Evenimentul, octombrie-decembrie 1910 - ianuarie-februarie 1911 (Anul 18, nr. 189-285)
1911-01-28 / nr. 278
.r-4 « AMIXTIU No.m 5 Bani ABCHifl^üTE Pe un an . . . Lei 20 Pe jumătate an . 10 Pe trei luni ... 5 In străinătate un an 30 Un număr vechi 30 bani ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Redacția și Administrația Iași Strada. Lăpușneanu 44 Candidații partidului Conservator I imniegeviie țenewuie Colegiul I Cameră (16 Februarie) Dimitrie A. Grecian a l r. Uie Stroici Petru V. Sion Nicolae Miclescu Colegiul II Cameră (18 Februarie) Gheorghe A. Scorțescu General Scheletti loan Leatin Gheorghe Tuduri Henri i Suțu Ncolae trupenski Colegiul III Cameră (20 Februarie) Ioan V. Praja Colegiul I Senat (22 Februarie) Matei B. Cantacuzino Ioan Ballet Colegiul II Senat (24 Februarie) Ioan Găvănescui Gheorghe N. Ba»ttez Dr. Leon O. Cosmodoi Colegiul Universitar (26 Februarie) Dr. prof. George Bogdan Jefuitorii banului public Abia un colt a fost ridicat din valul care acopere administraia averei spitalelor Sf. Spiridon sub toasta eforie liberala și jafurile, abuzurile și incorectitudinele au început sa curgă cu o abundența uimitoare. Nu e aproape dosar din timpul administrațiunei d-lui Penescu & C-ine, care să nu cuprindă o pe cît de îndrăzneață pe atit delfia sa pot ogarie și nu se știe dacă parchetul a cărui intervenție a fost ceruta în furtul de dosare comis la aceasta instituție, nu va fi chemat sa intervină pentru stabilirea responsabilităților și sancțiunea penală a nemai pomenitelor jafuri ce comis. La Sf. Spiridon s’a furat și s’a furat cu nerușinare, de la cele mai meschine afaceri și pana la antreprize de sutimi de mii de lei. Jefuitorilor nesățioși nu le-a fost îndeajuns numai cadrul bugetului de aproape trei milioane, dar atunci cind a simțit ca regimul e pe prag de a se prăbuși, au întins cîmpul de operație și asupra bugetelor viitoare, lasînd și un deficit de aproape un milion. Cum s’au comis furăturile, a început să se vadă de îndata ce s’a răsfoit primul dosar—și i n ziarul nostru cititorii au găsit și vor mai găsi încă I monstre destul de sugestive a nerușinatelor jafuri făptuite. N’a fost vînzare de pădure care să nu se fi făcut pe jumătatea prețului normal și e destul sa amintim afacerea cu pădurea Blăgești, care deși referatul serviciului silvic spunea că trebue vînduta pe prețul minim de 18.000 lei și deși epitropii pun rezoluția ca se va vinde cu prețul din referat, în urma contractul se face numai cu »000 lei, adica jumătate din suma prevăzută în referat. In buzunarul cui au intrat celelalte 9000 lei ? Aba s’a dat de firul acestei afaceri și a doua zi alta afacere și mai nerușinată a eșit la iveala , vorba de faimoasa antrepriză a caloriferelor, de pe urma careia porțile Spitalului au fost închise aproape un an, iar suferinzii lăsați să moară la colțurile de stradă. Prin contractul acelei antreprize, se prevede ca preț al lucrărilor suma de 316 000 lei, Sídáog Indiacs*» tot cânta clauza salegoria și clară câm imprenarul nu poate să ceară seri aici un puvlet nici o sporire a acestei lumi, nu oî sub pretext de sporire a materialului, nici de sporire a muncei manuale. Abia după trei luni însă de la facerea acestui contract, printr-un contract adițional cu tropia se obligă aflați antreprenorului nu spor de 61 mii lei. O nouă pungășie prin urmare, de pe urma căreia poate cei interesați și-au încasat tantiema, dar actualii epitropi cari au descoperit-o, n’au ezitat un moment și au dispus anularea contractului adițional. Și sa se noteze că acesta e începutul, primele spicuiri numai, ce s’au făcut în cele două saptemuni ale actualei administrații. Iar nerușinații cari s’au făcut vinovați de aceste jafuri, mai au îndrăzneala să ceara încrederea alegătorilor. Simbolul obrăsniciei Adunătura din jurul aonialistului, șeful partidului de odini Otră național-libral, care murddrește de ani de zile, prin re viata lui „ Viața Romineanca" tot ce este sfînt tocmai în pna Rominvită. acum, prin ziarul „Mișcarea* insultă pe conservatori în mod obraznic. Indrăsnește Siberianul, prin copoii sei, să spue că toți candidații conservatori din Iași, constituent o v» șin pentru un oraș ca acesta și numai dinși și 'n special dinsul, sunt fii simbol li cunoaștem și-i cunoaștem, că sunt obrasnici. Numai astfel, să