Evenimentul, iulie-septembrie 1910 (Anul 18, nr. 115-188)
1910-09-26 / nr. 185
v 4 r X ^>ANUL XVIII No. 185 5 Bani ABONAMENTE Pe un an . . . Lei 20 Pe jumătate an . 10 Pe trei fani ... 5 In străinătate un an 30 Un număr vechi 30 bani es ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Redacția și Administrația lași Strada Lăpușneanu 44 DUMINICA 26 SEPTEMBRIE 1910 5 Bani mumiumi an.««rolî ți reclame In pag. a 2-a rândul 1 lea In pag. a 3-a rândul 50 b. In pag. a 4-a rândul. 30 brrrez-EE’pastar ©, •• CINE VORBEȘTE?Holera Faptul ctt confratele nostru „Epoca“ într’un articol publicat mai zilele trecute a adus în discuție popularitatea de care se bucură de Petre Carp în întreaga țară, a stîrnit o gălăgie nemaipomenita in întreaga presă guvernamentală. Aici „Voința Națională“ cît și «Viitorul» consacră chestiunei coloane întregi și pentru a căuta să dovedească contrariul spuselor „Epocei“, ziarele mai sus pomenite nu înțeleg să economisească nimic din vocabularul lor de glume nesărate, aprecieri de rea credință și pe alocurea chiar patente necuviinți. Concluzia la care ajung ziarele guvernamentale, se înțelege nu poate îl alta decît aceia că șeful partidului conservator este un ilustru necunoscut de care țara habar n’are dacă există sau ba, concluzie căreia imberbii scribi din solda fraților Brătieni ii mai amină și sfatul că „Epoca“ ar face bine să vorbească de alte calități ale d-lui Carp dar în ce privește popularitatea lui..... aB’o lese pe seama altora“. Firește că nu vom adăuga un singur rând la cele spuse de excelentul nostru confrate din Capitală și nici nu vom căuta să răspundem obiecțiilor făcute de către presa guvernamentală, aceasta pentru fiecare om cinstit și nepărtinitor care -și dă seama de personalitatea politica a șefului partidului conservator care cunoaște influența și menirea pe care acesta o are în viața politică a acestei țări, știe cu nu susținînd o teza sau alta popularitatea dlui Petre Carp va crește sau va scădea. D. Petre Carp rămtne cum a fost și este ceia ce este și ceia ce este s’a văzut și se va mai vedea mai repede de cît poate se așteaptă adversarii noștri și nu zeflemelele sau necuviințele „Viitorului* sau ale „Voinței Naționale“ vor putea sa-i deprecieze popularitatea și calitățile. Noi ne vom întreba numai pur și simplu, cine vorbește? îndrăznește „Viitorul“ și «Voința Naționala» șă vorbească de popularitatea d-lui Carp ? îndrăznesc aceia cari au ca șef pe d. Ionel Brătianu care de n’ar fi fost fiul statuei și astăzi și-ar fi ros coatele într'un birou de ingineri clasa III-a de la căile ferate? Voi e cum nu se poate mai nimerită ocazia să reamintim celebrele cuvinte rostite de către d. Carp la congresul conservator de la Eforie „Drosibtria dintre d. Brătianu și minte aceia că pe ctnd d. Brătianu e fiul părintelui său, eu sunt părintele fiului meu. D. Brătianu a moștenit un nume, pe cînd d. Petre Carp a creat un nume în istoria politică a țarei noastre și nu e permis lăngăului neisprăvit sa vie cu ifose care nu-1 prind și cami 11 fac și mai ridicol de cît e pentru a discuta însemnătatea personalităței și clanitatea d-lui Carp.e cunoaștem și noi că d. Brătianu mai ales în decursul anului acesta a ajuns un om foarte popular, dar de o popularitate care n’o dorim nici unuia din dușmanii noștri, a ajuns popular cu afacerea Rătești și cu apucăturile-i hrăpărețe pe cari le-a moștenit odată cu numele pe care-l poartă. A mai ajuns popular prin îndrăzneala și necuviința cu care a avut naivitatea să creadă cât va putea suplini inteligența și calitățile omului politic cu cari trebue să recunoaștem, natura a fost prea sgîrcită față de d-sa. In ce privește popularitatea în țară a d-lui Brătianu ca șef al unui partid de guvernămînt nu o vom mai discuta, e prea de ajuns să ne aruncăm ochii pentru a privi de aită popularitate se bucură în propriul său partid, popularitate datorită căreia acum cîtva timp in urma n’a lipsit mult ca sa fie luat cu pietre de către proprii săi partizani. Cine prin urmare încearcă să vorbească de popularitatea d-lui Petru Carp ?... SHOEING Sunt oameni care nu scapă nici-o ocazie, cină e vorba să și procure ceva reclamă americană, cu orice preț.