Evenimentul, octombrie-decembrie 1910 - ianuarie-februarie 1911 (Anul 18, nr. 189-285)

1911-01-28 / nr. 278

.r-4 « AM­I­XTIU No.­m 5 Bani ABCHifl^üTE Pe un an . . . Lei 20 Pe jumătate an . 10 Pe trei luni ... 5 In străinătate un an 30 Un număr vechi 30 bani ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Redacția și Administrația Iași Strada. Lăpușneanu 44 Candidații partidului Conservator I im­niegeviie ț­enewuie Colegiul I Camer­ă (16 Februarie) Dimitrie A. Grecian a l­ r. Uie Stroici Petru V. Sion Nicolae Miclescu Colegiul II Cameră (18 Februarie) Gheorghe A. Scorțescu General Scheletti loan Leatin Gheorghe Tuduri Henri i Suțu Ncolae trupenski Colegiul III Cameră (20 Februarie) Ioan V. Praja Colegiul I Senat (22 Februarie) Matei B. Cantacuzino Ioan Ballet Colegiul II Senat (24 Februarie) Ioan Găvănescui Gheorghe N. Ba»ttez Dr. Leon O. Cosmo­doi Colegiul Universitar (26 Februarie) Dr. prof. George Bogdan Jefuitorii banului public Abia un colt a fost ridicat din valul care acopere admi­nistrai­a averei spitalelor Sf. Spiridon sub toasta eforie li­berala și jafurile, abuzurile și incorectitudinele au început sa curgă cu o abundența ui­mitoare. Nu e aproape dosar din tim­pul administrațiunei d-lui Pe­­nescu & C-ine, care să nu cu­prindă o pe cît de îndrăznea­ță pe atit de­lfi­a sa pot ogarie și nu se știe dacă parchetul a cărui intervenție a fo­st ce­ruta în furtul de dosare co­mis la aceasta instituție, nu va fi chemat sa intervină pen­tru stabilirea responsabilită­ților și sancțiunea penală a nemai pomenitelor jafuri ce comis. La Sf. Spiridon s’a furat și s’a furat cu nerușinare, de la cele mai meschine afaceri și pana la antreprize de sutimi de mii de lei. Jefuitorilor nesățioși nu le-a fost îndeajuns numai cadrul bugetului de aproape trei mi­lioane, dar atunci cind a sim­țit ca regimul e pe prag de a se prăbuși, au întins cîmpul de operație și asupra bugete­lor viitoare, lasînd și un defi­cit de aproape un milion. Cum s’au comis furăturile, a început să se vadă de îndata ce s’a răsfoit primul dosar—și i n ziarul nostru cititorii au găsit și vor mai găsi încă I monstre destul de sugestive a nerușinatelor jafuri făptuite. N’a fost vînzare de pădure care să nu se fi făcut pe ju­­­mătatea prețului normal și e destul sa amintim afacerea cu pădurea Blăgești, care de­și referatul serviciului silvic spu­nea că trebue vînduta pe pre­țul minim de 18.000 lei și de­și epitropii pun rezoluția ca se va vinde cu prețul din referat, în urma contractul se face numai cu »000 lei, adica ju­mătate din suma prevăzută în referat. In buzunarul cui au intrat celelalte 900­0 lei ? Ab­a s’a dat de firul aces­tei afaceri și a doua zi alta afacere și mai nerușinată a eșit la iveala , vorba de fai­moasa antrepriză a calorifere­lor, de pe urma careia porțile Spitalului au fost închise a­­proape un an, iar suferinzii lăsați să moară la colțurile de stradă. Prin contractul acelei an­treprize, se prevede ca preț al lucrărilor suma de 316 000 lei, Sídáog India­cs*» tot cân­­­ta clauza salegor­ia și clară câ­m imprenarul nu poate să ceară seri aici un puvlet nici o spo­rire a acestei lumi, nu oî sub pretext de sporire a materialului, nici de spo­rire a muncei manuale. Abia după trei luni însă de la facerea acestui contract, printr-un contract adițional cu