Evenimentul, octombrie-decembrie 1909 - ianuarie-februarie 1910 (Anul 17, nr. 190-281)

1910-01-15 / nr. 266

ANCLXVH No. ?66­53 Bani A­BON­A­MENTE Pe un an . . . Lei 20 Pe jumatate an . 10 Pe trei luni ... 5 In străinătate un an 30 Un număr vech­i 30 bani ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Redacția si Administrația Iași Strada Lăpușneanu 44 Scrisoare deschisă d-ln General Manu Onorate Domnule General Am cetit în „Adevărul“ un interviev asupra alegerei de la Iași, întovărășit de oare­cari consi­­derațiuni de politică generală—pe care numitul ziar le atribuie Domniei-tale. M am mirat foarte mult, și încă acum nu’mi vine să cred că Dum­ne­za ne arunci un blam — așa fără nici o vină— pentru că ducem aici o crîncenă luptă contra celei mai haine organizații poli­tice ce s’a înjghebat vre-o dată în țara Românească. Adevărat se fie oare­­ că Dumne­za ești contra conservatorilor adevărați și curați—și de partea ce­lor ce sunt conservatori cu două fețe, ca însăși conștiința șefului lor ?.. Cum­­—se poate oare ca omul cinstit, ca româ­nul de treabă—care se dlamă generalul Manu­se ne blameze pe noi arte care luptăm contra gru­pării ce reprezintă interesele politice și mercan­tile ale finanței internaționale și care cu pu­terea banilor acelei finanțe streine cer am pe și zdrobește toate sforțările oamenilor cinstiți se poate oare ca acea grupare se aibă aprobarea Domniei-tale ? Onorate Domnule General mi-am luat liberta­tea sa’ți scriu pentru ca să’ți mărturisesc că eu, astăzi la vîrsta de 73 de ani— după o luptă po­litică care a început la 1861, am putut avea gre­șeli în viața mea, dar nici odată nu - am alătu­rat de acei ce au representat co­rupția, nici politica burtei... și acum dacă sunt intre cei pe care-i bla­mezi că luptă, aice în Iași, contra grupării tachis­­te, este pentru că sunt convins că fac un act de datorie către țara mea—care mi’i mult mai dragă de­cît toate partidele­­ din lume. Și Domnia-ta,­ onorate Domnule General, cînd vezi de oparte oameni de treabă cari o viață în­treagă luptă pentru cinste—și de alta o haită ca­­tilinară de strînsură, capabilă de ori­ ce, se poate să dai brevet de cinste, unui fost primar incorect și nouă blamul Domniei-tale V £u protestez, onorate Domnule General, pentru tot trecutul Domniei tale, și zic, aceasta nu se poa­te ! — Și dacă întru’un moment de surprindere ai făcut’o, aceasta nu o poți susține cînd îți vei recu­lege cugetarea, (înd vai ajunge, onorate Domnule General, în țara aceasta, "lake Ionescu a tot­puternic în poli­tică- crede-mă să cruce României , pentru că atunci va fi un obiect cu falsa etichetă , alții vor fi stâpîni aici, iar romînii vor juca tristul rol al celor din Transilvania­­ vor fi iloți ! Și acum onorate Domnule General, dacă așa-ți zice inima—cea­ ce nu cred— aplaudă succesul celor răi și corupți, și-ți urez să nu ajungi în curînd să te căiești amar, că Domniata, om cinstit și curat, ai fi încurajat pe cei mai vajnici vrăjmași ai țării noastre!... Te rog Onorate Domnule General iartă viociunea acestei scrisori, pentru că încă simțesc în inima mea imboldirile tinere­ții și bine-voiește a primi sentimentele mele de distinsă considerație ce ți-am păs­trat tot­deauna. JD* Mdtown ÜZu 216 voturi ci numai 58 Dezamăgiți și d b­zorientați în urma rezultatului de Du­mineca trecută cînd erau mai mult de­cît siguri de reușita d-lui Lascar la primul s­cru­tin, tekiștii se mulțumesc as­tăzi să tragă de­câr succesul obținut prin cele 216 voturi întrunite de candidatul lor. In­galfigia pe c are o fac în jurul acestui succes imaginar, takiștii uită însă un singur lucru. Uită că indicațiile și succesul real în alegeri nu-i dau voturile clubiste, ci vo­turile alegătorilor indepen­­deți, neiregimentați în nici unul dintre partidele politice, singurii cu judecata rece în