—Așa d. A. Xenopol se folosește de o scrisoare, prin care Regele trimite președintelui comitetului monumentului Duca-Vodă, frumosul dar de 20.000 lei, spre a da să se înțeleagă că d-sa și cu soția sa d-na Riria ar fi avut un rol Însemnat aici. Sunt lucruri subțiri și de înaltă cuviință pe care d A. Xenopol se vede că nu e in stare să le simtă, și se riscă să se fălească și de ceia ce freahceeii numesc mnegaffe. Dacă d. Xenopol și tovarășa sa au avut o audiență la Palat, a trebuit să Înțeleagă că nu se cădea să țină Regelui Ambagiul pe care la publicat prin „Opinia” din 23 curent, și, dacă lucrul s'a comis odată, nu se cădea să mai fie amintit astăzi. In cazul de față singurul lucru demn era o simplă ți respectoasă scrisoare de mulțumire pentru darul regesc, și abta tot. Comentariile dlui Xenopol din Opinia“ sunt o lipsă de cuviință față de șeful statului, care în înalta sa situație știe ce trebue și ce nu trebue să facă din propriul său arbitru, fără Îndemnul nimănui. Când cineva este primit tn casa Regelui trebue să aibă o purtare corectă și un limbagiu cuviincios, căci unele licențe nici un poezie chiar n’au nici un hat, qui capere potest copiat. ■" "»WWVWWVT............. De o bucată da vreme s’au cam Împuținat știrile Îngrijitoare, de prin gazetele noastre, In privința holerei precum și reclamele inspecțiilor sanitare. S’a sleit în adevăr și fondul disponibil de bani la serviciul sanitar, prin crearea de: lazarete, inspectori, sub-inspectori, bacteriologi, agenți sanitari etc. etc. Da, iubite cetitorulu, de la 1907 încoace avem o horă bugetară foarte respândită— Flora inspectorilor—Ea prezintă numeroase specii dintre cari voi enumera, tn treacăt, numai pe cela mai importante : Inspectori administrativi, Ins. judecătorești, Ins financiari, Insp. C. F. R. Ins. școlari, Ins. sanitari, Bacteriologi, Ins. Agricoli, Ins. Comunali, Ins. Vămilor populare etc. etc. până și Inspectori pentru uscarea prunelor și prepararea magiunului (poviclei). Și dub la gândinii că mai întreaga aceasta floră s’a desvoltat numai prin Ingrășfimintea capatată de pe terenurile udate cu singele din 1907. Dar să venim la chestie. Se naște Întrebarea dacă măsurile luate de stat au impedicat de a intra holera in țară, și, ne prezintă o garanție complectă ca nu poate să nu viziteze. Aceste măsuri au costat o sumă enormă, căci numai pentru singele oari fac paza pe linia Prutului se plătește de cătră Serviciul Sanitar Ministeriului de Război 150.000 lei pe lună. Afară de aceata s’a cheltuit cu lazarete, stațiuni bacteriologice (laboratorii) 955 000 lei. Ce să mai zici de vagoanele de var cu care s’a spoit pănă și stâlpii de telegraf. 1). Pentru susținerea tezei noastre e de neaparată trebuință ca să videm la ce se datorește această boală numită hakra. In starea actuală a cunoștinților noastre, boala aceasta caracterizată prin vărsături, diareie și cărcei, este provocată de un boțișor, pe latinește bacillus, de forma unei virgule, așa de mic. Incit dacă e’ar pune cap la cap in direcție liniară vr’o 3000, de abia ar avea lungimea unui millimetru, prin urmare cu neputință de al vnde cu ochii liberi. Acest bacil este o ființă viețuitoare de natură vegetală, și fu descoperit de regretatul profesor Koch la 1888 pe când studia holera In Egipt. Lumea ștințifică a făcut cunoștință cu el In anul următor Iuliu In 24, când profesorul Koch făcu comunicarea oficiului sanitar german. Planta această microscopică, având teren favorabil, se inmulțește in mod prodigios, și, devenită oaspete omului nu se găsește decit numai In intestinele și excrementele lui. Nu există nici In singe și nici in vre-un alt organ. Procesul ei de viață și otrăvurilor cari sa iscă din acest proces, se datoresc simptomele ce se