Evenimentul, octombrie-decembrie 1909 - ianuarie-februarie 1910 (Anul 17, nr. 190-281)
1910-01-15 / nr. 266
ANCLXVH No. ?6653 Bani ABONAMENTE Pe un an . . . Lei 20 Pe jumatate an . 10 Pe trei luni ... 5 In străinătate un an 30 Un număr vechi 30 bani ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Redacția si Administrația Iași Strada Lăpușneanu 44 Scrisoare deschisă d-ln General Manu Onorate Domnule General Am cetit în „Adevărul“ un interviev asupra alegerei de la Iași, întovărășit de oarecari considerațiuni de politică generală—pe care numitul ziar le atribuie Domniei-tale. M am mirat foarte mult, și încă acum nu’mi vine să cred că Dumneza ne arunci un blam — așa fără nici o vină— pentru că ducem aici o crîncenă luptă contra celei mai haine organizații politice ce s’a înjghebat vre-o dată în țara Românească. Adevărat se fie oare că Dumneza ești contra conservatorilor adevărați și curați—și de partea celor ce sunt conservatori cu două fețe, ca însăși conștiința șefului lor ?.. Cum—se poate oare ca omul cinstit, ca românul de treabă—care se dlamă generalul Manuse ne blameze pe noi arte care luptăm contra grupării ce reprezintă interesele politice și mercantile ale finanței internaționale și care cu puterea banilor acelei finanțe streine cer am pe și zdrobește toate sforțările oamenilor cinstiți se poate oare ca acea grupare se aibă aprobarea Domniei-tale ? Onorate Domnule General mi-am luat libertatea sa’ți scriu pentru ca să’ți mărturisesc că eu, astăzi la vîrsta de 73 de ani— după o luptă politică care a început la 1861, am putut avea greșeli în viața mea, dar nici odată nu - am alăturat de acei ce au representat corupția, nici politica burtei... și acum dacă sunt intre cei pe care-i blamezi că luptă, aice în Iași, contra grupării tachiste, este pentru că sunt convins că fac un act de datorie către țara mea—care mi’i mult mai dragă decît toate partidele din lume. Și Domnia-ta, onorate Domnule General, cînd vezi de oparte oameni de treabă cari o viață întreagă luptă pentru cinste—și de alta o haită catilinară de strînsură, capabilă de ori ce, se poate să dai brevet de cinste, unui fost primar incorect și nouă blamul Domniei-tale V £u protestez, onorate Domnule General, pentru tot trecutul Domniei tale, și zic, aceasta nu se poate ! — Și dacă întru’un moment de surprindere ai făcut’o, aceasta nu o poți susține cînd îți vei reculege cugetarea, (înd vai ajunge, onorate Domnule General, în țara aceasta, "lake Ionescu a totputernic în politică- crede-mă să cruce României , pentru că atunci va fi un obiect cu falsa etichetă , alții vor fi stâpîni aici, iar romînii vor juca tristul rol al celor din Transilvania vor fi iloți ! Și acum onorate Domnule General, dacă așa-ți zice inima—cea ce nu cred— aplaudă succesul celor răi și corupți, și-ți urez să nu ajungi în curînd să te căiești amar, că Domniata, om cinstit și curat, ai fi încurajat pe cei mai vajnici vrăjmași ai țării noastre!... Te rog Onorate Domnule General iartă viociunea acestei scrisori, pentru că încă simțesc în inima mea imboldirile tinereții și bine-voiește a primi sentimentele mele de distinsă considerație ce ți-am păstrat totdeauna. JD* Mdtown ÜZu 216 voturi ci numai 58 Dezamăgiți și d bzorientați în urma rezultatului de Dumineca trecută cînd erau mai mult decît siguri de reușita d-lui Lascar la primul scrutin, tekiștii se mulțumesc astăzi să tragă decâr succesul obținut prin cele 216 voturi întrunite de candidatul lor. Ingalfigia pe c are o fac în jurul acestui succes imaginar, takiștii uită însă un singur lucru. Uită că indicațiile și succesul real în alegeri nu-i dau voturile clubiste, ci voturile alegătorilor independeți, neiregimentați în nici unul dintre partidele politice, singurii cu judecata