Evenimentul, octombrie-decembrie 1909 - ianuarie-februarie 1910 (Anul 17, nr. 190-281)

1909-12-08 / nr. 245

Cristofor Gheorghe, avocat; Caramfir Constantin, avocat; Crupenschi Necu­­lai, fost magistrat, mare proprietar ; Dimache Gheorghe, avocat; Donici Ștefan; Dragomir State, profesor; De­liu I. Erbiceanu Catav, profesor; Eiven, farmacist; Frunză Axidte, pro­fesor; Gane Ștefan, proprietar; Găină Alexandru, pensionar; Gfivănescul Ion profesor universitar; Gh­yka Grigore, căpitan; Ghica G. Ion, avocat; Gheor­­ghiu Xenophon, profesor universitar; Ghyka­­ Budești, Gheorghiu Necu­­lai, Grigoriu loan, publicist; Grigoriu Haralamb, avocat; Heffner Gheorghe general; Huiban A. D., Ivașcu Con­stantin, fost prefect de județ, proprietar; Ivașcu Mihai, Iavoranu Ioan, colonel; Irimescu Gheorghe, avocat; lonescu I. L. Tipograf; Iamandi Sc, dr. medic veterinar; Jippa Alexandru, colonel; Konya Carol, doctor; Leon Neculai, doctor, profesor universitar ; Leatris Ioan, avocat; Lipan Constantin, co­lonel; Lohan Grigore, avocat; Lohan Ioan, Liteanu Mihail, avocat; Max Emil, Mănescu Aurel, profesor uni­versitar ; Mathasovici Christea, avo­cat ; Miclescu Const. M. D, avocat Micleacu Mihail; Miclescu Eugen, inginer; Mareș Gheorghe, avocat; Meissner Constantin, profesor; Mihail Gheorghe, avocat ; Mutasariu I. L , profesor; Missir Petro, senator, profe­sor universitar; Melik Eugen, avocați Miclescu Neculai, inginer, avocat ; Moruzi Paul, mare proprietar; Ma­­nariu Emil; Mazlăm Enric, Missir Chr. dr.; Mavrodin , Mih, avocat; Macarovici Alex., inginer; Naum An­ton, fost profesor universitar; Negu­­lescu P. P. profesor universitar; Ne­­gruzzi C. S. proprietar; Nicolau T. doctor profesor; Nedelschi Ilie ; Ne­­delschi Petru, avocat; Nedelcu Ale­xandru; Obreja Alexandru, doctor; Pascu S., general ; Paul Ion, profe­sor; Praja Ion, profesor; Praja Cons­tantin, profesor; Popovici Gheorghe, profesor; Popescu Vasile, profesor; Petriceanu Neculai, proprietar; Po­povici Dimitrie; Popescu I. Mușata, profesor; Popescu Ștefan, profesor universitar; Ralet Iod, profesor uni­versitar; Riegler Emanoil, Dr, profe­sor universitar; Rosnovanu Anton, mare proprietar; Rohr Anton, pro­prietar; Ro u Gigore, institutor; Ra­­coviță Gheorgheș, mare proprietar; Renescu I, colonel pensionar; Sculy Vasile, avocat; Socor Gabriel, Dr. profesor universitar; Scriban A. Dr. profesor; Stroici Ilie, Dr. mare pro­prietar; Stroiei Neculai, licențiat In drept; Scheletty Sc general; Sion V. Petru, avocat; Sportzescu Gheor­ghe; Stoica P. Alexandru, avocat; Sion Arthur, avocat; Sion Eduard, avocat; Stroja Ion, colonel; Stroja Alexandru, căpitan, avocat; Suțu Henry, avocat; Suțu Rudolf, licențiat in litere, publicist; Severin Emil, Dr. profesor; Stamatiu Ion, mare pro­prietar; Stăvar Ion, avocat; Ștefănes­­cu Neculai; Severin I. C. Sturdza Mihail principele; Tudori Gheorghe, avocat; Tufestu Ioan, profesor; Tes­­aaru I.­ Țegulea, profesor; Uhanovs­­chy Eugen; Vallea C. Gheorghe; Vasiliu T. Neculai; Verner Alex, li­cențiat In drept; Vaiduca Ion, pro­prietar; Vasiliu Prut, avocat; Vaitoi­­anu T., pensionar; Zarifopol Dimitrie SÎMBĂTĂ 5 DECEMBRIE Se deschide publicului amator de artă Expoziția Iser Pictură și Desen Str. Lăpușneanu 18 Deasupra tapițeriei Lobel 4 W W WWW EVENIMENTUL CoresnoMeață din Paris Scandalul de la Facultatea de Medi­cină — Aniversare.