Evenimentul, octombrie-decembrie 1910 - ianuarie-februarie 1911 (Anul 18, nr. 189-285)

1910-10-14 / nr. 200

— Nu, răspunde Învățătorul. — Nici căsătorie fericita ? — Nu, răspunde învățătorul. Cei mai mulți își ascund mizeria din mândrie Cauza e că bărbații au uitat întâia poruncă, transformându-și soțiile în zeități. Incapabil de a cunoaște calitățile bune ale femeei, Strindberg se sim­te respins de defectele ei. „Inferiori­­tatea aparentă a femeei, este in ra­port direct cu pozițiunea ce a acor­dat natura acestei forma de tranziții între copil și bărbat". De la această concepție pornește bătrînul Strind­berg, cînd se încearcă să rezolve problema căsătoriei. In reflexiunile sale se resimte efectul propriei sale căsătorii nenorocite, care l’a umplut de oroare față de această instituție. Strindberg nu consideră femeea ca o problemă. El raționează astfel : Oare da ce nu se poate rezolva a­­ceastă enigmă, numită femie ? Da­că nu înțelegem femeia ? Pentru că această problemă e absurdă ! Ura ce o nutrește în­potriva fe­meilor e atât de mare că nu se sil­ește de a efirma că galanteria a fal­­sificat istoria lumei și a literaturei. Nici o ființă de femei, înscrisă în istoria lumei sau a literaturii, nu merita această glorie. Toate aceste femei au fost niște mediocrități înăl­țarea lor se datorește degenerărei bărbaților, cari le-au ridicat acolo, unde nici­odată nu ar fi ajuns ca ființe inferioare ce sunt. Numai un bărlist prost nu posta să se apropie de o femie, fără de a-și pierde min­țile și de a deveni trădător. Un ast­fel de bărbat e in stare să-și vindă prietenii săi pentru grațiile unei fe­mei. El nu mai vede de­cît ochii femeei și nu mai simte de­cit prin simțurile femeei Sunt lucruri, cari nu se spun toate zilele ; un bărbat nu va spune soției sale, din ce se compune sexul ei. Avem însă drep­tul de a o spune cîte­ odata. Scho­penhauer a scris despre aceasta mai bine ca toți. Nietschs a scris binișor, însă maestrul e Pelsdan. Astfel scrie Strindberg. Un Strindberg lipsit de semnale paradoxale ale extravaganței, nici nu se poate imagina. Atitudinea lui față de femei caracterizează atitudinea sa față de creștinism. Creștinismul pro­pagă iubirea universală, deci și iu­birea între bărbat și femee. Merg creștinul, însă iubește Strind­numai facultățile capabile de desvoltare ale bărbatului și are o ură neîmpăcată față de femee ca ființă, căreia îi con­testă ori­ce drept la existență. Să nu se uite însă că Strindberg e foarte susceptibil pentru frumusețea femeei. El o privește cu ochii entus­ismați ai artistului și nu găsește destule cuvinte spre a o glorifica ca o în­trupare a tot ce este frumos în natură. Ia aceste mărturisiri ale bătronu­­­lui Strindberg găsim toate contra­dicțiile, din care se compune firea sa complicată: adorarea frumusețe­­a poetului și izbucnirea fanatică a misticului și ascetului in­potriva sensualității. Lucrării« principale, propriu zis« 1 pentru aducerea apei în Iași sunt cu­­ totul terminate. Singurul lucru care a mai rămas­­ de făcut, este experimentarea lor pen­tru a se vedea dacă pot suporta pre­siunea apei O parte din aceste ope­rații s-au făcut în cursul săptămânei trecute pe o distanță de 100 sută ki­lometri, adecă da la Timișeșț­ și pâ­nă la Bariera Păcurari, dînd un re­zultat satisfăcător. A mai rămas acuma