rece în toiul luptei, neînfluențați de patimile și interesele politice. Pentru a dobîndi succese electorale partidele politice au nevoe de încrederea maselor electorale independente, nu de încrederea partizanilor lor, căci aceia o au din momentul organizării lor ca partid. Partidele se adresează maselor căci acelea formează majoritățile, fără cărora un partid concursul nu poate zice că a căpătat o indicație, că a dobîndit un succes. Natural discuția aceasta se refera la partidele istorie de guvernâmînt, care corespund unei necesitați sociale, a căror program se confundă cu aspirațiile și idealul către care tinde întregul popor. Takiștii nu simt, nici măcar nu pot avea pretenția de partid de guvernămint. Dar chiar dacă i-am admite ca atare. Care-i numărul de voturi pe care l-au putut cîștiga din masa alegătorilor independenți ? Intîmplarea a făcut ca aproape două treimi din numărul membrilor clubului lakist local să fie alegatori in colegiul al 11-lea de Senat Desigur că propria încredere a acestora în gruparea din care fac parte, nu e suficient ca takiștii să se laude că au obținut un succes. Aceștia pot cel mult împreună cu restul de clubiști să facă apel la masele electorale independente. Scoțind afară din numărul voturilor întrunite de d Lascar cele 158 voturi ale clubiștilor, tariștii nu rămîn chat cu 58 votuti independente. Prin urmar e nundud leal di voturi dobîndit de gruța*ta takistă la alegerea di Duminică & dt 58 din ptste 400 al gulon neins riși în nici un patid politic. Față de c ele 58 voturi indipindoiU exprimate pentru takiști, laudul conservator a dobindit 102, edeiiestul până la 138 sunt voturi dudste. Iată de ce alegerea de Duminică a fost considerată de noi ca un real succes și iată pentru ce am crezut de datoria noastră să ne menținem candidatura la balotagiu. VINERI 15 IANUARIE 1910 53 Sani ANUFI CIUjti Inserții și reclame In pag. a 2-a rândul 1 leu In pag. a 3-a rândul 50 b. In pag a 4-a rândul 30 b. TEXE 3P o IT Candidatul partidului conservator la alegerea de balotaj pentru Colegiul 11-lea de Senat de Iași care se va face în ziua de 11 um inie a, 17 ianuarie 1910 . Lf. Constantin frîleissner La balotagiu ca și la primul scrutin cuvîntul tor nu-1 pot avea decît hotarîalegătorii independenti. ---.............................. este întrunirea takista Se știe că înainte de 16 Ianuarie întreaga presă takistă a susținut sus și tare că conservatorii democrați sunt atît de siguri de reușita d lui Lascar la primul scatin, încît nici nu simt necesitatia unei Întruniri publice pe care o consideră de prisos. A fost însă de ajuns ca balota*giul să se declare și l. Lascar în afară de club ști să nu poată obținea de cit liH de voturi pentru ca în aceiași seară d. The Tontsen să fie chemat telegrafic cu întreaga trupă pentru a ține o întrunire publică în localitate. Faptul acesta singur poate forma o vie dovadă a dezastrului suferit de takiști care cu îndelungi sfoțări și mare greutate au putut loia unui cu club cu tot o treime din voturi, de unde se credeau stăpinii tuturor colegiilor electorate in orașul proclamat de d. Bădărău ca citadelă takista. Pentru a ține o întrunire însă le lipsea takiștilor lucrul principal ; le lip sea publicul. Public nu e vobă este în Iași. Dar nu e publicul acela răbdător și dornic de aplauze față de d-nii Bădărău și Taki Ionescu. In Iași publicul dornic de întruniri politice e un public cu conștiință națională și cetățenească, public care vede în dnil Tulie Ionsen și Bădărău aceia c,, tribute să vadă, vede vîndu ții intereselor străine, agenții corupției și, toi feritorii caracterelor. Din cauza aceasta takiștii s’au văzut nevoiți ca odată cu oratorii să romanțe și public special de la București »Și chiar de ori au