Evenimentul, octombrie-decembrie 1910 - ianuarie-februarie 1911 (Anul 18, nr. 189-285)
1911-01-15 / nr. 268
— ANOtj.XTIH No. 368 SAMSATA IS SANUARIEni -5 Bani 3 Bani^ ABORABEHTE *> .0 ib ' »V % »< ț «H •» «T« V fi , Pe un an . . . Lei 20 Pe jumatate an • 10 Pe trei lani ... 5 In străinătate un an 30 Un număr vechi 30 bani Redacția si Administrația Iași Strada Lăpușneanu 44 HÜUNGIURS 13x ® axul sol reclam» In pag. a 2-a rândul 1 leu In pag. a 3-a rândul 50 b.__ In pag. a 4-a rândul 1 telefon astaTic ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR . . i f-rfa .... ît i »uiți | ii. «imbeiKix aaisaou Progran(il conservator T * .« . . '■ hft ' _ 0 ^ . $in>cScriaȘii De netăgăduit că unul din cele mai principale puncte cuprinse în programul de activitate a guvernului conservator este acela privitor la meseriași. Având ca unică țintă consolidarea și prosperitatea întregului organism social, se înțălege ca partidul conservator nu putea să dea uitărei pe unul din cei mai de capitenie fectori de productivitate economică de a cărui bunăstare depinde prosperitatea avuției noastre naționale. Pentru a micșora răsunetul pe care punctul acesta din programul guvernului conservator l-a avut in rîndurile meseriașilor din întreaga țară, adversarii cartelați au căutat și caută încă să acrediteze versiunea ca cele cuprinse în manifest nu sunt decit o bomba electorală, și că odată alegerile trecute, totul se va șterge și se va da uitărei. Contra acestei insinuări nimic nu se poate opune mai eloquent decît faptele și credem că e momentul să constatam că în ce privește îmbunătățirea stărei clasei meseriașe, toate faptele sunt de partea noastră .Intr’adevar care altul s’a gîndit mai întâi la ridicarea clasei meseriașe din starea precară în care se găsea acum doua decenii de cît d. Petre Carp ? D-«a cel dintâi a studiat amănunțit toate relele de cari a suferit, a căutat mijloacele de îndreptare și le- a găsit în sistemul cooperărei, organizației sub forma de bresle și unei mai largi ocrotiri din partea statului. Și atunci cînd actualul șef al partidului conservator și a anunțat aceste puncte de program, cine s’au ridicat mai cu înverșunare contra sa decît partidul liberal, pentru ca după 12 ani el însuși să fie nevoit a se adopta și înfăptui în parte ? Dar se va zice că interesul acesta al d-lui Petre Carp fața de meseriași a fost o manifestație pur teoretică și că d-sa nu poate revendica meritul aplicarei lor. Dar cind e vorba de fapte, cui se datorește una dintre legile de o netăgăduita importanță sociala, cuprinsă în toate programele înaintate, ca legea de protecțiune a muncei în fabrici și ateliere, lege făurită și aplicata de d. Petre Carp ? Interesul acesta constant pe care de zeci de ani șeful partidului conservator îl poarta clasei meseriașe, pe lîngă doar ea constitue cea mai temeinică garanție a realizărei punctelor din actualul program, dar mai constitue și o dezmințire a insinuațiilor făcute de adversari că interesul pe HT9 guvernul iă arătat că-l poartă clasei meseriașe, ar fi o simplă capcană electorală. Dar dezmințirea calomniei presei opoziționiste au ținut s’o dea însăși meseriașii, când prin întruniri grandioase au decis sa dea tot sprijinul lor guvernului conservator în îndeplinirea operei ce și-a propus. Bucurîndu-se prin urmare de larga încredere pe care i-au acordat-o acei pe care i a luat sub ocrotirea sa, guvernul conservator va încununa cît de curînd cu fapte reformele a căror enunțare a fost primită de către întreaga țară cu atîta entuziasm. -«aarPag»”—— Campania electorala desisa Sinceritatea de care vorbim, nu-ți are rostul seu, numai în făgăduiți!» ce să fac in cursul unei campanii electorale, ci d ’n profesiunea de credință politică si ’n aplicarea acelor credințe. Dușmanii partidului conservator, calificativ ce și fa dat Însuși și care e ți exprisiunea adevăruri’au nUi mat ar sinceritate întrofesiuea lor de credință Fățărnicie numai, pe toată linia. Ce insumnă pentru tUrșii a fi conservator-democrat ? Vorbe goale, sforăitoare, pentru a omiți masele. Țară !e adevăr democrată nu este de ir, Siițera, unde poporul se guvernează prin sine însuși. Se poate admite așa ceva la noi . Și tocmai din partea cui vin aseminea principii ? Există macar un singur fapt in vie«ța politică