Evenimentul, octombrie-decembrie 1909 - ianuarie-februarie 1910 (Anul 17, nr. 190-281)

1909-11-26 / nr. 235

äa EVENIMENTUL moralitate și prin întreagă viata lui de om al bisericei. Augustin Bunea a fost , continua­torul acelei tradiții seculare care a fost creată de figurile mari ale tre­cutului nostru, și care găsindu-și multă vreme un prielnic adăpost In acest orășel modest, i-a împrumutat o glorie nepazitoare. In acest răposat neamul nostru plinge pe un om de știință, pe isto­riograful treaz, care cu toate mij­loacele unei educații științifice la înălțimea vremei a șters praful atî­­tor file colbuite ale trecutului nos­tru și ne-a dat opere, care prin înal­ta lor valoare vor sta totdeauna ală­­turi de munca celor mai distinși cer­cetători ai trecutului romînesc. Suflet de o sensitivitate de elita, minte deschisă pentru a aprecia toa­te trebuințele zilnice ale neamului, acest mare bărbat nu era un om de știință care se închide în turnul de ivoriu al problemelor sale ci dimpo­trivă un spirit luminat înfrățit cu realitatea vieței pe care putea să o înțeleagă. Alături de cercetările lui științifice, cari il frământau în singu­rătatea rodnică a chiliei călugărești, trăiau și gînduri cari imbrățișeau necesitățile mari naționale și cultu­rale ale neamului. Răposatul a fost un factor hotărîtor al vieței politice și culturale, un agitator cu sufletul de apostol, un luptător zilnic in a­­rendă. Și va rămînea totdeauna vie amintirea acestui dignitor bisericesc, care a fost intre cei dintâi luptători ai frămân­tărilor pentru conservarea existenței noastre naționale. La toate adunările, la toate prile­jurile de muncă se auzea glasul lui, care prin demnitatea omului de ști­ință și îndrăzneala mîndră a sufletu­lui cinstit, aducea cele mai bune po­vețe. Era un prilej de sărbătoare ori­ce pășire a lui Augustin Bunea, care va rămînea și o veșnică podoabă a oratoriei romînești, înzestrat cu bo­gate cunoștințe, stăpîn desâvirșit al limbei romînești, însușindu-și o te­meinică educație literară, tempera­ment viu și plin de vigoarea sănă­­tfției Augustin Bunea, era oratorul festiv al tuturor praznicilor noastre și cuvîntul acestor buze cari au a­­muțit pe veci, era trîmbița fermecată care propovăduia durerile și aspira­țiile noastre. Pe lingă atîtea calități ale unui suflet complex, răposatul a fost de o integritate morală cum rar pot scoate la iveală vremile de frămîntare grea a unui popor apăsat. Și ca o icoană de reculegere și întărire mo­rală a generațiilor viitoare, va trebui să fie înfățișat totdeauna sufletul acestui om, care o viață întreagă n’a avut nici o clipă de șovăire în credințele lui, de care nu s’a apro­piat nici cînd ispita măririlor deșer­te, care In aceste zile ale căpătueli­­lor ieftine s’a ridicat printre noi cu demnitatea și mîndria lui, ca o stîn­­că a firmităței de caracter. Pe acest om ni-i zmulge acum soarta, acum cînd aveam mai mare lipsă de îndrumările, de puterea lui. Privind in jur de noi simțim că vom umplea cu greu golul acestei căpe­tenii căzute, care părăsește un neam în zile de grea încercare, cînd și printre tineri și bătrini se plimba deopotrivă viforul ispitelor. Acum ni se duce neînfrîntul luptător ca să se împlinească incă odată cuvîntul intelepciunei lui Solomon: — .Iară dreptul murind va osîndi pe necre­dincioșii cei vii și tinerețele cele cu­­rind săvîrșite pe bătrînețele nedrep­tului cele de mulți ani“... La acest praznic de adîncă dure­re a unui neam întreg. „Asociațiu­nea pentru cultura și literatura­­ po­porului român" al cărei harnic și de­votat sprijinitor a fost. Încă își cere partea ei, și prin rostul meu slab îți trimite vrednic bărbat al luptei noastre, prinosul ei de recunoștință. Să odihnești cu drepții, căci drep­te au fost gândurile tale. —nu nan­o»....