început să se zărească pe străzile Tușului mutrenecunoscute și suspecte sosite din Capitală odat cu d. Bădărău Cu trenurile de astă seară și, de mine se va scurge spre Tași tot puhoiul de nunți și bătăuși t iriști de care dispune Capitala, pentru a urma ,publicul imens și speci“ tl întrunirii demo rate. Asta zicem și noi că va fi întrunire un bucluc! ——— .... J CÍMERILE ÎMPOTRIVA PROECTELOR CuUtMMII Guvernul a depus alele acestea la Ctmaro și Senat câte-va legi dintre care unele au să provoace lungi și animate discuțiuni In primul loc este profetul de legi modificător al legei organice a înaltei Curți de casație și justiție. Acest proect de lege anunțat prin Mess g-ul regal fără ca să se anunțe că ei desființează Contenciosul administrativ a provocat vii protestări în Omnară și Senat. Negreșit toată lumea este convinsă de necesitatea unei instituții care să pue capăt arbitrariului administrativ și prin urmare când este vorba pur și simplu de desființarea Contenciosului administrativ, măsura provoacă nemulțumiri serioase. Majoritatea și Contenciosul Dar interesant este că nici in modurile majorităței nu este primit cu entusiasm profitul acesta de lege prezentat de un ministru al justiției. Mulți membri din majoritate spun că trebue să se gândească partidul la ce face acum când este pe punctul de a trece îa opoziție. Contenciosul administrativ este o garanție pentru cei numiți in slujbe de partidul liberal că nu vor putea să fie scoși fără motiv de guvernul următor. Comisia istorică la Senat In Senat este un curent pronunțat și in contra legei prin care se înființează Comisia istorică. Cum să se voteze această lege de Senat, und ea a fost aplicată de d. ministru după ce fusese respinsa. Aceasta ar însemna, spun membrii din minoritate, că Senatul își dă insuși un vot de blam și iși pleacă capul Înaintea miniștrilor îndrăzneți. Ca altfel nici unul dintre proectele de lege prezentate de guvernul actual nu este primit fara murmure de membrii manorității din Senat. Legea soldelor Chiar la legea pentru mărirea soldelor ofițerilor s’a găsit o secție care să nu admită soluția guvernului. Secția a V-a a fost de părere ca mărirea soldelor să se facă deodată, chiar prin bugetul viitor și să nu sa aplice treptat, cum prevede proectul de lege. Secția a V-a a ales delegat pe d. C. Enescu de la Prahova, care s’a angajat să susț o ideia in comitetul delegaților. Ci despre legea sanitară nimeni nu crede la Senat că guvernul va mai stărui să fie votată. CUVÎNTAREA i-iui prof.ir, Leon Cositei rostită la înmormintarea lui Tetthari Antonescu Întristată adunare, Natura are mister de sah, pe care mintea omenească incă nu ne a pătruns , ne supunem, plecind capul. Sunt momente Insă, cînd ne supunem cu indignare, cu revoltă sufletească , prea de tmpuriu a zmuis din anul familiei, din mijlocul colegilor săi, din mijlocul studenților, din mijlocul cetățenilor ieșeni, pe un părinte model, pe un erudit și mare profesor, pe un iubitor de țară și de neam. Ca iubire coleg ai fost un erudit, întovărășit de un mare dar, acela, de a face să vibreze in sufletul auditorului tău, prin graiul cel dulce și prin limpiditatea cuvintelor tale,toată audiția ta-Ai mai s vut un dar rtprețuită așterne pe hirtie, în fraze curgătoare, toată Înalta ta concepțiune asupra In’TUMlor. Convorbirile Literare sunt un tezaur bogat, unde lumea iubitoare de știință va găsi, erudiția lui Teohari Antonescu Noi aceștia grupați In jurul stindardului politic avind ca deviză : statornicia, progresul si tromupa rațională — partidul conserva* to a*—perdem in tine, iubite ermarad și nu numai un membru devotat, nu s numai pemnificarea cinstei, ci un suflet, o gindire. Mai perdem in tine, Teohari Antonescu, un adevarat prittea- Mloft