Evenimentul, octombrie-decembrie 1909 - ianuarie-februarie 1910 (Anul 17, nr. 190-281)

1910-01-28 / nr. 277

A V > Îl ­ ANUL XVII No. 277 p S Ban: ABONAMENTE Pe un an . . . Lei 20 Pe jumătate an . 10 Pe trei luni ... 5 In străiinătate un an 30 Un număr vechi 30 bani EVENIMENTUL ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Redacția și Administrația Iași Strada Lapușneanu 44 JOI 28 IANUARIE 1910 S 3ISIL:n.1 ANUMCTURI fix»­er ții și xsclame In pag. a 2-a rândul 1 leu In pag. a 3-a rândul 50 b. In pag­ a 4-a rândul­ 30 b. rr ELEPON GREVA și contractari muncitorești In ultimul număr al „Săptămânei* d. Gh Panu tratează chestiunea drep­tului de grevă a muncitorimei din fabrici și ateliere. D. Panu se rostește contra grevei, taxind-o de­­ mijloc barbar* și arată In același timp toate tulburările de cari se resimte întreaga societate de pe urma diverselor manifestațiuni ale spiritului de răzvrătire ce însoțesc în mod obicinuit o grevă. Odată cu aceasta însă d-sa constată și defectuozitatea sistemului contrac­tual ce se obicinuește astăzi intre muncitor și patron In stabilimentele industriale permanente, in care este o continuitate de lucru și o continu­itate de muncă. In asemeni întreprinderi industriale, angajamentele cu ziua prezintă ma­rele inconvenient că sunt un continuu prilej de conflicte intre muncitor și patron, file­care la rândul său găsin­­du-se zilnic la discreția celui­lalt Primul poate cere ori­ctnd sporirea salarului amenințând nu numai cu părăsirea lucrului dar și cu greva prin solidarizarea muncitorilor Intre dinșii, cel de al doilea poate la rin­­dul său modifica salarul ori­cind, muncitorul la nesupunere putând fi concediat. Ca soluție d. Panu propune ca o­­dată cu legea prin care se oprește dreptul la grevă, să se legifereze și condițiile contractuale dintre patron și muncitor, în sensul că in­stabili­­­mentele industriale permanente de care este o continuitate de lucru, să nu se permită pentru un număr pro­porțional de lucrători contracte și prețuri zilnice. Pentru o lupta proporțională cu numărul total al muncitorilor din a­­ceste întreprinderi, legea să nu per­mită de­cit contracte de angajament făcute pentru o durată mai lungă, in care timp nici muncitorul, nici pa­tronul să nu poată schimba clauzele stipulate. Dacă o parte s’ar abate de la cla­uzele contractuale sau in timpul du­ratei contractului s’ar i­n oare­cari neînțelegeri, acestea să fie judecate fie de instanțele judecătorești ordi­nare ca ori­ce contract sinalagmatic, fie de un tribunal de arbitraj anume instituit pentru aceasta. Partea mai delicată a soluției d-lui Panu e Insă fixarea prețului, în care d-sa­lunecă pe aceiași pantă de inter­­venționism, pe care a lunecat și legiui­torul tocmelelor agricole, intervențio­­nism care până acum a dat rezultate numai rele și a Înăsprit și mai mult relațiile dintre proprietari și țărani. După cum in legea tocmelilor agri­cole fixarea prețului muncei e Încre­dințată consiliilor regionale, tot ast­fel și d- Panu cere ca fixarea prețu­lui muncei în stabilimentele indus­triale să fie dată !n sarcina unei co­­misiuni speciale. Și aci, ca și la tocmelile agricole, pe lângă un mecanizm prea compli­cat, ne vom mai lovi exact de ace­leași inconveniente dăunătoare, isvo­­rite din nesocotirea voinței ambelor părți contractante. Fixarea prețurilor independent de voința părților contractante va ră­­mine In­totdeauna iluzorie, ori nu va fi ținută in seamă. Și dacă păr­țile vor fi nevoite să o țină in seamă va da naștere la o neofirșită serie de conflicte, căci prețurile reale se sta­bilesc de la sine, in mod