—Boala Regelui Leopold. Musici. Decanatul Facultății de Medicină luase măsura ca să emită cărți de intrare speciale pentru cursul de a­­natomie al profesorului Nicolas, cre­­zînd că ast­fel scandalul va înceta. Surprinderea tuturor a fost însă destul de mare văzând că in loc ca lucrurile să intre in calmul lor o­­bișnuit, scandalul a luat proporții u­­riașe și la ultima încercare a profe­sorului de­ a ține prelegerea a fost primit cu ouă clocite și cu bucăți de carne din sala de disecții. Ancheta ordonată de minister nu a putut constata, decit că studenții a­­nului î și H-lea sunt puși la cale de chiar prosecturii lor ca și de profe­­fesorii respectivi In asemenea condițiuni Facultatea va fi închisă ca și cea de drept, pănă la noi dispozițiuni. Marțea trecută la ora 4 în amfi­teatrul Societăței Savante a avut loc o ședință solemnă a membrilor so­cietății de Pathologie comparată, sub preșidenția profesorului Chauveau și a doctorului Huchard in prezența de­legaților Facultăței de Medicină a Școalei Veterinare, a Școalei de far­macie, etc., pentru inaugurarea bus­tului regretatului doctor Sainte l­es Ménard. Solemnitatea s’a terminat cu un banchet presidat de Ministrul Instrucțiunei. * # Boala de care­ suferea regele Bel­giei era proclusie intestinală în fosa iliacă stîngă și care a necesitat o intervenție chirurgicală. Concertele Colonne.-- Dl. Ed. Co­­llonne care are respectul glorilor mu­sicale nc.’i scapă aici o ocazie are sărbători cu toată demnitatea. După ce a celebrat cu succes centenarul lui Haydn mort in 1809, in ziua nașterei lui Mendelssohn, dl. El. Collonne va consacra Duminica vii­toare o parte din concert memoriei nemuritorului autor al , Visului unei nopți de vară“. Pentru această ma­nifestație artistică dinsul și-a asigu­rat concursul eminentei cântărețe d-na Elisa Rutscherra care va in­terpreta marea arie de concert Infu­iké­, de dl.Viannene, care va cînta celebra arie a lui „Elie“ și dl. Du­­mesnil, remarcabilul pianist care va cînta la piano „Concerto“ In sol minor. Partea din Mendelssohn prin „Scherzo“ al „Visului unei nopți de vară“—Solo de flaut, cîntat de dl. Blanquart, ca și uvertura din „La grotte de Fingal“. Dr. M. B. Marțian—amator-și dl. Bădescu - profesor. Asaltul de la inceput a cîștigat ad­mirația publicului, prin o lungă și bine condusă frază de arme. Aci s'au relevat eleganța d-lui căp. Marțian, precum și jocul ferm al d-lui Bă­­descu In asalturile ce au urmat, am vă­zut : O intilnire intre dl. Lascar Rosetti și dl. Babeș profesor care dl. Rosetti prin vigoarea jocu­lu­lui, a putut­­ opune multă rezistență profesorului. O Intilnire cu spada între dl. Ne­gruzzi și dl. Rădescu. Dl. Negruzzi a știut răsplăti două lovituri primite in plin, prin numeroase lovituri de ge­nunchi și mină. Un asalt cu sabia intre d-nii Pi­păut—profesor—și dl. căp. Marțian, a fost viu aplaudat. Iar asaltul final, intre d-nii Pipart și Babeș, ne-a arătat o Intilnire Intre maistru și fostul său elev, maistru și el acum. Era firesc dar să vedem aci adevărate­­ lovituri de