există cum atea personagii însemnate din partidul de odinioarr liberal național, au plecat capul și s’au stpas a fi la ordinele unui individ atU de periculos pentru toată suflarea Românească. De astă dată insă, obrăznicia acestora a depășit ormae margine si somăm, să dovedească prin ce acte, candidații conservatori locali, constituise o rușine pentru un oraș ca lașul ? Am »is Că-i somăm, pentru a fi urbani in expresonele noastre. In realitate, față cu aseminea obrasnici, să veremu somații, ci înfierarea fiecăruia din acea adunătură, cu faptele ce au sd vi> șit lVa sunt și nu poate să fie, acte mai revoltătoare, decit aciie săvirș'fe d* șeful liberalilor locali și fie toț» aceia de-l ii*ovărășse. Sicitul Sant atta deprim de moralitate, de josnici*, și insuflețit de atitea voioase patimi l»t de p rim*-tttul neamului R»mînesc, \ndrăsn*sc a se considera ca un simbol pentru Da-ni! Simbolul ridicolului și •*!, ob’ăaniciu, domnilor nud ș* Cetățenii Ieșeni, vor ști să cătiniewă unde nu- mitnți, împi girul ca piciorul, mătuși* murdară < ore o aruncați. Opoziție stupidă Nimic mai ridicol și mai stupid, din’U modul de luptă a coaliției takiste liberul». Ati prin întruniri ca și prin presă, carfeUții nu se prezintă publicului tu alt-fel da titluri ,d<* recomandații pentru a solicita votul algétonlor, «tocii cu injurii grosolana la adresa noestra și cu atacuri noricești la adresa Coroanei. La Iași cele două pamflete cartelate, nu pot vorbi de fruntașii sau de partizanii noștri, fără a anina fiecăruia cita un calificativ scârbos și minciunos. Pamfletele aceste nu duc luptă politică omenească și nici susțin principii în virtutea cărora sk’și itrigă simpatiile și obțini vo să- rmmi m mwarii isii 513SU23.1 JHU«CIU1KI Xn,s»arții își reclam« In pag. a 2-a rândul 1 leu In pag. a 3-a rândul 50 b. In pag. a 4-a rândul. 30 b. TSLEPOIT 3STo.se ' ■ wkiiS, Jy^msimsiiB^esssäSäKKHiSn Ituri în favoarea cauzei ce apără — ide să mă ginesc a sil ocupa de viața privată a adversarului, și a căuta săă dărime viața alegătorilor, denunțîndu-i bunăoară că ne servitori fără manual, avut o nenorocire în familie, că aceia ce nu’l poata face vinovat în politică, —și cu in fine o dator cu parkie în piață. Asemine stupidități sunt cu atât mai săritoare morlii, cu cit ele sunt scrise în siera care apar în a doua capitală a Moldovei, oraș estițialminte cultural indigint. Este o adevărată rușine pentru Iași. La București, liberalii și gazatuli lor batjocoresc prin trigenti pe Suveran, punind ziarele și pe oratorii taloști să’L insulte,—și toate aceste pentru ce ? Pentru că Molii'statsi* Sa Regele a mai da aea mșt prerogativă de care a urat la IPOO- nt sa pate—cînd a adus pe liberali 1a putere, de care am*i urat h 1904 cind a chemat pe dl. Oh Or. Chutacumi o h guvern —și d» o«re auzat n Ce le din urmă la 1907 pentru s da puterea, prtidului libberal. Dh C*ros-tul partidului nostru, nu avea după teoria takisto hb rusă dreptul să sa bucure încrederea Coroanei, find- ăsșa vioase gheșeftarii ff'ți Batmin, și fiind- ă se supără musu Dmt sau „un faCVBM- trebuin* nerușinat care spun să dac bu»ta pa bug tul Statului împreună cu intreaga bundă tolistă A facem astm na mod opozițir, este cum am zis și stupid și uiicol, și a crede că nut uitind pe Suveran, poți c*pata puterea, este de KSI Duce.o abrație.Iată de ce spunem noi din capul locului că opoziția actuală, alcătuită așa cum se pretinnd ea,este o opoziție stupidă. I Clip cel cumplit Bratianu cel blând Iu viforul de simițun în Martie 1907, cănd O vajnică zdruncinare amŭni« întreg așvzrmâmul aceatei difricte țuri, când batrânul și subtul nostru Suveran a trebuit s& punam cumpănă greutatea cuvântului grtu, pntru a desmetici o luma Intreegft; un om s’a desprins măreț pe zarea mreșită a câmpiilor nostre pentru a însufl» mm ștea și cumințenia. Pe când d Take lumscu se săruta cu toata lumea, pe când d sa se face» raportorul »numărei legilor făurite de d 8a , pe când propovădu *s 8Î-18 mai »xtră ordinare expediente sociale; pe când— după f vnrit-- «o frază — își schmnba viul s< b. mbstemea sa mentaliite; un om nu poneg« ca nimic din trecutul râu, liniști privea fonul în fața, frâ sa aionee peste bord <era din convingarile sale. Pe rând d Bratianu cerea Camerelor conservatoare legea pntru proclamare» stare de asediu petru