—— privind și gândindu-ne la dulceața ochilor discreți ai furnicilor... lucră­toare din fabrică. O dată terminat scopul vizitei es­­cursioniștii după un călduros salut, mulțumind de prețioasele explicațiuni primite cum și pentru deosebita os­pitalitate, ne-am luat rămas bun de la simpaticii d-in Paraschivescu Gre­­goriad.... când la poartă sântem în­tâmpinați de breoul și trăsurile școa­lei de agricultură, iar prea gentilul Director al școalei Constantinovici, invită pe escursioniști a lua locuri, pentru a merge să-i vizităm gospo­dăria. (Va urma) Escurisiana universitară Studenții universitari înscriși la secțiunea de chimie agricolă și agro­nomie a Universităței din Iași, au făcut Duminică 22 cu o escursiune la Roman în scop de studii, la fabrica de zahăr și la școala de agricultură, conduși fiind de d-l Profesor Hara­­lamb Vasiliu—titularul catedrei. Plecați cu trenul de 6 din Iași am sosit în gara Roman la ora 10 fiind întâmpinați de simpaticul chimist al fabricei d-l Paraschivescu — delegat de direcțiunea fabricei — și da d-l Constantinovici directorul școalei de agricultură. După prezentări și un colegial sa­lut, am pornit pe jos spre fabrică — deși direcțiunea pusese la dispo­ziție numărul necesar de trăsuri — dar după expresa dorință a d-lui pro­fesor Vasiliu grupul a preferat această cursă, mulțumind de această atențiune, având în vedere și necesitatea unei reconstituiri după o călătorie de 4 ore în tren, dat fiind și ora matinală a plecărei. Intrați în interiorul fabricei, d-l Pa­­raschivescu alături de d. profesor sau conducerea grupului și cercetările în­cep Pornind de la grămezile de sfecle, am urmărit cu o deosebită atențiune toate fazele fabricărei zahărului brut și rafinarea lui. U­nii studenți au arătat de asemeni un deosebit interes asupra datelor statistice și examenelor chimice din laboratoriul fabricei care se fac în permanență la diferite faze de fabri­­cațiune, cerând explicațiuni și făcând chiar examene la aparatele speciale ce posedă fabrica. Fie­care caută să-și dea seama de ori­ce mașină și aparat în cele mai mici detaliuri, cari de alt­fel au fost în chip academic explicate de către d-l Paraschivescu in timp ce d-l pro­fesor Vasiliu făcea observațiunile com­parative asupra diferitelor sisteme și procedee din domeniul industriei za­hărului, lucruri de alt­fel arătate și la cursur d-sale de la Universitate unde se fac proecțiuni și crochiuri demonstrative. Au trebuit trei ore și ceva pentru ca, o adevărată și minuțioasă cerce­tare să se poată face și poate ar fi durat și mai mult dar, mulțumită unui real concurs al d-lor Chimiști colegi ai d lui Paraschivescu, s’au putut face pe ici co­ ea grupe cari pri­meau explicațiuni. După vizita făcută în fabrica de zahăr brut, ora mesei sosind, Direc­țiunea, ca o deosebită atențiune a invitat pe onor, vizitatori la masă în drăguțul salon al cantinei fabricei unde s’a servit un delicios și bogat merit. In tot timpul mesei s’a discutat cu mult antren asupra diferitelor ches­tiuni de știință și economie. Timp de oră după masă s’a con­tinuat vizitarea rafineriei și depozite­lor de material brut-resturi de fa­bricație și de produse, unde fie­care escursionist a primit câte un (econo­mic 1) cadou din deliciosul fabricat. In treacăt n’am putut reține un surâs...zărind­ etichetele căpățânilor de zahăr așa zise „Cușer“ (?