să sa facă experiența și pe restul conductei, a­­deră de la bariera Păcurari la reser­­vorrul de la Copou, care distanță e de 2 kilometri jumătate. Dacă nici pe această distanță, un­da presiunea va fi de 10 atmosfere, nu se vor ivi dificultăți, ca plesniri de tuburi sau deslocări la încheieturi atunci nu va mai rămâne­ pentru com­plectarea lucrărilor de cit legătura cu Romanul. Li caz contrar, văii nevoi de ma­ximum 21 săptâmâni pentru înlocuirea tuburilor plesnite și micile reparațiuni ce se vor ivi la experimentare. Iar pentru complectarea definitivă a lucrărilor a mai rămas legătura con­ductei principale care va alimenta O­­rașul nostru cu Romanul, lucrări ce vor necesita aproape o lună după de­clarațiile inginerilor. Clauzele principale care au produs Întîrzierea sosirii apoi la Iași, sunt dificultățile întimpinate din cauza va­riației terenului pe care a trebuit să străbată conducta principală mai a­­les între localitățile Sirca Iași, unde conducta a trebuit să suporte o pre­siune de 11 atmosfera, din care cau­ză s-au produs mai multe stricăciuni care au necesitat un timp dublu pen­tru refacerea lor Afară de aceasta a mai contribuit la intrzierea lucrări­lor și proasta supraveghere din par­tea comunei, care in interes de e­­conomie, a recrutat ca supraveghe­tori oameni nepregătiți și prost re­tribuiți cu 50 lei lunar,care au înca­sat numai salariile fără a aduce vre­un serviciu. . ..................................................... Mo­aia — continuare — C« lucrări mai sunt de executat.—Du­rata lor și d­uzele principale de întir­ziere a acestor lucrări. Ia numărul nostru de ori am dat cite­va relații privitoare la lucrările de aducere a apei in Iași, pe care le complectăm astăzi. 'S*. -------­ SOLDELE IN ARMATĂ In »Monitorul Oficial“ No. 154 din Marți 12 O­tombrie o., a apărut Ri­­gulamintul leg­i asupra soldei în ar­mată. Regulamentul acesta tratează nu­mai despre articolele din lege care eu never a fi interpreteie prin o a­­mănunțită desvoltare; celalalt« se vor aplica așa cum prescris legea. Extragem din regulament, partea reletivă la solda de­­ activitate pentru ofițeri. Generalul de divine, ca soldă bu­getară are anual 15.6000, pe lună 1300, rețineri pentru pensie 10 la sută 1560, pentru tssaur 8 la suti 421 le i, 20 bani, solda neto pe an 18618 și 80, pe lună 1184.90, pe zi 37 83. Generalul de brigadă, de divizie, corp de armată, ca soldă bugetară 14400 anual, pe lună 1200, rețineri pentru pensie 1440, pentru tesaur 338 80, solda este pe an 12571.20, pe lună 1047 60, pe zi 34.92. Colonelul comandant de brigadă sau cu 5 ani vechime, 11400 solda buge­tară pe an, 950 pe lună, rețineri 1140 pentru pensie și 307.80 pentru tesaur, solda neto pe an 9952 20, pe lună 829.85, pe zi 27 64. Locot colonelul sau cu 4 ani ve­­chime. 8700 solda buget, pe an, 725 pe luni, 870 re­țineri pentru pensie și 234 90 pentru tesaur, solda neto pe an 7595.10, pe lună 632­92, pa zi 21.09. Ea EMME K­­TUL Maiorul 6600 selda buget, pe an, pe lună 550, rețineri pentru pensia 660, pentru tesaur 178 20 selda netă pe an 5761.80, pe lună 480.15, pe zi 16 lei. Idem cu gradația Căpitanul, și cu gradația: selda bugetară 5600 lei pe an, 466 66 pe lună, rețineri pentru pensia 560, pentru tesaur 151.20, solda neto pe an 4888. 