observă la bolnavii etrași de holeră. Bacilul acesta trăiește și sa î nmulțește numai într’un mediu alcalin ; prezența unei urme de acid îl ucide. Și iată pentru ce renumitul igienist Pettenkofer, cu ocazia comunicare} făcută de o fură Koch, a mâncat culturi din bacilul holerei și dusa Inbolnavit Era și firesc lucru fiind că sucul mistuitor din stomac este acid O condiție însă de viată a acestui bacil e temperatura de 37 °—38 °. C. Dincolo de această temperatură moare ; frigul nu’l ucide, nu schimb insă, la uscăciune se ucide cu totul. Prin urmare, un timp de secetă holera nu se poate lăț. tu Mai e interesant de știut că pranaceasta microscopică Indii la revărsările Gangelui, crește în și, că de aoi prin intermediul omului este adusă In țerile streine. O acțiune colectivă deci, a tuturor statelor s’ar impune ca să se asaneze această regiune mlăștinoasă pentru a se stârpi odată pentru totdeauna acest focar de infecție. Dar în această privință se pune puțin interes, fiind că nu există Înțelegere comună Intre statele civilist- Veil „Evenimentul" din 28 August 1910, sate, și, la razămă fiecare numai pe dispozițiile luate, iu parte, pentru a spara sanatatea publică. Mijloacele pentru acest scop, In uz, sunt: izolarea populației întregi a unei țări, de regiunile contaminate (carantinila și cordoanele militare), izolarea colectivă la lazarete, și izolarea individuală în familie. Carantinele, de astă dată, au rămas numai de domeniul istoric, în ceia ce privește impraștierea armatei la fruntarii, in starea actuală a civilizației noastre este o măsură medievală: întinderea relațiilor comerciale, sporirea mijloacelor de comunicație prin căi ferate, și cina știe, dacă in curând, nu va fi și aeroneutica toate sofiste sau ci cordoanele militare, astăzi, nu mai prezintă nici o garanție și apoi, care trupele care ne păzesc de regiunile contaminate nu pot fi atinse de epidemie, și, să servească ele singure ca mijloc de propagare a boalei pentru care au fost destinate să ne păzască ? Dar această măsură mai ars și inconvenientul, după cum am relevat mai sus, că e foarte costisitoare. De aceia ea a fost părăsită de pâtrăm&i toate statele civilizate. Izolarea colectivă a unui număr de bolnavi in așa numitele lazarete e bună când există epidemia in interiorul țarei. Și ndi Încă e discuție clară aceste spitale barace, nu pot fi o adevărată morticolie. Dar in fine e o chestie de discuție unde statisticele joacă rolul cel mai de capitenie. La noi s’a construit pe lângă spitalul din Burdujeni un lazaret cari a costat 70,000 lei, o zidire masivă, și, pe lângă aceasta încă o batatoă pentru adapostirea etuvei cari inpreună cu această din urmă se urcă la suma rotundă de 80,000 lei. Nu știm ce se practică in celelalte lazarete, știu atăt numai că acel din Burdujeni servește ca locuință pentru servitorul medicului Însărcinat cu observarea călătorilor ce intră în țară din Austria. Se face numai dezinfectarea rufelor murdare la etuvă. Nu discut cum se face această dezinfectare, mă opresc aci, și, mă întreb dacă aceasta e o măsură eficace sau împlinirea numai a unei formalități, să o numim o profilaxie sugestivă pentru masa populației. Mi explic : Se știe că o persoană atinsă de holeră numai atunci se poate considera ca vindecată, când un excremente nu se găsește bacilul holeric. Se știe asemine că perioada de Incubație al acestui bacil este, un termin general, de 5 zile, dar sunt și numeroase excepții cari trec peste acest temin. Sa mai știa de asemine ori un individ poate să poarte In intestinul lui acest bacil și s fi fie sănătos, fiind refractar, dar care la rândul lui poate, bine Înțeles prin excrementele lui, infecta pe uu altul. Ori din toate acestea ce rezultă ? Că numai atunci avem o garanție complectă că vom fi feriți că la fruntarii nu ne va intra holera, rând se vor examina excrementele fiecărui călător de cătră bacteriolog, și, nu se va lasa să intre in țară de cât numai pe acela care nu