Evenimentul, octombrie-decembrie 1910 - ianuarie-februarie 1911 (Anul 18, nr. 189-285)

1910-12-04 / nr. 241

•AXUL XVIII No. 2445 Bani AFI. u' Po br. . n : „ Pö |i!ör .lie «6 .31 - . ia. ‘V* !t... Uoi 1-1 «i .• ii 2') în SÄMBATA 4 DECEMBRIE 1910 — 523sun.1 - 71^ - 1 ^ n ® erț' iMi. : ac . m& 5ifg- a 2-a ano$ 1 1 în 'at «ă. a 3a âado1 .'0 ■. ■ [UNK] --.j aia and a 80 a. xsx.^rr’oisr K'o,ss ORGAN AL PARTIDULU CONSERVATOR Era af fia și Ac mir ail'aIași&■ Ű i Li fiii t neanu 44 Oh. 8/‘ dó1’" 8 !"■ dp* tP'rm. m.»*?®. d soui v c Mi.«« î ÎS» U’nSSg H. -.. -*90 J ' poc- w . I- ■*; 0 b. I ,<& ..- o. • * u;«if; ■ 3- iVä 5 t : d ;. ä »> »Kgi 1 A jȘ0-d -A d iHiiî 'ft '.H.. s'a tlSfir i fc Í (•'■'■ :ÍS, ;$ ’0, ’ 3 I' jc " 0 > <wi fl ea '??, g:!« S a? '- H 0 S-<) & - a i - % r-».-.T -■ s ’ -^a«• wl* repede ;>av.t>\ «- is .< e •<> i-T.i { } - A ifen« a ș* * c - r ul rrt» H- m. (i j«; - i ft ftji f'•[ g v* IT* ». - ) î i*.n;' £(• V'\ " ^ n« «■■ p: 'i.\, -s «? - <?.., \:j,< a■I I»« ■■ 8-~ -ft tv* ” p,;a p”ti p.-> 0 r-0. d- > 3 i> 6i , v; v . •“ PHI * r;é Ä V« fo ;>&«{’.. ;Crt ne *ees> *i . * c £ ,‘l~ ad - io, 5 p, 3 yavg. bo •• în ‹ i.. *n»,0. 'utU i'i con .ras.-.5.!? muge îpii. vp»a .o.0js. * ?Amj * > 1s •' •>s. i îz.'3* iti»-, • moi'on írni usn'.t ca S'C»- • L ca >08''9'« SftZU’UlUS pj of* care kovbî pj se ț ip 84 e a ama. ÎȘ att ' ' 0. V rad90? ca 9 CB gp’0'- . e 609 ?ft .^eiîsc , a sadops'.us sa spitoam vocb> a»vy* '£• ne ia egoiéra Í.»10. » «doa^i'9~£ 86 * vai v. o gaver^u' pnPLue că !»« &vvni ra de OMeș: care aă:■ [UNK] •* T «. prezpateriu vechilor cad • s’vu puat in csa liuai ab^ i I .< ifze vă laî« de a osî, 1 iei ar iu fi, ie fu f. ■ noi cai.egi.. c in» ci v.ditu> pe tUa sasi».idiea ei. £ rg., ea«’e au făcut «or ,j sid ni dr fani:o',T'o au fost (ivj IA d'f) Te l•**€>• « p9Qr.o , Si iut cm soc a isui milita<4 eu.7 Taraseuc. Diocli Jtí a ia.ju care e a det '3 sa ’ car muu ^ăzînd v racea« cu c^e pmeciul a fost ; a se aduna e, a fost Lev at să red'r.h în ultim»A Ki'Hie... m ftteaâis, fi Jerea sa »■ [UNK]p.î'a ca fmen oțVră sftlamică fa fî ß c un susținător d ci no b^** fi reușit a convinge pe un ad atct al școalei scoase, pe dl. Vasile Moion a sa vorbească. D sensul d-lui Morțun a fost pe., la marea nevoală a Camerei o adevărată inorafie parlamentară, căci a fost un discurs cu sufisuri ale că ir roluri se juca d-n dr. Cantacuziuc și Sîoe la sele ministrului Uicifir >c.r pubce. Ceia ce însă a produs o legitimă indignare a Camerei , și care a evrei dr de a îndîi j, și mai mult pe adversarii proecipdțji Ii trenat, a fost inieniumea vădită ce s’a manifestat de la prim I capitol peafiu de verusirea membri 28 partidului 1beral. D. Al. Gheorghiu, deputat de Iași, care a luat cel dintâi cuvîntul la discuția pe articole, a propus la alt. 4 un amendement semnat de către toți deputații liberali din localitate prin care se cere ca din consilul superior sanitar să facă parte și profesorul de bacteriologie de la fa căla Castiră abatea de medicină din Iași care se știe că e d. dr. Pușcariu, menbru în comite ul ex-votiv al clubului liberal. Și dacă ulasarea partizan- Mc a fost incepută de la iocune din consiliul sanitar superor, poate să și în lupite ori și oue ce va fi alunci cînd se va ajunge la posturi e de inspector , sub-inspector, d. ciori de pas6 sau re V.Zoli. Dreptatea afirmațiunlor distinsului nostru fruntaș d. I. Lahovary, care luînd cuvîntul la discuția generală, a spus că prin această lege nu «9 face altceva decit se îngreue bugetul în scopul plasărei partizanilor, a eșit prin urmare din primul moment. Acum nu rămine decît să se vadă dacă votul și modificările propuse în Cameră vor trece cu aceiași ușurință și la Senat. In tot cazul discuția în maturul corp promite a fi mult mai interesanta decît aceia care are loc la Cameră și mulți dintre senatorii cari au luat parte la prima ședința a Camerei în care s-a discutat legea sanitară, au afirmat în auzul tuturora că acesta este timp pierdut în zadar, deoarece legea sanitară nu va putea