Evenimentul, octombrie-decembrie 1909 - ianuarie-februarie 1910 (Anul 17, nr. 190-281)
1909-11-26 / nr. 235
äa EVENIMENTUL moralitate și prin întreagă viata lui de om al bisericei. Augustin Bunea a fost , continuatorul acelei tradiții seculare care a fost creată de figurile mari ale trecutului nostru, și care găsindu-și multă vreme un prielnic adăpost In acest orășel modest, i-a împrumutat o glorie nepazitoare. In acest răposat neamul nostru plinge pe un om de știință, pe istoriograful treaz, care cu toate mijloacele unei educații științifice la înălțimea vremei a șters praful atîtor file colbuite ale trecutului nostru și ne-a dat opere, care prin înalta lor valoare vor sta totdeauna alături de munca celor mai distinși cercetători ai trecutului romînesc. Suflet de o sensitivitate de elita, minte deschisă pentru a aprecia toate trebuințele zilnice ale neamului, acest mare bărbat nu era un om de știință care se închide în turnul de ivoriu al problemelor sale ci dimpotrivă un spirit luminat înfrățit cu realitatea vieței pe care putea să o înțeleagă. Alături de cercetările lui științifice, cari il frământau în singurătatea rodnică a chiliei călugărești, trăiau și gînduri cari imbrățișeau necesitățile mari naționale și culturale ale neamului. Răposatul a fost un factor hotărîtor al vieței politice și culturale, un agitator cu sufletul de apostol, un luptător zilnic in arendă. Și va rămînea totdeauna vie amintirea acestui dignitor bisericesc, care a fost intre cei dintâi luptători ai frământărilor pentru conservarea existenței noastre naționale. La toate adunările, la toate prilejurile de muncă se auzea glasul lui, care prin demnitatea omului de știință și îndrăzneala mîndră a sufletului cinstit, aducea cele mai bune povețe. Era un prilej de sărbătoare orice pășire a lui Augustin Bunea, care va rămînea și o veșnică podoabă a oratoriei romînești, înzestrat cu bogate cunoștințe, stăpîn desâvirșit al limbei romînești, însușindu-și o temeinică educație literară, temperament viu și plin de vigoarea sănătfției Augustin Bunea, era oratorul festiv al tuturor praznicilor noastre și cuvîntul acestor buze cari au amuțit pe veci, era trîmbița fermecată care propovăduia durerile și aspirațiile noastre. Pe lingă atîtea calități ale unui suflet complex, răposatul a fost de o integritate morală cum rar pot scoate la iveală vremile de frămîntare grea a unui popor apăsat. Și ca o icoană de reculegere și întărire morală a generațiilor viitoare, va trebui să fie înfățișat totdeauna sufletul acestui om, care o viață întreagă n’a avut nici o clipă de șovăire în credințele lui, de care nu s’a apropiat nici cînd ispita măririlor deșerte, care In aceste zile ale căpătuelilor ieftine s’a ridicat printre noi cu demnitatea și mîndria lui, ca o stîncă a firmităței de caracter. Pe acest om ni-i zmulge acum soarta, acum cînd aveam mai mare lipsă de îndrumările, de puterea lui. Privind in jur de noi simțim că vom umplea cu greu golul acestei căpetenii căzute, care părăsește un neam în zile de grea încercare, cînd și printre tineri și bătrini se plimba deopotrivă viforul ispitelor. Acum ni se duce neînfrîntul luptător ca să se împlinească incă odată cuvîntul intelepciunei lui Solomon: — .Iară dreptul murind va osîndi pe necredincioșii cei vii și tinerețele cele curind săvîrșite pe bătrînețele nedreptului cele de mulți ani“... La acest praznic de adîncă durere a unui neam întreg. „Asociațiunea pentru cultura și literatura poporului român" al cărei harnic și devotat sprijinitor a fost. Încă își cere partea ei, și prin rostul meu slab îți trimite vrednic bărbat al luptei noastre, prinosul ei de recunoștință. Să odihnești cu drepții, căci drepte au fost gândurile tale. —nu nano»....