­)... în plus ----------—ooooo— ■ ■ [UNK] [UNK] — INFORMAȚIUNI Er­ a fost depus la societatea vi­ticolă un memoriu, cu care fuseseră Însărcinați, oare­care domni,—a nu se uita, membri marcanți ai clubu­lui Tac­ist. Memoriul sună pentru abolirea monopolului „ băuturilor spirtoase,— cum și ,libertatea pentru producători a vinde produsele lor liberi de ori­ce taxă fie cu derădicată, fie in parte la locul de producție, ori in alt loc declarat ca local de depou al pro­dusului lor“. Mai la vale adaugă : "„In combaterea beției la sate, fa­bricile de spirt să nu pună In con­sumație de cit: spirt denaturat, spirt rectificat pentru trebuințele medicale și în fine, spirt pentru consumația publică de cea mai slabă tărie, adică de 35 grade“. Nu înțelegem cum se pot împăca aceste două părți ale memoriului ! Să deie voie fabricantului de a vinde liber produsele lui,—fie ele cum vor fi,—și să se oprească fabri­ca de-ași desface și unde vor fi pro­dusele, de­cit după un anumit re­gulament. Cu alte cuvinte nimic mai mult de­cit : încurajarea beției la sate,— că nici odată nu vor vinde fabricile clnd va fi vorba de­ci fabricantul,—care contraveniente nu-i Înțărcați de nici o obligație. Pricepuți oameni și membrii socie­­tăței viticole, redigenți ai memoriu­lui, vorba ceia­­ ce se trudește—o lume să facă,­­ vine­ un nebun și câtă să desfacă. Un noroc insă,—pentru nebuni sunt anumite­­­ locuri. Primim la redacție : „Propaganda Papistă și Intimplările bisericești de azi“,—de Const. C. Diculescu. Vom reveni. „Monitorul Oficial“ de eli a publi­cat regulamentul posturilor de interni pentru ocuparea și externi la spitalele epitropiei Sf. Spiridon din Iași. Ziarele oficioase dezmint știrea dată de presa partidului conservator­­democrat că guvernul ar fi contrac­tat un împrumut la Paris. Acele ziare adaugă că „guvernul n’a con­tractat nici un împrumut și nici că poate să negocieze vre­unul pănft nu se vor vota două legi privitoare la căile ferate județene și la com­­plectarea materialului și construcțiu­­nilor întregei rețele de căi ferate. Mai este clar timp până să fie vorba de contractarea unui împrumut care lasă desigur că va fi făcut, întru­cât a­­ceasta alcătuește cea mai de căpete­nie specialitate liberală: înglodarea ci­ mai mult a țarei bancherilor străi­­nătăței. Cînd momentul va fi venit adau­gă acele ziare „guvernul va ști să găsească resurse acolo unde această cestiune pur financiară va putea fi tratată în afară de ori­ce considera­­țiune politică“. Lucru de care ne îndoim,—întru­cit „Viitorul“ are chiar grija ca ln desmințirea ce dă ziarelor „taohhiste“, să nu uite să spună că­ e falsă știrea Împrumutului negociat la Paris. De­sigur că nu acolo,­ci la Berlin. Și apoi ni se vorbește că împrumu­tul va fi făcut, în afară de ori­ce considerație politică !... Te văd ! Te văd ! De peste munți Acum câteva zile s’a dezbătut la tribunalul din Timișoara procesul in­tentat contra românului Pompeiu Ba­­nadanul, socialist—democrat, acuzat de agitațiuni contra siguranței statu­lui maghiar cu ocazia publicației poe­ziei „Din robie în robie”. Tribunalul l'a condamnat la 3 luni temniță de Stat și 100 coroane amendă. * prec In decursul turneului său prin cer­cul penșiului părintele Lucaciu a fost găzduit la castelul episcopului român