maistru“, pe cari publicul le-a răsplătit prin a­­plauze. De asemenea au plăcut mult și lecțiile de floretă, foarte corect luate, de tinerii Brătianu și Raco­­vița, precum și lecțiile de baston lua­te de domnișoara și tinerii Ghika. Pentru prima oară o domnișoară a­­pare pe planșă, dorim să nu fie sin­gura, ci să fie numai prima dintre un mare grup de domnișoare, care vor încerca acest sport. Acest frumos avânt pentru scrimă, ce a bucurat azit sala, alaltăeri, se datorește în mare parte și d-lui Ba­beș care a sădit gustul scrimei și lu­crează pertru a o răspândi. " De la orele 12 m­artie, a început dansul, care a ținut pănă la orele 6 dimineața. Orchestra muzicei mili­tare a executat ariile cele mai fru­moase.* Din lumea prezentă, am recunos­cut : d-na principesă Maria Moruzzi, d-na Lucie D. Grecianu, d-na Ana Negruzzi, d-na Déa Bogonos, d na 1. Raliét, d na Constanea Gr. Ghyka, d-na Marie dr. Bogdan, d-na P. Mi­­kiu, d-na dr. C. Konya, d-na Ana dr. Cosmovici, d-na Cleopatra P. Sion, d-na Tinea Cantacuzino-Teodo­­sieff. d-na Ella Negruzzi, d-na Aglaia P. Rlșcanu, d-na Lucia Cananău, d-na Maria dr. Hurmuzescu, d-na Cecilia Racovitză, d-na Cristodulo, d-na Ma­ria lamandi, d-na Sophie Eraclide, d-na Gr. Dimitrescu, d-na loct. Drfi­­ghici, d-na Ana Matassam, d-aa Sa­­kelaridy, d-na Riria Xenopol, d-na V. Pella, d-na Ecaterina Crivetz, d-na locot. Dobrescu, d-na eăpit. Roșu. D-rele Michiu, d-re­e Genoi, d-ra J. Ghyka, d-ra Netty Negruzzi, d-ra Manu, d-rele Paulette și Valentine Cananău, d rele Cantacuzino-Teodo­­sie ș­i d-rele Miclescu, Pennescu. Domnii: Dimitrie Grecianu, Ion Rabiét, dr Leon Cosmovici, P. Sion, Dim­ Zarifopol, Dim. Bogonos, Pa­vel Milciu, Const. Negruzzi, Jean Ghyka, dr. C Konya, Meu Corjescu, Sebastian Moruzzi, Grigorie Buicliu, Eduard Sion, Al. Him­a, Georgel Mirzescu, dr. Nec. Racovitză, Lascar Rosetti, inginer Cristodulo,­ Hipolit Mirzescu, Xenophon Eraclide, Grigo­rie Dimitrescu, V.­lamandi, căp. Cos­­tandace, dr. dr. Hurmuzescu, Necu­lai Cananău, V. Bușilă, inginer Gre­cianu, Dobrey cons, francez, Verona, dr. Nimerianu, L. Antoniu, Panopol, maior Văleanu, A. Ral­et, Gunoi, Mărgărintescu, Buzdugan, Bâdescu, Em. Rosnovanu, Baroncee, Eug Uhri­nowschi, Pipari, C. Babeș, Jora. Domnii: maior, Sava; căpitani : M. Negruzzi dr. Țintă, Mariia, Sta­­văr ; locotenenți: Aslan, D. Sion, A. Golescu, Drăghici, Irimescu, Ianak, Lăzărescu ; sublocotenenți: S. Geor­ges, Morțun, Tatarascu, Benescu, Sof­ts, Carp etc. Spectator Asaltul de arme de la Jockey-Club Sâmbătă, de la orele 9 înainte sara, a avut loc. In frumoasele saloane ale Jockey-clubului, mult așteptatul asalt de arme, de sub președinția d-lui Dimitrie Grecianu. Serata a fost deschisă prin un a­­salt de arme. Deși doi trăgători de forță, nu au putut lua parte, după cum fusese anunțat—dl Gh.ki și d. căp. Sturdza—totuși asaltul a avut o reușită deplină datorită iscusinței domnilor maiștri și amatori. Luptele puse sub conducerea d lui Dim. Grecianu, au început prin un asalt cu floreta Intre d-nul căpitan -----—*­­fwr\-------------­ INFORMA­ȚIUNI Membrii camerei de meserii din localitate, au fost convocați în ședin­ță ordinară pentru astă­zi după a­­miază. Li ordinea zilei mai