să vadă lumina zilei. ProppMi socialists Nici n’a căzut nci guvernul și secția socialistă a partidului de putere, s’a și pus pe treabă. Dl. Stere și cu toți tovarășii săi poporaniști, au fost precum se știe cam maltratați de sigri, care nu voia să’și asume respunderea solidarită.ffii cu ideile înaintate ale aceleTa ce speriasă lumea prin atitudinea lur tulburătoare ordinii publice, și de aceea dl Sterea n’a putut intra în guvern, cu ioete ca dl. Ionel Bratianu făcuse vra-o două remanieri de-a condul. In schimb însă, dl. Sterea a fost bombardat șef al partidului local și i s’a dd la centru o porție de influență destul de importantă Ținut la distanță de portofoliile ministeriale dl Sterea își ia acum revanșa pe altă edie. D sa a ajutat și încursjht formarea unui club socialist la Iași, și a detașat pe adjutantul său, pe mina sa cea dreaptă, pe dl M. Oh Bujor, membru marcant în clubul liberal-național din localitate, ca să aranjeze la clubul socialist o serie de conferințe socialiste pe care ziarul , Mișcarea“ or genul partidului local, le anunță în fruntea ultimelor sale informații. In acesta conferințe care vor ținea de la 5 Decembrie a. o la 29 Ianuarie 1911, se vor până desvolta o sumă de chestii menite a înflăcăra spiritele și a aduce perturbare în liniștea publică. Oratorii, aproape interbi unii, dar iluștrii necunoscuți in acelaș timp—vor vorbi bunăoară despre caracterul revoluționar al socialismului, despre religie față cu socialdemocrația despre socialismul român propriu zis, în fine despre o sumedenie de idei extravagante, toate aceste sub aripile protectoare ale d-lui profesor Bujor care va ținea prima conferință, vorbind despre valoarea neoiobogiei. La început sub formă literară, și încet dar siguri propaganda soda, listă începe iarăși să ridice capul,— de astă data, cu mai mulți sorți de izbindă, fiind protejată de unii fruntași marcanți ai partidului liberal, și care, pe câtă vreme partidul avea răspunderea ordinei publice, a trebuit să steie înăbușită. Nu știm dacă gruparea liberală loală acceptă cu inimă ușoară directiva pe care șeful ei tinde, pentru moment pacile lăturalnică, ca să i’o imprima Destul o să constatăm că socialiștii noștrii au stat binișor tot timpul cît să credea ca guvernul actual o va mai duce.—și nu au scos capul decit, e noi s'au incredințat că rilmul.. a trăit! r*® 8^® ®”"""" «rtSSB^ gb Proisiiilojs politici S’a văzut cu cită îndemânare, cu cită a rtă am putea zice, se întosarsa programele la dezaport ți și cj o tă b lui-voință promit diaș și aceia ce ,i pot să dea. Lucrul Iși găsește explicițiuntafoane ușor. Comparații promit fiind că au dovedit prin experiență că acesta este in jocul cel mai sigur și mai simplist tot,deodată, prin care cineva poate deveni popular; și, democrații, promit intr’una fiind câ știu bine ci polițila ea emit sunt farâ scadentă. Nu tot așa de lesne poate promite un partid serios, care avind greutatee morală are și posbilitatea sa vie la guvern, unde, esti silit să îndeplinească oosia de a pro na în opoziție Exemplul îl găsim laboran, cari din cscuză că n’au putut să realizaze promisiu ki date, au ajuns in halal cu care se găsesc. Și dacă liberalii, partid da guvernămînt cu drei tari cîștig,te și cu rădăcini «din ei, au arut să sufere din aceasta cauză. Ce s’ar intimpla cu tachiștii, dacă vreodată ar fi chemați să conducă această țară ? Liberalii au fost cu mult mai cumpătați da cît democrații și totuși, dărnicia pornită din dorința de a veni mai repede la guvern, le-a fost fatală. Dar politica de promisiuni mai prezintă un inconvenient pentru acei cari o practică . Toți politicienii cari atrag simpatii prin promisiuni irealizabile și cari măresc oferta pe măsură ce șansele de isbindă scad, se desmint sau, dacă vreți cad în contradicție cu ei înșiși. Dovada că lucrul așa este, o găsim în cazul ultimului program al d-lui Tache Ionescu. Dacă șeful democraților, cu toate calitățile sale cu toată iscusința sa in meșteșugul de a promite n’a putut evita