toiul luptei, neînfluențați de patimile și interesele politice. Pentru a dobîndi succese electorale partidele politice au nevoe de încrederea maselor electorale independente, nu de încrederea partizanilor lor, căci aceia o au din momen­tul organizării lor ca partid. Partidele se adresează ma­selor căci acelea formează majoritățile, fără cărora un partid concursul nu poate zice că a căpătat o indicație, că a dobîndit un succes. Natural discuția aceasta se refera la partidele istori­e de guvernâmînt, care corespund unei necesitați sociale, a că­ror program se confundă cu aspirațiile și idealul către care tinde întregul popor. Takiștii nu simt, nici măcar nu pot avea pretenția de partid de guvernămint. Dar chiar dacă i-am admite ca atare. Care-i numărul de voturi pe care l-au putut cîș­­tiga din masa alegătorilor in­dependenți ? Intîmplarea a făcut ca a­­proape două treimi din nu­mărul membrilor clubului la­kist local să fie alegatori in colegiul al 11-lea de Senat De­sigur că propria încre­dere a acestora în gruparea din care fac parte, nu e su­ficient ca takiștii să se laude că au obținut un succes. A­­ceștia pot cel mult împreună cu restul de clubiști să facă apel la masele electorale in­dependente. Scoțind afară din numărul voturilor întrunite de d Las­car cele 158 voturi ale clu­­biștilor, tari­știi nu rămîn ch­at cu 58 votuti indep­endente. Prin ur­mar e nundud leal di voturi dobîndit de gruța*ta ta­­kistă la aleger­ea di Duminică & dt 58 din ptste 400 al gulon ne­­ins riși în nici un patid politic. Față de c ele 58 voturi indi­­pindoiU exprimate pentru takiști, la­udul conservator a dobindit 102, edei­iestul până la 138 sunt voturi d­ud­ste. Iată de ce alegerea de Du­minică a fost considerată de noi ca un real succes și iată pentru ce am crezut de dato­ria noastră să ne menținem candidatura la balotagiu. VINERI 15 IANUARIE 1910 53 Sani ANUFI CIUjti Inserții și reclame In pag. a 2-a rândul 1 leu In pag. a 3-a rândul 50 b. In pag­ a 4-a rândul­ 30 b. T­E­X­­E 3P o IT Candidatul partidului conservator la alegerea de balotaj pentru Colegiul 11-lea de Senat de Iași care se va face în ziua de 11 um inie a, 17 ianuarie 1910 . Lf. Constantin frîleissner La balotagiu ca și la pri­mul scrutin cuvîntul tor nu-1 pot avea de­cît hotarî­­ale­gătorii independenti. ---.............................. este întrunirea takista Se știe că înainte de 16 Ia­nuarie întreaga p­resă takistă a susținut sus și tare că conserva­torii democrați sunt atît de si­guri de reușita d lui Lascar la primul sc­atin, încît nici nu simt ne­ce­sitati­a unei Întruniri publice pe care o consideră de prisos. A fost însă de ajuns ca balota*­giul să se declare și­­ l. Lascar în afară de club ști să nu poată obținea de cit liH de voturi pen­­tru ca în acei­ași seară d. T­he Tont­sen să fie chemat telegraf­ic cu întreaga trupă pentru a ține o întrunire publică în localitate. Faptul acesta singur poate for­ma o vie dovadă a dezastrului suferit de takiști care cu înde­lungi sfoțări și mare greutate au putut­­ loia unui cu club cu tot o treime din voturi, de unde se credeau stăpinii tuturor colegii­lor electorate in orașul procla­mat de d. Bădărău ca citadelă ta­kista. Pentru a ține o întrunire însă le lipsea takiștilor lucrul prin­cipal ; le lip sea publicul. Public nu e vo­bă este în Iași. Dar nu e publicul acela răbdă­tor și dornic de aplauze față de d-nii Bădărău și Tak­i Ionescu. In Iași publicul dornic de întru­niri politice e un public cu con­știință națională și cetățenească, public care vede în d­nil Tu­lie Ion­sen și Bădărău aceia c,­, tri­bute să vadă, vede vîndu ții inte­­re­selor străine, agenț­i­i corupției și, toi feri­torii caracterelor. Din cauza aceasta takiștii s’au văz­ut nevoiți ca odată cu oratorii să romanțe și public special de la București »Și chiar de ori