80, pe lună 407.40, pe an 13­58 Locotenentul, solda bugetară pe an 3600, pe lună 300, rețineri pentru pansie 360, pentru tesaur 97.20, solda neto pe an 3142.80, pe lună 261.90, pe zi 873. Sublocotenentul, solda bugetară 3120 pe an, 260 pa luni, rețineri a­­nuale pentru pensie 312, pentru te­­@8ur 84.24, solda neto pe an 2723 76, pe lună 226.98, p@ si 7.56. FEL DE FEL Peripețiile unui voiaj aerian. — O telegramă din Varșovia sosită acum două zile aduce știrea că la granița rusească au fost arestați doi spioni germani care au venit cu balonul „Elbe“ spre a fura planurile fortăre­ței rusești de la Oikusa. Ce doi spioni, așa anunță telegrama rusească, au fost aduși sub escortă la Varșovia. De fapt însă acești faimoși spioni erau doi comercianți din Boewsin : Fritz Bertrain și Rudolf Nestler cari au făcut o ascensiune acum patru zile cu balonul .Elba* și au fost îm­pinși de vânt peste granița rusească Iată ce povestește acum Frits Ber­tramn despre călătoria lor: „Duminică, la ora 4 și 55 ne-am urcat cu balonul din Chimnitz A­ vism cu noi provizii pentru două zile și vre­o 8 saci cu nisip. Timp de două ore am plutit prin apropiere de Olkusz, unde se știe că vine în sting­e re cu ode trei graniți: 6 Rusiei, a Austriei și a­­ Germaniei. Noaptea ne a surprins sus și până în zori de zi plutirăm un necunoscut. Când sa făcu ziuă Începurăm să ne coborâm Abia ajunserăm la vra­o 400 de metri și o serie de gloanțe Începură să suare pe sub nacela noastră E­ram pa teritoriul rusesc ți sentinelele trăgeau meu. Agitarăm batistele, făcurăm tot soiul de semne, dar în zadar. Gloan­țele nu mai conteneau. Văzând că viața ne este in pericol descârcarăm un sac cu nisip și ne ri­dicarăm iar. Balonul se depărtă puțin și Începu iar să se coboare. Când ajunserăm la 100 de metri de pământ obiturâm un soldat venind călare în goana mare. Cum ne zări ridică pușca și începu să tragă. Când nacela atinse pământul fu­răm înconjurați de vre-o două sute de soldați care ne declarară prizoni­erii lor*‘* Cs-am pățit în urmă vom povesti și morților, adaugă aeronautul ger­man , furăm conduși sub escortă pa jos până la Varșovia, drum care dură 7 ore și aci ținuți trei zile In arest. A patra zi furăm puși în libertate. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­ INFORMA fIUMI Ministerul de industrie proactează trecerea școalelor de meserii de la departamentul instrucțiunei publice la departamentul său. Marea logofe­ tnie a dreptăței Dumneaei Căminăreasa Anica Bo­­beanca, prin jalba trecută la No. 221, au cerut a se adeveri acest tuscris, Din cauza serbătoarei de mine Joi 14 Octombrie, Cu­vioasa Paraschiva, viitorul nu­măr al ziarului nostru, nu va apărea de­cît Vineri 15 Oc­tombrie c., la orele obișnuite. De la 1 Septembrie și pănă la 1 Octombrie, ministerul de instrucție publică a înființat 30 de posturi de învățători a 90 lei, 173 a 65 lei și a ridicat 41 posturi de la 65 lei la 90 lei. In acaeași perioadă a înființat 17 grădini de copii. După evaluările aproximative fă­cute de serviciul statisticei generale a ministerului de­­ domenii, valoarea recoltei griului ar fi anul acesta de peste 350 milioane lei. Aflăm, cu plăcere, că în curînd se va întoarce în Iași d. dr. Emil Socor junior, fiul distinsului nostru concetă­țean dr Gabriel Socor, decanul facul­tăți de medicină din Iași. Doctorul Socor junior, asistent