—— privind și gândindu-ne la dulceața ochilor discreți ai furnicilor... lucrătoare din fabrică. O dată terminat scopul vizitei escursioniștii după un călduros salut, mulțumind de prețioasele explicațiuni primite cum și pentru deosebita ospitalitate, ne-am luat rămas bun de la simpaticii d-in Paraschivescu Gregoriad.... când la poartă sântem întâmpinați de breoul și trăsurile școalei de agricultură, iar prea gentilul Director al școalei Constantinovici, invită pe escursioniști a lua locuri, pentru a merge să-i vizităm gospodăria. (Va urma) Escurisiana universitară Studenții universitari înscriși la secțiunea de chimie agricolă și agronomie a Universităței din Iași, au făcut Duminică 22 cu o escursiune la Roman în scop de studii, la fabrica de zahăr și la școala de agricultură, conduși fiind de d-l Profesor Haralamb Vasiliu—titularul catedrei. Plecați cu trenul de 6 din Iași am sosit în gara Roman la ora 10 fiind întâmpinați de simpaticul chimist al fabricei d-l Paraschivescu — delegat de direcțiunea fabricei — și da d-l Constantinovici directorul școalei de agricultură. După prezentări și un colegial salut, am pornit pe jos spre fabrică — deși direcțiunea pusese la dispoziție numărul necesar de trăsuri — dar după expresa dorință a d-lui profesor Vasiliu grupul a preferat această cursă, mulțumind de această atențiune, având în vedere și necesitatea unei reconstituiri după o călătorie de 4 ore în tren, dat fiind și ora matinală a plecărei. Intrați în interiorul fabricei, d-l Paraschivescu alături de d. profesor sau conducerea grupului și cercetările încep Pornind de la grămezile de sfecle, am urmărit cu o deosebită atențiune toate fazele fabricărei zahărului brut și rafinarea lui. Unii studenți au arătat de asemeni un deosebit interes asupra datelor statistice și examenelor chimice din laboratoriul fabricei care se fac în permanență la diferite faze de fabricațiune, cerând explicațiuni și făcând chiar examene la aparatele speciale ce posedă fabrica. Fiecare caută să-și dea seama de orice mașină și aparat în cele mai mici detaliuri, cari de altfel au fost în chip academic explicate de către d-l Paraschivescu in timp ce d-l profesor Vasiliu făcea observațiunile comparative asupra diferitelor sisteme și procedee din domeniul industriei zahărului, lucruri de altfel arătate și la cursur d-sale de la Universitate unde se fac proecțiuni și crochiuri demonstrative. Au trebuit trei ore și ceva pentru ca, o adevărată și minuțioasă cercetare să se poată face și poate ar fi durat și mai mult dar, mulțumită unui real concurs al d-lor Chimiști colegi ai d lui Paraschivescu, s’au putut face pe ici co ea grupe cari primeau explicațiuni. După vizita făcută în fabrica de zahăr brut, ora mesei sosind, Direcțiunea, ca o deosebită atențiune a invitat pe onor, vizitatori la masă în drăguțul salon al cantinei fabricei unde s’a servit un delicios și bogat merit. In tot timpul mesei s’a discutat cu mult antren asupra diferitelor chestiuni de știință și economie. Timp de oră după masă s’a continuat vizitarea rafineriei și depozitelor de material brut-resturi de fabricație și de produse, unde fiecare escursionist a primit câte un (economic 1) cadou din deliciosul fabricat. In treacăt n’am putut reține un surâs...zărind etichetele căpățânilor de zahăr așa zise „Cușer“ (?)... în plus ----------—ooooo— ■ ■ [UNK] [UNK] — INFORMAȚIUNI Er a fost depus la societatea viticolă un memoriu, cu care fuseseră Însărcinați, oarecare domni,—a nu se uita, membri marcanți ai clubului Tacist. Memoriul sună pentru abolirea monopolului „ băuturilor spirtoase,— cum și ,libertatea pentru producători a vinde produsele lor liberi de orice taxă fie cu derădicată, fie in parte la locul de producție, ori in alt loc declarat ca local de depou al produsului lor“. Mai la vale adaugă : "„In combaterea beției la sate, fabricile de spirt să nu pună In consumație de cit: spirt denaturat, spirt rectificat pentru trebuințele medicale și în fine, spirt pentru consumația publică de cea mai slabă tărie, adică de 35 grade“. Nu înțelegem cum se pot împăca aceste două părți ale memoriului ! Să deie voie fabricantului de a vinde liber produsele lui,—fie ele cum vor fi,—și să se oprească fabrica de-ași desface și unde vor fi produsele, decit după un anumit regulament. Cu alte cuvinte nimic mai mult decit : încurajarea beției la sate,— că nici odată nu vor vinde fabricile clnd va fi vorba deci fabricantul,—care contraveniente nu-i Înțărcați de nici