firesc, du­pă natura lucrului, după cerere și o­­­fertă, și după o întreagă serie de al­te considerații, prețuri firești asupra cărora părțile contractuale cad întot­deauna mai ușor de acord. In afară de intervenționism, siste­mul contractual al d-lui Panu este o pe cit de nimerită pe atât de nece­sară legiferare complimentară legei de prohibire a grevei. In articolul d-sale însă, d. Pann n’a atins chestiunea funcționarilor și muncitorilor statului, județelor și co­munelor. Aci chestiunea trebue tratată cu totul în alt mod <ile FOGITI1IS Tu lui Jugurta (­Africanul de la „Mișcarea“,? Didua ușoara ti meserie Din felul cum „combați’*, Jugurta. Tu ești tocmit prostii a scrie Nu cu bucata, ci cu hurta, hin visei vinși~așa se pare — Să dovedești la toți ieșenii Că ești—dar cum să-i zic eu oare ?­­Că ești.. Ministru de domenii ! Și, vrajba ca să nu s’ațâțe, Să-ți dau dreptate se cuvine . Amestecîndu-mă ’n tărîțe Era fatal și muști din mine. Se zice... Se zice că d. Costinescu ar avea considerabile interese în joc la Domenii în pădurile Statului—și de aceia ar fi făcut tot ce i-a fost posibil pănă ce a isbutit se instaleze la Mi­nisterul Domeniilor un om al său—pe d.Constantinescu - P. Se zice... că de mulți ani d. Costinescu a exploatat i­­mensele păduri ale acestui județ—și că pe lîngă afacerile formale operate acolo în codrii Neamtzului, ar avea și lătural­nice afaceri care prin iscusite manopere se întunecă în um­bră—și se disimulează siste­matic. Pe cînd era la Minister d. Anton Carp, s’a vorbit de co­losale delicte silvice a căror va­loare ar trece de două lul­lioanae­­.. Un mic colț al imensului văl al acestor ja­furi s’ar fi fost ridicat în tim­pul de atunci—dar]nu s’a putut ridica de­cît un colț al vă­lului­­ și nu s’a pronunțat nu­mele ministerului de finanțe, ci al unui seguior de puțină importanță și care ar fi fost urmărit. Și așa s’ar fi redus suma la cîte­va zecimi de mii lei iar culpa administrativă sar fi aruncat asupra unor mărun­ței agenți silvici! Se zice—ce se zice Dar ceia ce știm noi este, că mun­ții Neamțzului s’au golit până la stîncă și că codrii Moldovei s’au nimicit în acest județ. iu Amestecul d-lui Costinescu în pădurile de la Neamțz a fost nefast—căci pe urma lui s’au dus codrii seculari care erau o bogată reservă—și care dacă era vorba să fie trans­formată la bani, mai bine se transforma în folosul statu­lui de­cît în acela al pungi­lor particulare, ale cucuieților politiciani din județ și din București. Acum însă s’a organizat— cu multă îndrăzneală — o i­­mensă mușama ca să acopere pentru vecie stîncile golite de codri din județul Neamțzu­lui pentru ca nimeni să nu mai poată urmări de acum înainte pe hrăpăreți. Iată ce proce­s de lege cu­tează să prezinte parlamen­tului d. Constantines­cu-P.­ Acest proiect este o culme de cinism parlamentar­­ și dă nota înălțimei unde a ajuns industria politică in București. Iată cheia de boltă a legei de care vorbim: „Ministrul agricultural Si al domeniilor fără in­­eplinirea formelor ceru­te de art. 20 di­n legea de la 28 Martie 1872 privi­toare la administrarea domeniilor Statului, va putea chiar după pronun­țarea de hotarâri defini­tive si facă transacțiuni a­­supra amenzilor, restitu­irilor și despăgubirilor la cari are drept in baze art. 53—88 inclusiv*. După o asemine lege se trage perdeaua. Tablouri de valoare sustrase din Pinacoteca Cu ocazia inventarierei Pinaco­­tecei, locale s'a descoperit un fapt de o extremă­ gravitate. Din bogata colecțiune de ta­blouri în cursul vremei au dis­părut mai multe tablouri origi­nale de o enormă valoare. Astfel a dispărut 1) Originalul de Rembrandt reprezentînd u­n bătrîn, din colecția Sofronie Vărnav. Acest tablou a fost înlocuit prin o copie făcută de d. Tile Con­stantins care a bine-voit să o doneze Pinacotecei. 