încărcătura, design, că nimeni altul nu va fi în măsură să o evite. Prin noul program d. Take Ionesco, silit de împrejurări a mărit simțitor oferta, insă preocupat prea mult să enumere binefacerile cele noi, pe care are intenția să le reverse asupra țarei și alegătorilor, a neglijat multe din cele vechi cuprinse intr’un alt program, elaborat tot într’un moment de ananghie. Așa, Intre alte multe omisiuni , Take Ionescu a negijat chetia ieftenirei ziarului , chestie, care ocupă locul de cinsti în programul alcătuit odată cu consfătuirea partidului și care, a fost desbătută în toate întrunirile ținute cu ocazia alegerilor. Apoi, dacă șeful democraților promite atât de mult încât, de la o dată la alta, uită ce-a promis, ce se va întâmpla când Doamne ferește, ar sosi momentul să fii obligat să-și pui dărnicia în serviciul țărei ? Noroc că lumea a început să vadă cum stăm chestia democraților, căci altfel ar fi avut loc conflicte regretabile și cu atât mai mari, cu cât ofertele ar fi avut tot timpul să crească. ---- -----OVIOOO----------- ——----—o o o o «>—------— _______INSE MNARI Socio’ogía la llierÉlea Én lasi După cît știu, nici un obiect de studiu la Universitatea din Iași, nu are onoarea da a fi carpet t și predat de doi profesori, afară de Sociologie. E curos că tocmai ce mai de curînd venită dintre științe, să sa bucure de un asemenea privilegiu. Mulți învățați contestă încă Sociologiei dreptul de a sta între științele construite, precisa. In orce caz, se recunoaște, că Sociologia e o știință care se închesgă acum, ale cărei limite sunt greu de precizat și al cări obiect chiar remine să fie fixat ulterior. Paatm moment avem astaa Sociologii, alți Sociologi, sau profesori de Sociologie sunt. Și tocmai pentru că, cadrul acestei științe nu e fixat, deci nelimitat, încape în el toate teoriile, toate concepțiile, toate felurile de expunere, toate sistemele și toate metodele. In nici un alt obiect de studiu, un profesor nu-și poate mai mult pune în evidență personalatea sa, felul său da a înțelega și sxpune cunoștințele ce posedă, sau vederile noi ce are. De aceea un curs de Sociologie poate fi foarte bine ținut de doi, trei, chiar și mai mulți profesori, la aceiași Universitate, cu condiția bine înțeles ca acei profesori se aibă o personalitate. Urmăresc cu un viu și deosebit interes cele două cursuri de Sociologie ce se țin la Universitatea de Iași și recunosc utilitatea »mîndurora, deși obiectul lor e aceleș Fie oara dintre cei doi profesori actuali are ceva de spus Fiecare spune însă altfel și lărgește clar orizontul de observare a celor ce ascultă. Caracteristica acestor cursuri de dată da însăși personalitatea celor doi profesori. Unul cată a fi cît mai științific și mai practic posibil, celalalt, cit mai estetic și mai idealist. Unul reprezintă școala și spiritul german, celălalt școala franceză, spiritul latin. Dl. Gusti, posedind o vastă cultură filozofică pătruns de txnelența școalei și spiritului german cugetind și simțind ca un învățat german, dorește a introduce în mentalitatea publicului ascultătorilor sei disciplina, seriozitatea, gravitatea spiritului german. D-sa vrea și înțelege să facă la Universitate știință pură urmărind un scop practic și imediat : acela de a clarifica noțiunile și obicinui cu abstracțiile pe studenți și ai îndruma spre realitatea socială cît mai curînd și mai bine, formînd din ei cetățeni conștienți de drepturile și datoriile lor. Cursurile sale sistematizate cu îngrijire, au ceva din masivitatea metodologică a culturii și învățămintului german. D sa nu fațaiege a face nici o concesie rolului seu de a expune, fiind de părere că știința e una și frumosul altceva, și în marele dor și putință de munca ce are vrea să ridice nivelul de cugetare, a auditorilor săi, în sferele superioare ale abstracțiuni, ale științei pure, solide, punct de plecare al activităței practice. D sa poate se iluzionează în speranțele sale și nu ar trebui să uite două lucruri : că vorbește și vrea să acționeze asupra unui