unit Radu de la Oradia­ Mare. In noaptea de Vineri spre Sâm­bătă, puțin după sosirea popularului deputat, la castelul episcopesc a is­­bucnit un foc violent, care numai cu mare greutate a putut să fie potolit. Toate mobilele vechi și scumpe au ars și numai puține au putut fi sal­vate, însuși episcopul Radu ajuta la lucrările de salvare. Unele ziare ziare maghiare au afir­mat că românii n’ar fi voit să sară in ajutor. Afirmațiunea este, firește, tendențioasă. De­oare­ce incendiul a izbucnit și a doua zi, se crede că fo­cul a fost pus din răzbunare față de episcopul român. * Se știe că împăratul Frantz Iosef, în urma stăruințelor ministerului de culte și instrucție Apponyi, a anulat hotărârile aduse de sinodul bisericei română-ortodoxe din Ungaria și Tran­silvania în chestia limbei de cateohi­­zare­ Acum i se anunță din Sibiu lui Kelleti Értesítő, că cercurile biseri­cești de acolo se ocupă în continuu cu decretul de anulare, decret care nu se basează pe nici un text de lege decât pe o inducere in eroare a mo­­narhului. Iată ce scrie numitul ziar: Toți sunt de părere, că ministerul cultelor, contele Apponyi, a comis un abuz de putere, când a făcut că­tre monarh cunoscutul referat de a­­nulare. In chestiunile bisericești — se ob­servă in aceste cercuri — ultimul cu­vânt 11 are sinodul episcopal și In contra unei hotărâri a acestuia nu e­­xistă recurs : ea rămâne definitivă. Chiar și moderații constată că A­­pponyi a comis o ilegalitate, neper­­misă. Deci, anularea rezoluțiunilor con­gresului nu poate avea nici un efect pentru deciziunea luată de sinodul episcopal, a cărui autoritate nu are nevoe de o întărire din partea celui dintâi. Suveranul a putut să nesocotească hotărârea congresului, dar nu poate nesocoti pe acea sinodului. * Curtea de casație din Budapesta a confirmat sentința prin care fostul redactor responsabil al ziarului »Tri­buna" din Arad, d. C. Savu a fost condamnat la 6 luni închisoare și 400 coroane amendă pentru agitație în contra Statului ungar. Direcțiunea generală, a serviciului sanitar a făcut cunoscut casei cen­trale a băncilor populare că, în urma inspecțiunilor sanitare, s’au găsit la unele societăți cooperative de consum alimente improprii pentru a fi puse în consumațiune. Din această cauză unii președinți și vînsători ai maga­zinelor de consum au fost dați jude­catei. Pentru a se evita pe viitor ase­menea fapte, cari aduc știrbirea prestigiului și o lovitură mișcărei cooperative, Casa centrală a sfătuit pe președinții societăților cooperative de consum să pue în vînzare nu­mai alimente preparate și păstrate în cele mai bune condițiuni higie­­nice. Acei cari nu se vor conforma a­­cestor dispozițiuni, vor avea să su­fere consecințele din partea autori­tăților respective. Dr. Ioan Manolescu-Mladian, șeful biroului „Muncel“ din Ministerul de Industrie și Comerț a inspectat ori și azi fabrica de mobile „Fortuna“, aparținind d-lui Norbert Osterzetzer și aceea de Frînghie de la Copou sub direcția d-lor M. Wachtel, Die­­nermann și Paniu­. D-sa își va depune raportul mine către dl. Ministru al Industriei și Co­merțului, relatind rezultatul anche­telor făcute la sus numitele fabrici. Judiciare Procesul privitor pe Maria Melțer cu Mihai Holban pentru reziliarea u­­nui contrac de arendă s-a amânat. * Curtea de apel ,soția II a judecat azi procesul dintre Froim Fischer și Gheorghe Pribegeanu cu moștenitorii defunctei Zenaida Calimach pentru reziliare de contract. Curtea încă nu s’a pronunțat în a­­cest proces deși orele erau destul de înaintate.