2) Originalul de Francois Al­bum reprezen­­tind pe copilul Ra­dius foolecțiunea C, Negri,­ și a fost înlocuit printr’o copie de M. Rașcu. 3) Magdalena, copie după Cor­reggio de celebrul pictor Teni­ers. Această celebră copie care reprezintă o valoare de peste 100.000 lei, a fost înlocuită printr’o copie de d. Em. Barda­­sare actualul director al școalei de Bele-Arte. Dar numărul tablourilor ce lip­sesc este cu mult mai mare și valoarea lor aproape incalcula­bilă. Se impune fără­­ îndoială în­trebarea : Cum și cind au dispă­rut aceste tablouri ? „Cum se face apoi că toate tablourile dis­părute au fost­­ înlocuite cu co­piii... Cine a avut această gri­jă?«, Aceste îndrăznețe sustrageri s’au operat sub directoratele d lor Pa­­naiteanu, Acavri și Bar­da­sare și pănă acum nu se poate ști încă dacă lipsurile se opresc aci. O anchetă severă făcută pa cale judecătorească se impune, iar cei în drept sunt datori să s­esizeze par­chetul. Condițiile împrumutului S’a apus că guvernul va participa la noul împrumut cu rezerva de te­­zaur ce se ridică la suma de 40 de milioane lei. Cînd s’a discutat in Senat modifi­carea legei contabilităței Statului în care rezerva de tezaur se plasează rentă, d. Emil Costinescu a confir­mat versiunea care circula și a a­­dăug­it că această participare se fa­ce in condițiuni folositoare pentru Stat. Nu cunoaștem condițiunile, prin urmare nu ne putem rosti asupra a­­firmațiunilor d-lui Costinescu. Un lucru insă se știe și anume, că bineherii sau, trebue să ia comi­sion pentru împrumutul ce înlesnesc statului nostru. Facem dar o simplă întrebare: Bancherii au să ia comision și pentru cele 40 de milioane pe care le subsctie Statul ? Eate o simplă întrebare, foarte lă­murită, la care așteptăm un răspuns tot atât de neted. w _ a FARAMITURI Venind vorba, eri la Tuffli, de dl. Stere și de modul cum operează în afaceri și ’a politica, cine­va a exclamat : — „Cesi un roublard !“ — De unde vine vorba asta ?— întreabă Jugurta de la „Mișcarea" pe colegul sfiu de redacție Schönfeld—Sateanu, cu care sta la o masă de alături. — Asta vine dija de la ruble, răspunde Săteanu, cu convingere: — A înțeleg, e vorba de rublele Zmst­­voului... ”y U* redactor de la „Figaro” auzind de eloquența noului senator de Iași a venit expres la București ca să-i ia un Interviewt — Ce fel de om sunteți dr. ? — Sunt un om temut. — De ce Tu sți cumpărat casă după ce ați eșit din Primărie ? — Ca să nu mă mut. — Sunteți profesor ?­­ — Da, de matematică. — Ce chestii preferați ? — In Algebră, per»««fițiile, în Cosmo­grafie calculul unghiului azimut. — Ce apreciați mai mult la limba franceză ? — Pe­r mut. — Ce cuvînt preferați în nemțește ? — Mutet. — Băutura preferată ? — Yetmut — Mîncarea preferată ? — „Taci și’nghite”. — Ce atitudine a avut guvernul în ale­gerea Dv ? g— A strîns »»«fălcile. — Activitatea dv. parlamentară . — Cananău tn Cameră și eu în Senat— ne ajutam mutu­al ca să susținem intere­sele ieșenilor. — In ce vă deosebiți de dl. Cananău ? — Mutale nomine. — Principiile pedagogice ? — Sitim­uf urechile. — Adagiul latinesc preferat . — Muta Us »»«fandis. — Opera Dv. de căpetenie ? — împrumutul pentru aducerea apei. — Ce este cu chestia Chirilă ! — I.... — Ce este cu bacșișul de 6000 lei ? . .. — Ce este, eu... — Pardon, domnule, eu sunt mut. Aci interviewul a luat sfârșit. Interesul pentru știință în Rusia Rusia e mare, toată lumea o știe, dar că Rusia