multe ches­tiuni privitoare la corporații. Aseară a fost internat la spitalul Sf. Spiridon,locuitorul Gheorghe Cris­tea din Bivolari, care pe cinci se a­­flă ori pe strada Golia, ia venit rău, căzând jos in nesimțire. Aseară a încetat subit din viață la hanul evreului Zelda Enculori din Strada Palatului, lucrătorul Ion Maeline de la serviciul canalizărei. In ziua de 30 c. se va ținea la primărie, licitație publică pentru a­­provizionarea cu furajul necesar căi­lor de la serviciul de curățire a stră­zilor. Consiliul de igienă al orașului a fost convocat pentru ziua de 15 c. La ordinea zilei mai multe cereri de autorizație. Pe ziua de azi s-a declarat 2 ca­zuri noi de febră­ tifoidă, din care unul in oraș, și al doilea In ju­deț Comisiunea de recensămint și-a început de azi operațiunile sale la dispăr­țirea 4-a. Străinul Leciu Gh. Secalof, a fost autorizat de a se stabili în Comuna Țuțora. Locuitorul Gheorghe Căruntu a fost autorizat sa deschidă o cârciu­mă, iu care să se vindă numai vin. In satul Cristești. — 7— Dl. procuror General e Înaintat Ministerului de Justiție și direcțiunei generale a Închisorilor, tabloul con­­ținind numele acelora care vor fi grațiați cu ocazia sărbătorilor Cră­ciunului. —7— Ministerul de interne face cunos­cut prefecturei de județ, ori Comunile rurale cînd fac împrumuturi de la Casa școalelor sau Băncile populare, acele Împrumuturi să nu întreacă venitul comunei. Autoritățile Administrative nu mai pot ordona menținerea statului quo ante in materie de posesiune, căci conform legei organizărei Judecători­ilor de ocoale. Judecătorii sunt sin­gurii compentenți în această ma­terie. —7— Sîmbăta 12 Decembrie va avea avea loc o frumoasă serată cu dans dată de către societatea de gimnas­tică „Turn Verein“ a cărui local a fost restaurat în întregime și deco­rat în stilul societăților de gimnas­tică din Germania. Niște necunoscuți, intrînd în casa locuitorului I. Ifrim Ferariu din Co­muna Erbiceni, l’au despoiat de cea măi mare parte din lucrurile ce le’au găsit in casă. Medicul veterinar al județului, faca cunoscut prefecturea, că localitățile mai în conformitate cu regulile sta­bilite pentru creșterea și întreținerea armăsarilor statului sunt : Romanați (Com. Miroslava), com­. Făntînele cu satele: Arama, Coarnele Caprei, Fântinele, Satul Focuri din comuna Gropnița, com­ Ceplenița, com. Lun­gani, și com­. Erbiceni. In toate aceste localități se găsesc grajduri i­gienice și hrană bună și suficientă. Școlare Serviciul sanitar al orașului a ce­rut directorilor și directoarelor de la școalele primare să înainteze un tablou care să cuprindă numele ele­vilor care urmează a fi vaccinați sau revaccinați.* D­na Natalia Diaga institutoare la școla de fete No. 2 din localitate, a obținut un concediu de o lună pen­tru cauză de boală. * D-ra Maria Niculeanu învățătoare la școala din Măc&rești a demisionat din această funcțiune. am învățătorul I. Dimitriu de la școa­la din Dămienești, jud. Roman a ob­ținut un concediu de patru luni pen­tru interesele obștii sătești. ♦ Dl. Dăscălescu M. învățător la școala din Cristești a­ fost detașat la școala din Poiana Lungă județul Bo­toșani.