al laboratorului de fi­lologie de la fa­cultatea de medicină din Iași, în urma concediului obținut pentru a-și com­plecta studiile, a lucrat în laboratoriile de fiziologie de la College de France și Sorbonne din Paris, sub conducerea d lor profesori Glej și Dastre. Asemim în curs de 2 ani, a fost monitor la clinica oftalmologiei de sub conducerea profesorului La personne. D. dr. V. Negel, profesor la facul­tatea de medicină din Iași, a fost au­torizat a purta Ordinul Sf. Stanislas clasa II Mine Joi, de­și sărbătoare, maga­zinele vor fi deschise toată ziua. La Țibănești a avut loc căsătoria religioasă a d-lui Gh. Gaman, nota­rul acelei comuni, cu d-ra Didina Constantinescu, fiica primarului ace­lei comuni. Nuni au fost d-na P. Carp și fiul său Gr. Carp. Au fost admiși ca bursieri la Li­ceul internat din Iași, următorii e­­levi : Dima Al., Nisipescu Aurel, Dum­­bari N., Caton Laurențiu, Nicolau H C., Atanasiu C., Miron G. Dimi­­trie, Ivănescu Teodor, Culian I, Ne­­delescu C., Popescu N. Al., Boldur Luțescu, Constantinescu Ilie, Matei Oct., Vasiliu M­ V., Popovici Napo­leon, Prodan I., Postelnicu D. M., Popescu Stelian, Lupu Simion, D. N. Munteanu învățător, a fost numit suplinitor la Sculeni-Sorca din județul Iași. In Capitală, la un sanatoriu a incitat din viață eri, o drăgălașă copilă a d-lui Grgorie Bârsan, directorul Liceului Național. Rugăm îndurerata familie să prmeasca expresia viilor noastre păreri de râu. Eri s’au terminat operațiile re­­chiziție la despărțirea 2-a, iar de Vi­neri vor continua la despărțirea 3-a. Birourile serviciului sanitar al O­­rașului se vor muta la Sf. Dumitru în strada Sârârie in fostul local ocu­pat de Institutul Antirabic. 12) Biserica Icoana — BUCUREȘTI — 6. înscrisul căminăresei Anica Văcărescu, născută Băbeanu prin care hărăzește bisericii de ctitorie a neamului său Ciauș David ( coanei) moșia Lapoșul din județul Prahova. — 1847 Ianuarie 25 — încă de la moartea răposatului so­­­țului meu dintăi Căminaru Alecu, dela care mi-a rămas de moștenire moșia Lapoșu din jud Prahova, cu toate hotarele ei, avînd pururea îna­intea ochilor ceia ce ne sfătuim a­­mândoi, pe când eram în viață, că adică de vreme ce n’avem copil, sâ lăsăm această moșie după moartea noastră la sfinta ctitoricească noastră biserică Ciauș David, unde se îngroa­pă tot neamul meu și unde se sili și oasele lui dela leat 1838 Martie, am și pus această în lucrare, fâcînd înscris cu slova mea de su­s până jos, iscălit de mine și adeverit și de prea sfinția sa mitropolitul nostru, sflându-se atunci Râmnic, cu legătu­ră cu din venitul moșiei, fâcîndu-se Încăperi pentru 6 paturi de bolnavi, mai vârtos de­zmintiți, cari năzuesc la tămăduirea c­e isvorăște dela Maic­ea Domnului, încă și osebite Inc pe»­ri pentru ngr'jitorii lor, atit, fratele meu Aga Pan« Bobeanu, epitropul bisericii, cât și nepoții mei ce vor urma după vreme, să întâmpine pe cei lipsiți cu cele trebuincioase, pre­­timisind la întâmplare de Îmbulzire ca cei din curtea sf. biserici, să ne poarte grija soroacelor de pomenire, împărtășind milostenie la vreme în locuri scăpătate și să poarte grijă de două sfinte biserici ce sunt pe aceas­tă moșie, făcute de mine cu răposa­tul soțul meu, a­ș avea pururea în ființă preoți și dascăli cuviincioși scutiți, cum se află și astăzi, odăjdii