* Procesul dintre d­na Sofie Sirben­­ciu cu Creditul funciar urban Iași, pentru bani, s’a judecat azi de către Curtea de apel secția II. * Ion Filoti Puiu și Th. Cotiuga a cerut tribunalului să declare în fals niște certificate eliberate de Primăria comunei Șipote și Vârful Câmpului. Făcând apel contra sentinții tribu­nalului, Curtea secția II-a a judecat astăzi acel apel. SOSIȚI IN LOCALITATE D-nii: Ferechide, președintele Ca­merei, general Lambrino, C. Leones­­cu, Em. Miclescu, Teodoreanu Pă­­tărlugeanu. PLECAȚI D-nii: C. Cerchez, C. Penescu. Azi dimineață s’a oficiat cu mare pompă de un numeros cler h­ramul bisericei Lozonski din strada cu ace­­laș nume. Membrii societăței viticole din ju­dețul nostru au fost convocați în a­­dunare generală pentru astăzi la o­­rele 2 p. m. ■»«3 A;« »«­■*. i.3W *, chiar de acum patru camere spațioase, o bucătărie, o șură de lemne etc., ocupate actu­almente de clubul conserva­tor, strada Lăpușneanu. A se adresa administrației ziarului nostru. STUDIU*1 asupra organizației noastre militare urmate Al 2 lea ca instrucția de tot felul ar fi dată cu mai multă ușurință re­crutului vara, in zilele frumoase și lungi, pe terenuri de tot felul uscate și proprii instrucției unor începători. Al 3-lea Iarna va fi întrebuințată a perfecționa această instrucție, ast­fel că, cea ce un recrut a învățat vara pe timp frumos și pe teren uscat, va repeta cu ușurință pe timp geros și pe terenuri pline de zăpadă. Din cele citate, se vede clar supe­rioritatea sistemului propus de a se chema contingentul în Aprilie în loc de Noembrie, căci în cele 5 luni de iarnă nu poate învăța îndeajuns pen­tru a-l trimite în primă­vară la resboi. BRATA a) Cele 32 regimente de rezervă se vor compune din câte 3 batalioane. b) Al 8-lea regiment de infante­rie se va forma din regimentul de grăniceri, care se desființază. Instrucția. — Contingentul adus în cazarmă va forma 6 companii, câte două de fie­care batalion, la aceste 6 companii se vor întrebuința cei 48 de plutonieri destinați fie­cărui regiment, adică câte 8 de companie, căro­a li se vor mai da câte un sergent ca ajutor. Instrucția trebue condusă după re­gulament, care dă niște norme admi­rabile și a căror principii constă, că ea nu trebue să fie grăbită, că ea tre­bue să fie variată. Cum instrucția în mod cu desăvârșire individual, e sin­gură in stare a ne da pe adevăratul luptător iscusit, această instrucție se va executa cu recrutul pentru toate părțile științei necesare lui ca bun combatant. Timpul necesar acestei instrucții nu trebue limitat, căci dacă unii din recruți s’o apropie mai re­pede, aici insă nu s’o pot Însuși de­cât mai târziu, pentru acest motiv e bine, ca după două 3 săptămâni, du­pă ce comandantul companiei își cu­noaște oamenii destul de bine, să formeze din nou reprize, cari să cu­prindă pe cât se poate recruți de a­­ceas tărie.—Cu modul acesta cei buni pot merge inainte, iar cei slabi nu sunt grăbiți, lucru care pe lângă ma­rele efect moral ce are, mai are și avantajul să facă să dispară ori­ce piedică in bună conducere a instruc­ției. Teoriile trebue să dispară cu de­­sevârșire, căci ele rapesc un timp foarte prețios fără nici un folos.­In locul acestora trebue introdus mici conferințe, ținute pe rând de pluto­nieri, ofițeri și chiar de comandan­tul Companiei.