posedă microbul holerei Dar aceasta este absolut cu neputință. Această măsură nu poate fi aplicabilă decât numai în izolarea colectivă și mai cu seamă in izolarea in familie. Și aci trebuie un personal devotat și conștiincios, lucru de care ducem o mare lipsă. Concluzia o las ție, iubit cetitor ! De la Grajduri, fitudinea fatiștilor și mai cu seamă a prostilor. Ca nici odată, gazatele aventurai takiste, sa întrec acum In a svîrli in public minciuni grosolane cara merg singurel’n picioare. Nu e si lăsată de Dumnezeu în care d. P. P. Carp strălucitul nostru șef, să nu fui prezentat publicului de întreaga gazetărie takistă. Ca un om care nu ars nu are și mai vie la putere, care nu Jare nici o popularitate, care în pine, dintr’o zi tn altă are botăric să se retragi în viața privată. Și de unde pănă mai feri toate ziarele simbiiate de cnsuri străine și puse la serviciul tekismului tunau și fulgerau în contra guvernului liberal, și cu deosebire în contra miniștrilor de Culta și Justiție, — deodată oi prin farmec, tonul lor la adresa guvernanților a început a se î ndulci. Da la explicația Intervenită între șeful aventurei și cei doi eghiotanți ai săi, d-nii Fiera și Bădiciu asupra propunerilor făcute la Iași, ca opoziția să se retragi din Parlament,—atitudinea grupărei inventată de d. Take Ionescu, s’a schimbat cu disăvîrșire. Această schimbare transpiră mai cu seamă prin limbagiul Adevărului care'și primește inspirațiile direct de la d. B.dir&u, și care de vre-o două trei zile, tonă, fulgeră și trăsnește, cum am zis, contra șefului nostru d. P. P. Carp. Acest limbagiu violent la adresa șefului nostru, nu bucură, ne Incintă chiar. Este un semultun, ci ne gătim în o situație care displace in mod suveran tekiștilor și mai cu seamă Adevărului, care este organul cel mai acreditat al aventurei takiste. Da altfel, am fi fost mihniți desigur, de ca presa touei democrații nu ne are onorat pe noi si pe șeful nostru cu invențiunile și atacurile ei, care în momuntele actuale sunt cais mai bune și mai favorabile semna, pentru pot. Semne bune ! Fără să avem nici o indicare precui și imediată, am putta că prindem un rămășag cit de greu, că retragerea guvernului e mai aproape decît am putea gîndi. Și știți ce ne face să credem în mod mult mai pozitiv decît ar putea- face știrile ce avem ? Este a - ----- ------------------------------------- pit MilliOTIL BRITIMII UN BILANȚ Făcindu-se un bilanț al guvernului d-lui Ionel Brătianu In timpul celor doi ani, de cind a usurpat titlul de șef al partidului liberal, roadele acestei guvernări nu se pot rezuma decît Intr’o frămintare seacă și continuă a partizanilor, prin șarjdnile cadrelor vechi înpotriva celor noui și apoi ale acestora din urmă împotriva celor dintăi. Sub raportul legiferărilor din acești doi ani de guvernare activitatea regimului bratienist este de o fenomenală neputință de a amelora ranele actine săpate de năpastele domniei colectiviste, pe In mod epidemic au bântuit această nefericită țară. Vrajba intre membrii partidului colectivist este notorie—atit la centru cit și la județe Neputința legiuirilor din acești doi ani a fost constatată și multe din aceste legiuri sunt o injustiție strigătoare la cer. Chiar legile lui Licurg care vroia grosomo de a nivela clasele sociale silind pe stăpini a munca cu slugile la masă, tot erau mai acceptabile timpului său de olt schiloadele legiuiri ale regimului brătienist, care a învrăjbit toate clasele sociale. Ceia ce părintele a făcut în decursul unei lungi satrapii, creînd la orașe burghezia hainelor negre ce tronează In toate instituțiunile financiare și de credite, nu este mai presus de ceea ce face fiul, care acuma desăvirșește o operft de învrăjbire Intre orașe și sate, prin crearea, unei alte burghezii, a straelor albe, a intelectualilor de la țarii, sgpund astfel un abis adino Intre aceștia și milioanele de țărani cu care pănă acuma mai aveau cel puțin afinitatea rudeniei, afecțiunea enigelui,