curate, cărți bune, undelemn, lumi­nări și celelalte trebuincioase, și a înființa orice meremet trebuincios la bisericile moșiei și la Ciauș David. Iar în leatu (loc alb) la un necaz, luându mă după niște silnice și mi­­gliitoare îndemnări, am fost făcut și alt înscris, pe care îl dedei Logofă­tului Nicolae Suțu la sineș și prin care făgăduia această moșie după moartea mea unei copile a dumnea­lui Am­os, întrebuințând cuvinte ne­înființate de îndatoriri și ajutoare ce aș fi văzut dela răposatul m­egiu meu Alecu Nenciulescu, socrul său, și de­la însuși dumnealui Suțu. In vreme ce toată lumea știe că de când m’am măritat, n’ar­ fost lipsită de alt ni­mic, de­cât niște sfătuiri care le ia cineva de la orice prieten, adăugând Încă că răposatul unchiu meu ar fi ajutat pe mumă mea cu bani la îm­plinirea msestrei mele, ca cum aș fi fost eu datoare la 40 de ani după măritișul meu plătesc cuivaș cu starea mea un puțin ajutor ce va fi făcut răposatului un om meu soră-si, care me-a fost cu totul necunoscută, cuprinzând mai la vale acel înscris că­­­ aș fi întărit și cu diata mea, în vreme ce nici n’am fost făcut p’a­­tunci vre-o diată cu asemenea cu­­prindere. In stârșit, cunoscând că am greșit, mustrându-mă cugetul fără încetare, de a nu înstrăina ceea ce odată ho­­tărâsem bisericii, asemănat și voinței răposat soțului meu, pentru ușurarea păcatelor mele și ale soțului meu și a tot neamului nostru, acum desfâr­când înscrisul ce-i ține dumnealui Logofăt Suțu ca o hârtie alb ho­­tară de a rămâne această moșie cu toate hotarele ei la sf. biserică a noastră Ciauș David, cu rânduiala de mai sus zisă, rugâne și pe cinstitul Departament al Dreptăței a întări această din urmă buna mea voință, spre a păzi nestrămutat. 1847 Grinarit 25. Anica căminăreasa, născută Băbeanu Í , prin care desputernicaște un al în­scris ce are dat mai nainte dumnea­­lui Logofăt Nicolae Suțu pentru mo­șia domniei sale Lapoșul din județul Prahova pe seama fiicei dumnealui, lesă, după cea din urmă acum a domniei sale voință, unită cu aceea a răposat Căminarului Alecu Văcăres­­cu, fostul dumneaei soț, pomenita moșie pe seama bisericii numită Ciauș David Și fiindcă prin acest Înscris dumneaei reclamanta își arată cea din urmă a domniei sale voință, De­partementul adeverează acest înscris, spre a-și avea întocmai urmare. Și formăluindu-se cu iscălitura și pece­tea Departamentului, s-au trecut și in condica de daruri și legaturi. No. 2 Anul 1847 Ghenarie 27. Logoi&t A• Vilara. De către poliția circ. 3-a, a fost a­­restat aseară băiatul Klos­tok în vârstă de 16 ani, autorul furtului dă acum 6 săptămâni, de la magazinul de muzică Weinștein din str. Lăpuș­­neanu. Numitul a fost Înaintat parchetului. Ministerul industriei și comerțului a cerut Camerei noastre de comerț, de a-i înainta o copie după regula­mentul elaborat de această cameră, relativ la Înființarea și funcționarea birourilor de informații comerciale de pe lângă această cameră. Aflăm că în ziua de 11 Octombrie a. c. s’au deschis cursurile noului „Li­ceu particular de bătți” din Iași. Lo­­calul din str. Mitropoliei No. 10 (în curte) a fost astfel amenajat, în cla­să satisfacă cu prisosință nevoile primelor două clase, in care funcționează, pentru moment acest liceu. Profesorii cari predau cursurile și aranjamentul școlii ne dau