; apoi, prințul coborî glisul și, păstrîndu-și aerul da indiferența i si spusa repede . —La noapte, Colonelul Vieyra îi răspunse : — Garda națională nu va mișca.... Va fi cu neputință de a se bate din­marea: tobele vor fi crăpate. Ludovic-Napoleon surise misterios și adresă cuvinte altor persoane Un moment după aceasta, un reprezen­tant, de Herokeren, care mîncase la Eliseu, îl abordă. — Ei bine, îl Întreabă. — Da, mîni dimineață, iți voi răspunde. De Heeckeren propusese președin­telui, cu cîte­va ore mai înainte, sprijinul dreptei adunări, in schimbul citor­va concesiuni, în cazul cînd s’ar hotărî la o acțiune energică.... A doua zi, de Heeckeren trebuia să fia cel mai surprins dintre oameni, nici n’a fost băgat în samă. De Marny, cu o perfectă punctua­litate, întră la orele 10. Petrecuse începutul seratei la opera comică, unde se dădea prima reprezentație eu la Fée d­ux Roses, de Halévy. Intîlnise chiar pe Cavaignac și Lamorhcére — care trebuiau să fie arestați a doua zi Ia salon întâlni pe generalul d’Allouville. — Date la Versailles, prietene, îi­­ puse dînsul, pentru a putea fi la nevoe, în capul trupelor. — Dar ce e? — Nimic... o simplă vorbă, în in­teresul d-tale... Am auzit vorbindu-se de o mani­festație socialista, care trebuește o­­prită. Baronul de Lamerville, cu care schimbă cita­va cuvinte asupra piesei de la opera comică, îi ceru, părăsin­­du-l, bilete pentru ședința adunărei de a doua zi. In acest moment, de Maupas, pre­fectul de poliție din timpul ministe­rului din 26 Octombrie, ieși prin ușa principală în chip ostentativ generalul de Saint-Arnou, ministru de război. Odată afară, smîndoi intrară în palat printr’o ușă mică care se găsea în stîng și, sub o boltă, intrînd în cabi­netul prințului, unde se găseau deja locotenentul colonel de Bénn­é, ofi­țerul de ordonanță a președintelui republicei, Moeqaart, șeful secretari­atului, amic de demult al prințului și care cunoscuse pe regina O­rtansa și pe Persigny, complicele echipaților din Strassburg și Boulogne. • Puțin timp după aceia, saloanele Eliseului, a căror puțină animație îndepărtase pe oaspeți de vreme, e­­rau aproape deșarte și prințul întră în cabinetul său cu de Morny. Prințul, așezîndu-se dinaintea bi­roului său, zise cu voce calmă: — Nu se bănuește nimic... Atunci deschise un sertar închis cu cheia și scoase un dosar gris de carton, peste care scrisese cu creionul albastru, ca simbol: Rubicon. Acest cuvînt simbolisa prea bine circumstanțele. Din acest dosar, scoase cîte­va file de hârtie : decretul de disolvare a Adunărei și starea de asediu a Pari­sului ; proclamațiunea armatei; pro­clamarea prefectului de poliție ; nu­mirea lui de Morny ca ministru de interne. Se receai și semnă decretele: Saint-Arnaud și de Manpas semnară respectiv proclamațiile unde respon­sabilitatea lor era angajată. Ca sltminteri, de demult, toate detaliurile de executare erau cerce­tate, și, asupra multor puncte, nu trebuia decît să se urmărească pla­nul conceput de către fostul prefect de poliție Carrier... Cîte-va zile înainte, prințul-preșe­­dinte condamnase un ziar satiric, care l-a reprezentat atăcînd consti­tuția. De Persigny, era cel mai stăpîn de sine față de acei conjurați care, în jurul prințului, și pentru dînsul, vro­iau, prin lovitura cea mai grea, să substitue puterea legitim stabilite, pu­terea personală. El a fost adevăratul creator al acestui act violent, de două ori remis, care trebuia să fie săvârșit din luna Septembrie și apoi în No­­embrie. Luna următoare, întrebuințase pa lingă prinț, ne șovăind chiar de a mai întrebuința argumente politice, mijloacele puternice ca : nenorociri, credit stors, datorii, ridiculul unei că­deri încetul cu încetul poate, dacă s’ar intîrzia încă, și a adăogat fără ru­șine că: — Nu e de d-voastră singur vorbă, dar de noi toți, care v’am adus pănă aici... Ceilalți, atît de hotărîți cum au fost, nu au presupus mai puțin gra­vitatea hotărîrei luate... Persigny, fostul mareșal al locuin­țelor husarilor in reformă, veteranul comploturilor surtdea. Iar de Morny, rădicindu-se, a spus, puțin nervos: (Va urma)­­<ix> ?­

Next