o obligație. Pricepuți oameni și membrii societăței viticole, redigenți ai memoriului, vorba ceia ce se trudește—o lume să facă, vine un nebun și câtă să desfacă. Un noroc insă,—pentru nebuni sunt anumite locuri. Primim la redacție : „Propaganda Papistă și Intimplările bisericești de azi“,—de Const. C. Diculescu. Vom reveni. „Monitorul Oficial“ de eli a publicat regulamentul posturilor de interni pentru ocuparea și externi la spitalele epitropiei Sf. Spiridon din Iași. Ziarele oficioase dezmint știrea dată de presa partidului conservatordemocrat că guvernul ar fi contractat un împrumut la Paris. Acele ziare adaugă că „guvernul n’a contractat nici un împrumut și nici că poate să negocieze vreunul pănft nu se vor vota două legi privitoare la căile ferate județene și la complectarea materialului și construcțiunilor întregei rețele de căi ferate. Mai este clar timp până să fie vorba de contractarea unui împrumut care lasă desigur că va fi făcut, întrucât aceasta alcătuește cea mai de căpetenie specialitate liberală: înglodarea ci mai mult a țarei bancherilor străinătăței. Cînd momentul va fi venit adaugă acele ziare „guvernul va ști să găsească resurse acolo unde această cestiune pur financiară va putea fi tratată în afară de orice considerațiune politică“. Lucru de care ne îndoim,—întrucit „Viitorul“ are chiar grija ca ln desmințirea ce dă ziarelor „taohhiste“, să nu uite să spună că e falsă știrea Împrumutului negociat la Paris. Desigur că nu acolo,ci la Berlin. Și apoi ni se vorbește că împrumutul va fi făcut, în afară de orice considerație politică !... Te văd ! Te văd ! De peste munți Acum câteva zile s’a dezbătut la tribunalul din Timișoara procesul intentat contra românului Pompeiu Banadanul, socialist—democrat, acuzat de agitațiuni contra siguranței statului maghiar cu ocazia publicației poeziei „Din robie în robie”. Tribunalul l'a condamnat la 3 luni temniță de Stat și 100 coroane amendă. * prec In decursul turneului său prin cercul penșiului părintele Lucaciu a fost găzduit la castelul episcopului român unit Radu de la Oradia Mare. In noaptea de Vineri spre Sâmbătă, puțin după sosirea popularului deputat, la castelul episcopesc a isbucnit un foc violent, care numai cu mare greutate a putut să fie potolit. Toate mobilele vechi și scumpe au ars și numai puține au putut fi salvate, însuși episcopul Radu ajuta la lucrările de salvare. Unele ziare ziare maghiare au afirmat că românii n’ar fi voit să sară in ajutor. Afirmațiunea este, firește, tendențioasă. Deoarece incendiul a izbucnit și a doua zi, se crede că focul a fost pus din răzbunare față de episcopul român. * Se știe că împăratul Frantz Iosef, în urma stăruințelor ministerului de culte și instrucție Apponyi, a anulat hotărârile aduse de sinodul bisericei română-ortodoxe din Ungaria și Transilvania în chestia limbei de cateohizare Acum i se anunță din Sibiu lui Kelleti Értesítő, că cercurile bisericești de acolo se ocupă în continuu cu decretul de anulare, decret care nu se basează pe nici un text de lege decât pe o inducere in eroare a monarhului. Iată ce scrie numitul ziar: Toți sunt de părere, că ministerul cultelor, contele Apponyi, a comis un abuz de putere, când a făcut către monarh cunoscutul referat de anulare. In chestiunile bisericești — se observă in aceste cercuri — ultimul cuvânt 11 are sinodul episcopal și In contra unei hotărâri a acestuia nu există recurs : ea rămâne definitivă. Chiar și moderații constată că Apponyi a comis o ilegalitate, nepermisă. Deci, anularea rezoluțiunilor congresului nu poate avea nici un efect pentru deciziunea luată de sinodul episcopal, a cărui autoritate nu are nevoe de o întărire din partea celui dintâi. Suveranul a putut să nesocotească hotărârea congresului, dar nu poate nesocoti pe acea sinodului. * Curtea de casație din Budapesta a confirmat sentința prin care fostul redactor responsabil al ziarului »Tribuna" din Arad, d. C. Savu a fost condamnat la 6 luni închisoare și 400 coroane amendă pentru agitație în contra Statului ungar. Direcțiunea generală, a serviciului sanitar a făcut cunoscut casei centrale