puternice garanții de seriositate Urăm. din suflet, viață lungă și pros­­peră noului așe­­mint cultural. Consiliul comunal a fost din nou convocat pentru Luni 18 C., spre a rezolvi mai multe chestiuni privitoare la administrație. Pensiile civile și militare pe luna aceasta se vor achita cu începere da la 18 c. La 1 Noembrie C. vor începe ope­­rațiile nouei bănci a meseriașilor din orașul nostru. Dl. dr. Titus Demetrescu medicul șef al orașului a inspectat azi dimi­neață institutul Sacre-Coeur unde s-a declarat ezi un nou caz de scarla­­tină. Camera de comerț a înaintat mi­nisterului un tablou de toți producă­torii și comercianții mari de vite din această circonscripție, sesista în ve­derea exportului cerut de Austria și Franța.. Membrii consiliului de igienă ai orașului, eu fost convocați in ședință ordinară pentru Vineri 15 c. spre a se pronunța asupra închiderei insti­tutului Sacré Coeur. Aduc la cunoștința P­ T Public și onoratei mele clientelă, că, pe lîngă depositul de lemne, am deschis și un deposit de COCS și antracit, calitate superioară, prețuri foarte avantagioase, și rog a mă onora cu comenzile Dv. Comenzile rog a se face prin cărți poștale, la adresa subsem­­tului. I. D. Stamatiu Aducem la cunoștința amicilor noș­tri politici, că după art. 6 din legei pentru întocmirea listelor electorale, epoca Înscrierilor, cum și a contes­tațiilor ce ar fi de făcut In contra acelor rămași înscriși pe nedrept, se termină la 80 Octombrie a. e. Dat fiind timpul scurt ce a mai rămas până la aceasta dată, rugăm stăruitor pe prietenii noștri, cari în­că nu s’au Înscris, de a Introduce din timp cererile lor de înscriere la Primul­ președinte tribunalului de Iași. D. general Crăiniceanu va părăsi mume casa. Joul sau Vineri d sa va merge la Sinaia spre a se prezintă M. S. Re­gelui. imciimaraî BMiKaBa&KaBH Barai­Bmmma&aawaBacfi« Cele ce voesc a se mai urma du­pă petrecania mea. — 1849 Fevruarie 19. — Zece stânjeni de foc din grădina mea, din colțul dintre ulița de lângă biserica Schitul Măgureanu spre ca­sa mea din vale, cât ține grădina mea linie dreaptă, îi dăruesc sf. bi­serici, mai adăogând și galbeni una sută peste cei cuprinși in sus, ca să se facă o prăvălie sau casă ce se va socoti mai de folos bisericii. Părintelui duhovnic Stoean dela a­ceasta biserică, cum și la trei preoți dela sfânta ctitorioaasca noastră bise­rică Icoana, să li se Împlinească cu cei rânduiți de mai sus, câte una sută galbeni, ca să mă pomenească cât vor trăi, împlinindu-i asemenea și preotul Costache dela Schitul Mă­­gureanului lei­una mie, ca să mă pomenească până la 7 ani, cum și fiecăruia preot dela bisericile de pe moșiile mele câte galbeni 10. La săvârșirea mea din viață să se dea la 4 biserici mai sărace câte un galben pentru sărindar, iar la 6 săp­tămâni să se Împartă câte un gal­ben la toate bisericile din București, tot drept sărindare. La sf. biserică of. Sângaru să se facă silință a se săvârși cu toată o­ rânduiala, cumpărându-se și clopote bune și colivatră și zugrăvindu-sa frumos ; iar la Slătioare sa se facă curtea bisericii de zid și sa se cumpere clopote și coli­­ară, Stancului de la Slătioare, dâ­ndu-și socoteala pe cât va lua cu sufletul, făr de a se zori, și sa i se dea și galbeni una sută împreună cu locul ce-i este lăsat. Va (urma) v -t­ y y

Next