tropia se obligă a­flați an­treprenorului nu spor de 61 mii lei. O nouă pungășie prin ur­mare, de pe urma căreia poa­­te cei interesați și-au încasat tantiema, dar actualii epitropi cari au descoperit-o, n’au ezi­tat un moment și au dispus anularea contractului adițio­nal. Și sa se noteze că acesta e începutul, primele spicuiri numai, ce s’au făcut în cele­­ două saptemuni ale actualei­­ administrații. Iar nerușinații cari s’au fă­cut vinovați de aceste jafuri, mai au îndrăzneala să ceara încrederea alegătorilor. Simbolul obrăsniciei Adunătura di­n jurul aonialis­­tului, șeful partidului de odini­ O­tră național-lib­ral, care mur­­ddrește de ani de zile, prin re­ viata lui „ Viața Romineanca" tot ce este sfînt tocmai în pna Rominvit­­ă. acum, prin ziarul „Mișcarea* insultă pe conserva­­tori în mod obraznic. Indrăsnește Siberianul, prin co­poii sei, să spue că toți candi­dații conservatori din Iași, con­stituent­ o v» șin­ pentru un oraș ca acesta și numai dinș­i și 'n special dinsul, sunt fii simbol li cunoaștem și-i cunoaștem, că sunt obrasnici. Numai ast­fel, să există cum at­ea per­sonagii însemnate din partidul de odinioarr liberal național, au plecat capul și s’au s­tpas a fi la ordinele unui individ atU de pe­riculos pentru toată suflarea Ro­mânea­scă. De astă dată insă, obrăznicia acestora a depășit o­rmae mar­gine si somăm, să dovedească prin ce acte, candidații conservatori locali, constituise o rușine pen­tru un or­aș ca lașul ? Am »is Că-i somăm, pentru a fi urbani in expre­so­nele noastre. In realitate, față cu aseminea obrasnici, să vere­mu somații, ci înfierarea fie­căruia din acea adunătură, cu faptele ce au sd vi> șit­ lVa sunt și nu poate să fie, acte mai revoltătoare, decit aciie să­­virș'fe d*­ șeful liberalilor locali și fie toț» aceia d­e-l ii*ovărăș­­se. Si­citul Sant at­ta de­prim de moralitate, de josnici*­, și insu­fleț­it de atitea voioase patimi l»t de p rim*-tttul neamului R»mî­­n­es­c, \ndrăsn*­sc a se con­si­dera ca un simbol pentru Da-ni! Sim­b­olul ridicolului și •*!, ob’ăa­­niciu, domnilor nud ș* Cetățenii Ieșeni, vor ști să că­tiniewă unde nu- mitnți, împi girul ca piciorul, mă­tuși* mur­dar­ă < o­re o aruncați. Op­oziție stupidă Nimic mai ridicol și mai stupid, din­’U modul de luptă a coaliției takiste liberul». At­i prin întruniri ca și prin presă, carfeUții nu se prezintă pu­blicului t­u alt-fel da titluri ,d<* re­comandații pentru a solicita votul algétonlor, «tocii cu injurii gro­solana la adresa noestra și cu a­­tacuri noricești la adresa Coroanei. La Iași cele două pamflete car­telate, nu pot vorbi de fruntașii sau de partizanii noștri, fără a anina fiecăruia cita un calificativ scâr­bos și minciunos. Pamfletele aceste nu duc luptă politică o­menească și nici susțin principii în virtutea cărora sk’și itrigă simpatiile și obțini vo să- rmmi m mwarii isii 5­13SU23.1 J­HU«CIU1KI Xn,s»arții își reclam« In pag. a 2-a rândul 1 leu In pag. a 3-a rândul 50 b. In pag. a 4-a rândul. 