a o pune *n aplicare, fra h o promulg»; pa când presa 1 b rulă dnunța in »jon « amoasa represiune » guvernului conservator cu o assiun a revoltei Lozovenilor din G iaț, pentru CB cu trei zil» m«i tâzio să preamărească liniștea din Varșovia ce se ntindea pesta Ratele unde le buisa tunul ; pe rând în aceiasta zarvă și buimăceala guvernul liberal se gândea la un noman os articole de legi și eu fățărnicie că ut» să ascundă sub visul lor și necesitățile triste ale represiunei, ca și groasnicele ei inutilități; un om spunea : stingeți focul, apoi clădiți. Acest om era Carp. Astrâns om de stat, vedea cu inima strânsă vijelia ce amenința totul; simțea rușinea ce sta d’asupra capului nostru da a putea fi scăpat de elevi); pricepea trista necesitate a unei represiuni re ezi iante da ori ce încercare da a îndrepta răul din care primejdia născuse. Carp sfătuim să asigurăm bărbătește viața statului și apoi să filoeofărn. I Clip spunea; mai întâi represiuni» și apoi vom aviza. Acest om este, după adversari, Carp ce cumplit. Omul care dădea la 1888 pământ țăranilor , care mai înainta spusese ca pe țăran și pe meseriaș sa sprijină Întregul noatru edificiu social și către ei traduc să meargă întreaga solicitudine » statului, oara urmărește și astăzi ușurarea de bir pe de o patrie a micului proprietar rural, înstărirea lui și putința pentru ai de a sa desvolta în proprietar mijlociu! oara cjută pe cei miei, dându'se sau o înbunătâțire de trei sau posibilitatea da a-și asigura bătânețele sau boala, a cărei intresga concepție politică are se talîsesco numai armonizarea intereselor sociale antagonice, prin punerea celor mai slabi în stare de a rezista ; acesta este Carp cel cumplit. Și, Brătianu cel blând a părăsit puterea, a părăsit iubitoarea sa țară în mâinele cumplitului său succesor. Brătianu cel blând a tras cu turnul; Bretianu cel bând a prezidat orori mnutila ; Brătianu cel blând a dat țârei aceea ca liberalii au denunțat ani deerândul ca cea mai reacționară instituție, jandarmeria ; Bratianu cel blând a urcat cu 18 milioana budgetul pentru lofuri și funcționări nud. Bratianu cel blând a guvernat in numele liberalismului cu cea mai dispotiba nesocotință. Bratinu cl blând a nesocotit toata interesele și nu a satisfăcut nici o nuvoe . Brătianu cel blând a votat ca l»baraj legea asupra asociațiunilor—desigur nu din considerațiuni personale ; și acest blând Brătianu a ootrivit puterea hulii de toți. Iar organele blândului Brătianu au dreptul azi să denunțe opiniei publice pe c»rp cel cumplit și nepopularitatea sa. Partidul lui Brătianu cel blând, « are pleacă tare și din propria voința de la guvern, dă mâna cu T k« npi lipsitor pentru a denunț» ț»rai Coroana, care violează Constituția. Br»ti»nu cel blând, care nu și-» putut «strosta calitățile sale de guvernf«mânt decât grație programului tras din Manifestul Regal, denunță ibm .g«g‘Smul lui Carp , după cum T k» »pdepsitul denunța lipsa de moralitate a lui Carp. Am văzut multe nerușinări, am văzut pe d. Fier» uitând geografia jiețului Argeș. După cum am văzut pe d. Brătianu uitând geografia altor județe , am văzut pe d. Take Ionescu făcând cinematografice cazuri de conștiință in vani și multiple spontane politice ; »m văzut pe d Paltineanu vorbind despre moralitatea politicâ, cum ne-a fost dat să vedem isakismul condamând numarul In numele calităței; dar cinstit m rtunaim, cu o nerușinare mai mare a» a zitirelor brfitieniste denunțând instictele sanguinare ale d-lui Carp, nu sm văzut. 4! „Epoca* 236- <*.. ■**%..SBI- Biblioteca centrală I/ DIN IAȘI și imbunătă firele «« trebue nt aparat introduse în acaastă instituțiune culturala. » Datoriile și aptitudinile unui Director de Bibliotecă. Oara cine nu poate sa figureze ca Director unei Biblioteci | Insilei» noastre de specializare a cunoștințelor dis* de la începutul secolului al 19 lea, conducerea acestor instituțiuni de culturâ se incretințează la toate bibliotecile din apus unor oameni specialiști, care au îmbătrânit resfoind operele tipărite și manuscrise din secole trecute. Directorul unei biblioteci trebue să fie înainte de toate un enciclopedist consumat și poliglot (adică să cunoască cât se poate mai multe limbi). De h rnîeia și inteligența lui depinde bunul mers, progresul și Îmbogățirea unei asemene instituțiuni. Fifne