a băncilor populare că, în urma inspecțiunilor sanitare, s’au găsit la unele societăți cooperative de consum alimente improprii pentru a fi puse în consumațiune. Din această cauză unii președinți și vînsători ai magazinelor de consum au fost dați judecatei. Pentru a se evita pe viitor asemenea fapte, cari aduc știrbirea prestigiului și o lovitură mișcărei cooperative, Casa centrală a sfătuit pe președinții societăților cooperative de consum să pue în vînzare numai alimente preparate și păstrate în cele mai bune condițiuni higienice. Acei cari nu se vor conforma acestor dispozițiuni, vor avea să sufere consecințele din partea autorităților respective. Dr. Ioan Manolescu-Mladian, șeful biroului „Muncel“ din Ministerul de Industrie și Comerț a inspectat ori și azi fabrica de mobile „Fortuna“, aparținind d-lui Norbert Osterzetzer și aceea de Frînghie de la Copou sub direcția d-lor M. Wachtel, Dienermann și Paniu. D-sa își va depune raportul mine către dl. Ministru al Industriei și Comerțului, relatind rezultatul anchetelor făcute la sus numitele fabrici. Judiciare Procesul privitor pe Maria Melțer cu Mihai Holban pentru reziliarea unui contrac de arendă s-a amânat. * Curtea de apel ,soția II a judecat azi procesul dintre Froim Fischer și Gheorghe Pribegeanu cu moștenitorii defunctei Zenaida Calimach pentru reziliare de contract. Curtea încă nu s’a pronunțat în acest proces deși orele erau destul de înaintate.* Procesul dintre dna Sofie Sirbenciu cu Creditul funciar urban Iași, pentru bani, s’a judecat azi de către Curtea de apel secția II. * Ion Filoti Puiu și Th. Cotiuga a cerut tribunalului să declare în fals niște certificate eliberate de Primăria comunei Șipote și Vârful Câmpului. Făcând apel contra sentinții tribunalului, Curtea secția II-a a judecat astăzi acel apel. SOSIȚI IN LOCALITATE D-nii: Ferechide, președintele Camerei, general Lambrino, C. Leonescu, Em. Miclescu, Teodoreanu Pătărlugeanu. PLECAȚI D-nii: C. Cerchez, C. Penescu. Azi dimineață s’a oficiat cu mare pompă de un numeros cler hramul bisericei Lozonski din strada cu acelaș nume. Membrii societăței viticole din județul nostru au fost convocați în adunare generală pentru astăzi la orele 2 p. m. ■»«3 A;« »«■*. i.3W *, chiar de acum patru camere spațioase, o bucătărie, o șură de lemne etc., ocupate actualmente de clubul conservator, strada Lăpușneanu. A se adresa administrației ziarului nostru. STUDIU*1 asupra organizației noastre militare urmate Al 2 lea ca instrucția de tot felul ar fi dată cu mai multă ușurință recrutului vara, in zilele frumoase și lungi, pe terenuri de tot felul uscate și proprii instrucției unor începători. Al 3-lea Iarna va fi întrebuințată a perfecționa această instrucție, astfel că, cea ce un recrut a învățat vara pe timp frumos și pe teren uscat, va repeta cu ușurință pe timp geros și pe terenuri pline de zăpadă. Din cele citate, se vede clar superioritatea sistemului propus de a se chema contingentul în Aprilie în loc de Noembrie, căci în cele 5 luni de iarnă nu poate învăța îndeajuns pentru a-l trimite în primăvară la resboi. BRATA a) Cele 32 regimente de rezervă se vor compune din câte 3 batalioane. b) Al 8-lea regiment de infanterie se va forma din regimentul de grăniceri, care se desființază. Instrucția. — Contingentul adus în cazarmă va forma 6 companii, câte două de fiecare batalion, la aceste 6 companii se vor întrebuința cei 48 de plutonieri destinați fiecărui regiment, adică câte 8 de companie, căroa li se vor mai da câte un sergent ca ajutor. Instrucția trebue condusă după regulament, care dă niște norme admirabile și a căror principii constă, că ea nu trebue să fie grăbită, că ea trebue să fie variată. Cum instrucția în mod cu desăvârșire individual, e singură in stare a ne da pe adevăratul luptător iscusit, această instrucție se va executa cu recrutul pentru toate părțile științei necesare lui ca bun combatant. Timpul necesar acestei instrucții nu trebue limitat, căci dacă unii din recruți s’o apropie mai repede, aici insă nu s’o pot Însuși decât mai târziu, pentru acest motiv e bine, ca după două 3 săptămâni, după ce comandantul companiei își cunoaște oamenii destul de bine, să formeze din nou reprize, cari să cuprindă pe cât se poate recruți de aceas tărie.—Cu modul acesta cei buni pot merge inainte, iar cei slabi nu sunt grăbiți, lucru care pe lângă marele efect moral ce are, mai are și avantajul să facă să dispară orice piedică in bună conducere a instrucției. Teoriile trebue să dispară cu desevârșire, căci ele rapesc un timp foarte prețios fără nici un folos.In locul acestora trebue introdus mici conferințe, ținute pe rând de plutonieri, ofițeri și chiar de comandantul Companiei.Aceste conferințe trebue tratate astfel ca să facă pe tinerii noștri soldați să înțeleagă fostul lor ca om și ca apărător al patriei, exemplele din istoria resboailor, exemplele din istoricul corpului, diferite acte de bravură și curaj etc. etc. trebue să insoțasca aceste conferințe.—In resumat, nu trebue să ne adresăm memoriei omului ci inimei lui, căci de la dânsa așteptăm totul, iar nu de la memoria,—acest principiu trebue a se avea in vedere la ținerea conferințelor. Serviciul se inparte în cel de garnizoană la penitenciare afară din garnizonfi și de frontieră. In serviciul de garnizoanei care îjr va dura 24 de oare, se va întrebuința numai contingentul cu cel puțin 6 luni de instrucție. In serviciul de paze penitenciarelor, se vor întrebuința unități de trupe ca: plutoane sau companii pe timp de cel mult 3 luni și vor fi date de regimentele de infanterie, de cele de Dorobanți fără frontieră sau ca o frontieră mică. In serviciul pentru paza frontierei, se vor întrebuința la fiecare județ ce are frontieră regimentul său de Dorobanți, ajutat de regimentul de Infanterie cel mai apropiat, pentru aceste județe unde o companie nu e suficientă a da Întreaga pază. Ca principiu se va avea ca nici odată unui regiment să nu-i lipsească de la instrucție decit o singură companie. Formarea efectivului de răsboi la Vînători, Infanterie și Dorobanți La Vînători. Efectivele celor 6 contingente a 280—10 la sută (morți bolnavi dispăruți, etc.) =1512 Din acest lo. vom lua oameni necesari efectivului de răsboi, iar din rest vom forma un detașament pentru paza garnizoanelor, penitenciarelor sau chiar a frontierei. La Infanterie și Dorobanți. Efectivul celor 6 contingente a 84010 la sută (morți, bolnavi, dispăruți, etc) =4536. Din acest lo, vom stabili încă Jim timp de pace iele 4 batalioane necesare regimentului la răsboi, destinind tot atuncea toți șefiii trebuincioși batalionului, al 4-lea, avindu-38 în vedere ca comandanții de companii, serg, majori, furieri și magazionri să fie luați dintre activi. Compunerea unităților mari ale oștirei Regimentul se compune : în infanterie de 2 la 4 batalioane, in cavalerie de la 4 la 6 escadrone, in Artilerie de 4 la 6 baterii și in geniu de 3 la 5 batalioane.Ca armă, Regimentul e cea mai mare unitate de luptă. Brigada se compune din 2—3 regimente de infanterie, sau cavalerie, această unitate conține tot deaun și cele 3 arme. Divizia se compune din 2 sau 3 brigade, un batalion de Vînători, unul de geniu și toate serviciile auxiliare necesare. Diviziilor de Cavalerie, li se poate adăuga și cite un batalion de Vînători. La manevre și răsboi se vor întruni mai multe divizii la un 4oc spre a forma armate. Infanteria de care se ocupă acest studiu va intra in compunerea marilor unitati după cum urmează : Cele 40 de regimente vor forma 20 brigade și 10 Divizii. 10 batalioane de Vînători se vor da cite unul la Divizie, 32 Regimente de rezervă și cele 32 batalioane de miliții vor forma alte 8 divizii. Cu modul acesta infanteria va număra 308 batalioane pe lingă care numără 100 escadroane de cavalerie și peste 800 tunuri, sau peste 400.000 oameni, 30.000 cai și 800 tunuri. In fiecare an se va mobiliza, cel puțin două Divizii active, una de rezervă și o brigadă de miliții, cu toate serviciile necesare. Restul infanteriei va concentra numai contingentul ce urmează a trece în rezervă. Concentrările aceste vor dura cel puțin 20 zile. Organizarea militară a teritoriului Teritoriul se va împărți in 32 de •) Vezi No. 234