30 b. TSLEPOIT 3STo.se ' ■ wkiiS, Jy^msimsiiB^esssäSäKKHiSn I­­­turi în favoarea cauzei ce apără­ — ide să mă­ ginesc a sil ocupa de viața privată a adversarului, și a căuta săă dărime vi­­ața alegăto­rilor, denunțîndu-i bună­oară că­­ ne servitori fără manual, avut o nenorocire în familie, că a­ceia ce nu’l poata face vinovat în poli­tică, —și cu in fine o dator cu pa­rkie î­n piață. Asemine stupidități sunt cu atât mai săritoare m­orlii, cu cit ele sunt scrise în siera care apar în a doua capitală a Moldovei, oraș est­ițialminte cultural indigint. Este o adevărată rușine pentru Iași. La București, liberalii și gazatuli lor batjocoresc prin trigenti pe Suveran, punind ziarele și pe ora­torii taloști să’L insulte,—și toate aceste pentru ce ? Pentru că Molii'statsi* Sa Rege­le a mai da a­­ea mșt prerogativă de care a urat la IPOO- nt sa pat­e—cînd a adus pe liberali 1a putere, de care a­m*i urat h 1904 c­ind a chemat pe dl. Oh Or. Chutacumi­ o h guvern —și d» o«re a­uzat­­ n Ce le din urmă la 1907 pentru s da puterea, p­rtidu­­lui libberal. Dh C*ro­s-­tul partidului nostru, nu avea după teoria takisto hb rusă dreptul să sa bucure­­ încrederea Coroanei, find- ăsșa vioase ghe­șeftarii ff'­ți B­atmin, și fiind- ă se supără mus­u Dmt sau „un faCVBM- trebuin* nerușinat care sp­un să dac bu»ta pa bug tul Statului îm­preună cu intreaga bundă toli­stă A face­m­ astm n­a mod opozițir, este cum am zis și stupid și uii­­col, și a crede că nut uitind pe Suveran, poți c*pata pute­rea, este de KSI­ Du­ce.o ab­rație.­­Iată de ce spunem noi din capul locului că opoziția actuală, alcătuită așa cum se pretinnd ea,­este o o­­poziție stupidă. I Clip cel cumplit Bratianu cel blând Iu viforul de simițun în Martie 1907, cănd O vajnică zdruncinare amŭ­ni« întreg așvzrmâmul aceatei dif­ric­te țuri, c­ând batrânul și sub­tul nostru Suveran a trebuit s& puna­m cum­pănă greutatea cuvântului grtu, p­n­tru a desmetici o luma Intreegft; un om s’a desprins măreț pe zarea m­reșită a câmpiilor nos­tre pentru a însufl» mm ștea și cumințenia. Pe când d Take lum­scu se săruta cu toata lumea, pe când d sa se fa­ce» raportorul »numărei legilor făurite de d 8a , pe când propovădu *s 8Î-18 mai »xtră ordinare expediente sociale; pe când— după f­ vnrit-- «o frază — își s­chmnba viul s< b. mbstemea sa mentalii­te; un om nu poneg« ca ni­­m­ic din trecutul râu, liniști privea fonul în fața, f­­râ sa aionee peste bord <era din convingarile sale. Pe r­ând d Bratianu cerea Camere­lor conservatoare legea p­ntru pro­­clamare» stare de asediu p­etru a o pune *n aplicare, f­ra h o promulg»; pa când presa 1 b rulă d­nunța in »jon « amoasa represiune » g­u­vernu­­lui conservator cu o assiun a revoltei Lozovenilor din G­ iaț­, pentru CB cu trei zil» m«i tâ­zio să prea­mărească liniștea din Varșovia ce se ntindea pesta Ratele unde le buisa tunul ; pe rând în aceiasta zarvă și buimăceala guvernul liberal se gândea la un no­­man os articole de legi și eu fățărni­cie că ut» să ascundă sub visul lor și necesitățile triste ale represiunei, ca și groasnicele ei inutilități; un om spunea : stingeți focul, apoi clădiți. Acest om era Carp. Astrân­s om de stat, vedea cu inima strânsă vijelia ce amenința totul; simțea rușinea ce sta d’asupra capului nostru da a putea fi scăpat de elevi); pricepea trista necesitate a unei represiuni re­ ezi­ i­a­nte da ori­ ce încercare da a îndrepta răul din care primejdia născuse. Carp sfătuim să asigurăm bărbă­­tește viața statului și apoi să filo­­eofărn. I Clip spunea; mai întâi represiuni» și apoi vom aviza. Acest om este, după adversari, Carp ce cumplit. Omul care dădea la­ 1888 pământ țăranilor , care mai înainta spusese ca pe țăran și pe meseriaș sa spri­jină Întregul noatru edificiu social și către ei traduc să meargă în­­treaga solicitudine » statului, oara urmărește și astăzi ușurarea de bir pe de o patrie a micului proprietar rural, înstărirea lui și putința pen­tru ai de a sa desvolta în proprietar mijlociu! oara cjută pe cei miei, dându'se sau o înbunătâțire de trei sau posibilitatea da a-și asigura bă­­t­ânețele sau boala, a cărei in­­tresga concepție politică are se ta­­lîsesco numai armonizarea intere­selor sociale antagonice, prin pune­rea celor mai slabi în stare de a rezista ; acesta este Carp cel cum­plit. Și, Brătianu cel blând a părăsit puterea, a părăsit iubitoarea sa țară în mâinele cumplitului său succesor. Brătianu cel blând a tras cu tur­nul; Br­etianu cel b­ând a prezidat orori mnutila ; Brătianu cel blând a dat țârei aceea ca liberalii au de­­nunțat ani deerândul ca cea m­ai reacționară instituție, jandarmeria ; Bratianu cel blând a urcat cu 18 milioana budgetul pentru lofuri și funcționări nud­. Bratianu cel blând a guvernat in numele liberalismului cu cea mai dispotiba nesocotință. Brat­inu c­l blând a nesocotit toa­­ta interesele și nu a satisfăcut nici o nuvoe . Brătianu cel blând a vo­­tat ca l»baraj legea asupra asociațiu­­nilor—de­sigur nu din considerațiuni personale ; și acest­­ blând Brătianu a ootrivit puterea hulii de toți. Iar organele blândului Brătianu au dreptul azi să denunțe opiniei publice pe c»rp cel cumplit și ne­­popularitatea sa. Partidul lui Brătianu cel blând, « are pleacă tare și din propria­­ voința de la guvern, dă mâna cu T k« npi lipsitor pentru a denunț» ț»rai Coroana, care violează Con­stituția. Br»ti»nu cel blând, care nu și-» putut «­st­rosta calitățile sale de gu­­vernf«mânt de­cât grație programului tras din Manifestul Regal, denunță ibm .g«­g‘Smul lui Carp , după cum T k» »pdepsitul de­nunța lipsa de moralitate a lui Carp. Am văzut multe nerușinări, am văzut pe d. Fier» uitând geografia j­iețulu­i Argeș. După cum am vă­­zut pe d. Brătianu uitând geografia altor județe , am văzut pe d. Take Ionescu făcând cinematografice ca­zuri de conștiință in vani și mul­tiple spontane politice ; »m văzut pe d Paltineanu vorbind despre mo­ralitatea politicâ, cum ne-a fost dat să vedem isakismul condamând nu­­marul In numele calităței; dar cins­tit m rtunai­m, cu o nerușinare mai mare a» a zitirelor brfitieniste de­nunțând instictele sanguinare ale d-lui Carp, nu sm văzut. 4! „Epoca* 236- <*.. ■**%..SBI- Biblioteca centrală I/ DIN IAȘI și imbunătă firele «« trebue nt aparat introduse în acaastă instituțiune culturala. » Datoriile și aptitudinile unui Director de Bibliotecă. Oara cine nu poate sa figureze ca Director unei Biblioteci | In­silei» noastre de specializare a cunoștințelor dis* de la începutul secolului al 19 lea, conducerea acestor instituțiuni de culturâ se incretințează la toate bibliotecile din apus unor oameni specialiști, care au îmbătrânit resfoind operele tipărite și manuscrise din secole trecute. Directorul unei biblioteci trebue să fie înainte de toate un enciclopedist consumat și poliglot (adică să cu­noască cât se poate mai multe limbi). De h rnîeia și inteligența lui depinde bunul mers, progresul și Îmbogățirea unei asemene instituțiuni. Fif­ne

Next