­Aceste conferințe tre­bue tratate ast­fel ca să facă pe ti­nerii noștri soldați să înțeleagă fos­tul lor ca om și ca apărător al pa­triei, exemplele din istoria resboailor, exemplele din istoricul corpului, di­ferite acte de bravură și curaj etc. etc. trebue să insoțasca aceste con­ferințe.—In resumat, nu trebue să ne adresăm memoriei omului ci inimei lui, căci de la dânsa așteptăm totul, iar nu de la memoria,—acest princi­piu trebue a se avea in vedere la ținerea conferințelor. Serviciul se inparte în cel de gar­nizoană la penitenciare afară din gar­­nizonfi și de frontieră. In serviciul de garnizoanei care îjr va dura 24 de oare, se va întrebuința numai contingentul cu cel puțin 6 luni de instrucție. In serviciul de paze penitenciarelor, se vor întrebuința unități de trupe ca: plutoane sau companii pe timp de cel mult 3 luni și vor fi date de re­gimentele de infanterie, de cele de Dorobanți fără frontieră sau ca o frontieră mică. In serviciul pentru paza frontierei, se vor întrebuința la fie­care județ ce are frontieră regimentul său de Do­robanți, ajutat de regimentul de In­fanterie cel mai apropiat, pentru a­ceste județe unde o companie nu e suficientă a da Întreaga pază. Ca principiu se va avea ca nici o­­dată unui regiment să nu-i lipsească de la instrucție de­cit o singură com­panie. Formarea efectivului de răsboi la Vî­­nători, Infanterie și Dorobanți La Vînători. Efectivele celor 6 contingente a 280—10 la sută (morți bolnavi dispăruți, etc.) =1512 Din acest lo. vom lua oameni necesari efectivului de răsboi, iar din rest vom forma un detașament pentru paza garnizoanelor, penitenciarelor sau chiar a frontierei. La Infanterie și Dorobanți. Efecti­vul celor 6 contingente a 840­10 la sută (morți, bolnavi, dispăruți, etc) =4536. Din acest lo, vom stabili încă Jim timp de pace­­ i­ele 4 bata­lioane necesare regimentului la­­ răs­boi, destinind tot atuncea toți șefiii trebuincioși batalionului, al 4-lea, a­­vindu-38 în vedere ca comandanții de companii, serg, majori, furieri și ma­­gazionri să fie luați dintre activi. Compunerea unităților mari ale oștirei Regimentul se compune : în infante­rie de 2 la 4 batalioane, in cavalerie de la 4 la 6 escadrone, in Artilerie de 4 la 6 baterii și in geniu de 3 la 5 batalioane.­­Ca armă, Regimentul e cea mai mare unitate de luptă. Brigada se compune din 2—3 re­gimente de infanterie, sau cavalerie, această unitate conține tot deaun și cele 3 arme. Divizia se compune din 2 sau 3 brigade, un batalion de Vînători, u­­nul de geniu și toate serviciile auxi­liare necesare. Diviziilor de Cavale­rie, li se poate adăuga și cite un ba­talion de Vînători. La manevre și răsboi se vor întru­ni mai multe divizii la un­­ 4oc spre a forma armate. Infanteria de care se ocupă acest studiu va intra in compunerea ma­rilor unitati după cum urmează : Cele 40 de regimente vor forma 20 brigade și 10 Divizii. 10 batalioane de Vînători se vor da cite unul la Divizie, 32 Regimente de rezervă și cele 32 batalioane de­­ miliții vor forma alte 8 divizii. Cu modul acesta infanteria va nu­măra 308 batalioane pe lingă care numără 100 escadroane de cavalerie și peste 800 tunuri, sau peste 400.000 oameni, 30.000 cai și 800 tunuri. In fie­care an se va mobiliza, cel puțin două Divizii active, una de re­zervă și o brigadă de miliții, cu toa­te serviciile necesare. Restul infan­teriei va concentra numai contingen­tul ce urmează a trece în rezervă. Concentrările aceste vor dura cel pu­țin 20 zile. Organizarea militară a teritoriului Teritoriul se va împărți in 32 de •) Vezi No. 234

Next