* D-ra Paula Petrea. Învățătoare la școala din Bivolari a obținut un­ con­cediu de 30 zile.* Învățătorul Petru Pomîrleanu din Popești, a cărui avere a fost distrusă cu ocazia incendiarei localului școa­­lei a cerut un ajutor de la casa de economie a corpului didactic. D-ra Viorica Maldarescu învățătoa­re la școala din Răchiteni jud. Ro­man a obținut un concediu de 30 zile. Vagonul de tramvai cu No. 16 condus de manipulantul cu No. 9 pe cind trecea aseară prin Piața­ Unirei, a dat peste trăsura lipovg­­itului Iacobov, răsturnînd-o și cau­­zindu-i mai multe stricăciuni. Regimentul 7 roșiori din localitate și-a serbat ori cu mare pompă pa­tronul. — x— Pentru săraci Fiind rugați de către pri­marul comunei Iași, deschi­dem, cu începere de astazi chiar, o lista de subscripție, pentru a se veni în ajutorul nevocșilor orașului de sărbă­­torile Crăciunului. Ori­ce sumă va fi înaintată direct administrației ziarului nostru. Lei B. Doamna și d. D. Greceanu 50 — D-na Natalie A. Lochmann 10 — Doamna căpitan Al. Stroia 5 STATE DRAGOMIR Ștefăniță Vodă Dramă in cinci acte, in versuri ACTUL I urmare NICHITA Cum venit’ai te-i întoarce inapoi unde mai stat­ ai, Nici Hatmanul al mau tată, și nici Ștefan.. .­ȘERPEA Și această uneltire, cum se vede, dar voi ști Să-i pun piedică in cale, numai Domnul de a veni. SCENA V-a (Din pl. 1 dreapta se aude vocea lui Ștefăniță) ȘTEFĂNIȚĂ Ion mai spune, moșu Gheorghe, cum era? ȘERPEA (din scenă) Ștefan se arată. MOȘ GHEORGHE (din lăun­tru, cu gras slab) Mândru, falnic, adravăn, tare 1* . 4) Incercat-ai ȘTEFĂNIȚĂ Da ? Ca mine V (intrând cu moș Gheorghe) Haide odată Intră-aice și grăește-mi chiar în fața lui. (arătând portretul lui Ștefan) Era Ca aista ? Sămănare multă ? ȘERPEA Cu Măria Ta Cu stăpinul țării noastre, cu Ștefan, domn In Moldova. ȘTEFĂNIȚĂ Ai postelnice 1 venit-ai l dar de surg primit-ai slova Ce trimisu ți-am­­ (lui Nichita) Acuma pare o fi plecași de-aici ! (ironic) Ai ajuns păn’la Mara na și te’ntorci ca și cum nici N’ai avea nimic pe suflet! NICHITA Dară Doamne ! ȘTEFĂNIȚĂ . Haide pleacă Pentru ori și oare fapte te-ași ierta,—­haide sa treacă ! Dar așa, să ieși de-aice, m’oi gîndi cum să răzbun, Pe aceia ce se poartă așa fel ca un domn prea bun (aplecindu-se către moș Gheorghe) Cum era, mai spune-mi iară ? Dară bun ? MOȘ GHEORGHE Mîndru, falnic, adravăn, tare ! ȘTEFĂNIȚĂ MOȘ GHEORGHE Și bun ca mierea ȘTEFĂNIȚĂ O, prea bun, Ștefan cel Mare! (înfuriat) Nu-și simția puterea Domnul, cum se cade, In stăpîn Căci altfel la Valea Albă nu’l bătea Turcul păgîn. (lui Nichita) Să-mi lipsești acu, din față. NICHITA Nici nu-mi știu măcar picatul ȘTEFĂNIȚĂ (se repede la el, N­ ia de gît cu furie, apoi «e stăp'nește) Nici nu-i știi, haide nemernic! tți păstrezi bine lăcașul, Care-ți stă aici pe gură (11 ia deoparte) Vino, să ți-1 spun Încet ! Tu iubești pe­ acea femeie, da, s’o știi... NICHITA Dar sunt speriet, N’am nimic pe suflet Doamne, nici n’am dat măcar cu gândul, Nici nu știu de ce e vorba. ȘTEFĂNIȚĂ (ironic) Nici nu știi ? O­­ da, prea bltndul, Mult iubitul fiu de Hatman, nici nu știe că a fost. Chiar acum, l’a sa iubită! își inchipue că-s prost, Că mai pot să-mi pun propt­ră..... Haide pleacă, pleacă odată Să ții minte-astă dojană. (Va urma)

Next