public latin, nedeprins cu metodologia germană și apoi că acest public nu are încă pregătirea suficientă de a face eforturi de atenție și de concentrare intelectală. Dl. Arion, avînd de asemenea o bogată și aleasă cultură, cugetind și simțind că un învațat francez, dă precădere, poate fără să vrea, notei estetice, imaginative. D-sa are un temperament artistic, și ca latin, vede știința prin prisma frumosului. Posedînd remarcabile calități de vorbitor, lecțiunile d-sale sunt fermecătoare, dar prea puțin științifice. Cursul d-lui Arion place, incintă de îndrumări artistice, idealiste, nu ajută însă perfecționarea unei culturi științifice. D-sa ar fi un excelent profesor de morala și estetică, și e un foarte interesant profesor de Sociologie. D-sa ca om. de știință picătuește tocmai ci cedează prea mult, cunoscîndu-i, publicului, gustului publicului care îl ascultă. Așadar, iată : o direcție sever științifică, cu o îndrumare marcată spre realismul vieței sociale și acțiune imediată, și altă, mai puțin științifică cu o îndrumare spre estetism, idealism, rezultat al celor două temperamente de profesori, două fețe deosebite, două feluri de a vedea Sociologia. Interesanta și demne de urmat amindouă, putindu-se foarte bine concilia, deopotrivă de utile pentru noi românii. AVE De pe vremea lui Cuza-Vodă Cuza avea obiceiul să se îmbrace cu sarică și opinci și bea și juca cu țăranii. Și numai cind auzea că unul vorbește rău de domn, numai își desfăcea pieptul, arătinduși decorațiile. Cică umblînd prin țară, a voit să stea intr’o noapte la o mănăstire. Sa duce la poartă, bite cu ciocanul și vine un călugăr. — Ce-i bade? Ce să fie, părintele, ia sunt un drumeț și a-și voi să rămân peste noapte ias-ta Mănăstire. Sa duce călugărul și-i spune egumenului care nu-l primește. Și doar cică poruncise Cuza ca mănăstirile să fie sălașul drumeților săraci,— căci mănăstirile aveau pe atunci averere, nu șigâ „pășteau bivolițele ca oile"A doua zi numii ce se vestește la mînăstirea cu pricina că vine Cuza, vine Cuza ! Pregătiri peste pregătiri, covoare pe jos, mese întinsa, mă rog ca la venirea Domnului 1 Vine Cuza și cere cheile da la casa cu bemi. Starețul o sfecli. I le dă. Cuza pune ștampila pe casa cu bani. Cerea chiiile de la cămară. Aici erau bogății și avari, mincăruri, rachiuri, care mai de care mai deosebite, blănuri scumpe, mă rog, aici era supra strînsă, căci pe atunci mănăstirile aveau moșii foarte bogate și multa. Pune și sici ștampila domnească, ia cheile și da la pivniță și dă ordin ca toți căigării greci să se ducă din țară și le luă și moșiile. Și iaca așa fel de om era Cuza 1 * Gumie lui Guza Intr’o vară Cuza se plimbă cu ministrul Dumitru Brătianu prin grădina de la Cotroceni. Era foarte vesel. Daodată apare un dorobanț calare cu o ștafetă în mină. Era o telegramă de la Foșani prin care i se făcea cunoscut de către președintele Comisiei Centrale ci fabulistul Gr. M. Alexandrescu a îmbunit deodată. Cuza s’a întristat foarte mult, dar ca să i treacă impresia cea rea, a făcut o diversiune, întrebînd pe ministru : — Ca au bre Brătiene, Muntenii aceștia deși pierd mintea ? — Au ca să piardă Măria Ta, răspunde Bratianu. Cuza începu să rida și-i strigă poetului V. Alexandri care se depărtase prin grădina : — Auzi Vasiliu /* Cum pedepsea Cuza Un sergent, înaintat sublocotenent de Cuza Vodă, a părăsit corpul de gardă da la Palat și s’a dus la o circiumă din apropiere ca să scrie mamei sale. Cuza l’a observat de pe fereastră și l’a urmărit. Ofirul a început astfel scrisoarea : „Ieri sergent, ezi ofițer. .“ — Și mine soldat prost ! îi strigă Cuza de la spate, fiind c’ai părăsit postul! Cuza despre Eiena Doamna Una din curtezanele lui Cuza Vodă stăruia mereu pe lingă El că să se despartă de Doamna Elena și să se căsătorească cu din ea. Cuza văzînd ca tot bate capul ca să scape de curtezană îi spuse într’o zi : — Tu ești bună de curtat, de iubit , dar Elenuța mea este bună de Doamnă. ....I................................................