este o țară cultă, puțini vor crede și prea puțini o știu Și to­tuși Rusia este o țară cultă în ade­văratul înțeles al cuvântului. Nu trag această concluzie pe baza literaturii sale, veche de 300 de ani, un judec după savanții săi destul de numeroși în toate câmpurile științei, nu iau in considerare pe artiștii și filosofii ei, cunoscuți in toată lumea; acestea toate ar putea fi, fără ca Ru­sia să fie cultă, ci s’ar explica prin faptul că Rusia este mare. Dintr’o țară europeană care cuprinde o po­pulație de peste 60 milioane de lo­cuitori nu se poate să nu iasă la iveală spirite mai deosebite al căror nume să facă ocolul lumei; acest fe­nomen se poate ivi chiar în țări cu o populațiune mai mică și chiar la națiuni numai cu un început de cul­tură, cum suntem noi, de pildă. Dar Rusia este o țară cultă, pentru că In această Rusie atât de întinsă, in această Rusie cu administrația și starea politică pe care o știm cu toții. In Rusia aceasta unde omul nu tre­bue să aibe voință și unde n’are li­bertate, am văzut adunați la un con­gres de medici și naturaliști (la Mos­cova 1909) peste 4000 de oameni, bărbați și femei, veniți în toiul evrei, anume pentru știință, din toate col­țurile Rusiei. Această manifestație culturală n’am văzut-o așa de intensă de­cât în An­glia și în Statele Unite ale Americii. Comparând, însă, condițiile sociale de acolo cu cele din Rusia, vom recu­noaște că in Rusia e un interes de­osebit pentru știință. Adaog aci, că la congresul asocia­ției noastre pentru înaintarea și răs­pândirea științelor, din anul acesta (la Focșani) s’au adunat de abia vre-o 50 de inși (vezi Semănătorul, — anul VIII). In Rusia nu există o Asociațiune pentru înaintarea și răspândirea ști­inței, ca „British Association“ In An­glia, ca „1’Association" din Franța, ca „Association“ din Statele Unite, ca Asociația noastră, etc., nu există o Asociație și totuși s’au adunat 12 congrese până acum. In Rusia nu numai că o ast­fel de Asociație nu este sprijinită și incu­­rajata de Skt, dar este Împiedicată de a se înjgheba și de a lucra. Con­gresul acesta la care am luat parte este o manifestare de tradiție și care are loc după circumstanțe și numai din interesul pentru știință, pentru desvoltarea și înaintarea cunoștințe­lor în domeniile naturii și ale medi­cinei științifice. Ce semn frumos de cultură, când in așa condițiuni ne­prielnice științei se pot aduna pentru cultivarea ei 4000 de inși . Primul congres al naturaliștilor din Rusia s’a ținut la 1867; el a fost or­ganizat de Kessler, profesor la Pe­tersburg, In felul și după asemăna­rea „Vereinelor“ (adunărilor) socie­­tăței de medici și naturaliști din Ger­mania. Ele s’au urmat apoi la răstimpuri neegale; acesta de acum (1909) este al 12 lea. In congresul de la 1894 n’a făcut un proect da statute pentru ținerea regulată a acestor congrese și înfiin­țarea unei Asociațiuni cum ar fi :British Association* ce durează de la 1831 și „l’Association“ din Franța ce s’a înființat la 1872; proectul a­­cesta reluat in discuție la toate con­gresele de la 1894 încoace nu s’a putut alcătui acum din cauza nepă­­sărei și relei voinți a guvernului. Guvernul rus de până acum, și chiar cel de acum, se teme de orice adunări mai mari, și le împiedică oricare ar fi natura lor. La început nu i-a plăcut titlul de „Asociație", se gîndea tot la dinamită , apoi a cerut ca statutele să fie văzute și ap­probate de guvern ; mai pe urmă, că ordinea de zi a ședințeior și confe­rințele ce se țin să fie întâi văzute și controlate de guvern; apoi n’a mai vrut nici așa... nicit Asociația nu se poate înființa deși sunt peste

Next