au început să se zărească pe str­ă­­zile Tușului mutre­necunoscute și suspecte sosite din Capitală o­­da­t cu d. Bădărău Cu trenurile de astă seară și, de mine se va scurge spre Tași tot puhoiul de­ n­u­nți și bătăuși t i­ri­ști de care dispune Capitala, pentru a­­ urma ,publicul imens și speci“ t­l întrunirii demo rate. Asta zicem și noi că va fi în­trunire un bucluc! ——— .... J CÍMERILE ÎMPOTRIVA PROECTELOR Cu­UtMMII Guvernul a depus a­lele acestea la Ctmaro și Senat câte-va legi dintre care unele au să provoace lungi și animate discuțiuni In primul loc este profetul de legi modificător al legei organice a înal­tei Curți de casație și justiție. Acest proect de lege anunțat prin Mess g-ul re­gal fără ca să se anunțe că ei desființează Contenciosul admi­nistrativ a provocat vii protestări în Omnară și Senat. Negreșit toată lumea este convinsă de necesitatea unei instituții care să pue capăt arbitrariului administrativ și prin urmare când este vorba pur și simplu de desființarea Contencio­sului administrativ, măsura provoacă nemulțumiri serioase. Majoritatea și Contenciosul Dar interesant este că nici in mo­durile majorităței nu este primit cu entusiasm profitul acesta de lege prezentat de un ministru al justiției. Mulți membri din majoritate spun că trebue să se gândească partidul la ce face acum când este pe punc­tul de a trece îa opoziție. Contencio­sul administrativ este o garanție pen­tru cei numiți in slujbe de partidul liberal că nu vor putea să fie scoși fără motiv de guvernul următor. Comisia istorică la Senat In Senat este un curent pronunțat și in contra legei prin care se înfiin­țează Comisia istorică. Cum să se voteze această lege de Senat, u­nd ea a fost aplicată de d. ministru după ce fusese respinsa. Aceasta ar însemna, spun membrii din minoritate, că Senatul își dă insuși un vot de blam și iși plea­că capul Înaintea miniștrilor îndrăz­neți. Ca alt­fel nici unul dintre proec­­tele de le­ge prezentate de guvernul actual nu este primit fara murmure de membrii manorității din Senat. Legea soldelor Chiar la legea pentru mărirea sol­­­delor ofițerilor s’a găsit o secție care să nu admită soluția guvernului. Secția a V-a a fost­ de părere ca mărirea soldelor să se facă de­odată, chiar prin bugetul viitor și să nu sa aplice treptat, cum prevede proectul de lege. Secția a V-a a ales delegat pe d. C. Enescu de la Prahova, care s’a angajat să susț o ideia in comitetul delegaților. Ci­ despre legea sanitară nimeni nu crede la Senat că guvernul va mai stărui să fie votată. CUVÎNTAREA i-iui prof.­ir, Leon Cositei rostită la înmormintarea lui Tetthari Antonescu Întristată adunare, Natura are mister de sah, pe care mintea omenească incă nu ne a pă­truns , ne supunem, plecind capul. Sunt momente Insă, cînd ne supu­nem cu indignare, cu revoltă sufle­tească , prea de tmpuriu a zmuis din a­nul familiei, din mijlocul cole­gilor săi, din mijlocul studenților, din mijlocul cetățenilor ieșeni, pe un părinte model, pe un erudit și mare profesor, pe un iubitor de țară și de neam. Ca iubire coleg ai fost un erudit, întovărășit de un mare dar, acela, de a face să vibreze in sufletul audito­rului tău, prin graiul cel dulce și prin limpiditatea cuvintelor tale,toată­­ audiția ta-Ai m­ai s vut un dar rt­prețuit­­­ă așterne pe hirtie, în fraze curgătoare, toată Înalta ta concepțiune asupra In’TUMlor. Convorbirile Lite­­rare sunt un tezaur bogat, unde lumea iubitoare de știință va găsi, erudiția lui Teohari Antonescu Noi aceștia grupați In jurul stin­dardului politic avind ca deviză : statornicia, progresul si tromupa rațio­nală — partidul conserva* to a*—perdem in tine, iubite ermara­­d și nu numai un membru devotat, nu s numai pe­mnificarea cinstei, ci un suflet, o gindire. Mai perdem in tine, Teohari An­­tonescu, un adevarat prittea- Mloft

Next