al conducătorilor tachiști, gare să fie in legătură cu homo- erotismul ? Parvenirea și îmbogățirea lor personală, insumnă democratism, sau sporistiu* ? Cetățeni, judecați bine trecutul acestor oamen , care vă solicită astăzi voturile în numele democratismului. Firma ce și-a luat la codița partidului, aceast democrat, este o minciună. N’au practicat democratism și nici nu li este gradul de a face așa ceva și nici nu sunt capabili pentru aseminea mari principii sociale, să cer suflete curate și ne-egoiste, deci altele decit ale lor. Nu la dismerdarea copiilor,în curtenirea soțiilor, în strîngeri fățarnice din mintele lor, coistă democratism, alegătorisă dovidești prin trecutul tău, că ai lucrat absolut de iinteresat pentru toți aceia ce au alergat la tine, ar fi o părticică din principiile democratismului și așa ceva, nu v*ți găsi Cetățenii nici la tachism, nici la socialiști. Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, ți sfidarea a tot ce este sfint, ce este strămoșesc, ce este Rominesc, e adevăratul lor democratism. Față cu aseminea fi fărnicie, ce va fi demascută la timp, nu st ți un moment la indoeală Cetățeni și ’n campania electorală deschisă, limisteți-i la plimbare. Votați cu încredere pe candidații sinceri ai partidului conservator. L. v. D. Bădărău reîntors la colegiul al IRea D. Bădăran care dezertase atât de rușinos de la colegiul al 11-lea de cameri pentru a-și pune candidatura la colegiul 1 Senat, a fost silit să se reîntoarcă iarăși acolo de unde dăduse bire fugiții. I. Badaran a fost nevoit să revie la colegiul al 11-lea în urma amenințărilor candidaților liberații că dacă d-sa se retrage de la colegiul unde fusese desemnat de la început, dînșii refuza de a mai candida în carier, râmînînd a pune ai sta aparte. Țața de acest ultimatum al liberalilor, d. Bădăran n’a avut ce face și s’a supus, aducînd insa reparații radicale listei candidaturilor isikiste de la acest coegiu. Imberbul Titulescu a fost scos afară, cum a fost scos și d. Vespasian Pella care timp de doua sapUmîni cutrierase mahalalele, înlocuindu-i cu d. Ch. Șeban-parafină și faimosul Lascar Antoniu-traversă. Cu acești doi extra-populari takiști de Budarău speră să aibă o cădere mai puțin rușinoasa decît prevăzuse la început. CARTELUL _ia---1—k. " Rare ori am văzut in viața publică ca un eveniment politic să producă un mai mare sentiment de dezaprobare de cât ai produs cartelul electoral al liberalilor cu hukiștii Și a cest avânt dezaprobatoriu se manifestă numai In rândurile oamenilor imparțiali cari sufeest obiectiv și Dra a ține seamă de așa zisele sezoane de partid, dar se manifesta chiar în paradele care s’ar părea că vor profita de pe urma acestui carte. De îndată ce s’a aflat în țară că la București n’a pus la cale un cartel electoral între d. Ionel Brătianu și d. Take Ionescu o explozie de indignare s’a produs in toate județele, l.b-r.>lii sunt indignați fiind, â pentru întâia oară de când exstă, partidul liberal nu este in stare sa se prezinte n av hgeri cu propriile sale forțe, trokiștii sunt indignați pentru că d. IV ke Ionescu era aliat cu dușmanul firesc al conservatizmului, cu omul cel mai nepopular din țara românească, cu perfidul căzut ieri de la putere sub huiduelili și blestemele unui intreg popor. Explozia de dezaprobare a fost atât de puternică încât imediat au Început să curgă de misiunile din partidul takist și înscrierile in partidul conservator. La Roman d. Roiu decanul avocaților Împreună cu numeroși alegători. La Putna d. Odobesteanu și ia urma d-sale o lungă listă de alegători fruntași. La Dâmbovița cel puțin 50 alegatori din colegiile I și II. La Argeș d. dr. Rădulescu urmat de numeroasele sale simpatii. La Dragășani d. Matache Constantinescu cu întreaga grupare tblastă din localitate. La Prahova, atât ln Ploești cât și in,orașele celelalte ale județului trecerile au urmat in grupuri. La București nu mai numărăm noile înscrieri în parcul nostru și toate defecțiunile suferite de adversar. In sfârșt pretutindeni vestea cartelului a fost salutată cu o furtună de dezaprobări și demisiuni. Este atât de irezistibil acest avânt de protestare încât d-nii Brătianu și Take Ionescu au hotărât să dea de urgență câte un comunicat prin sare să explice ce rost va avea acest cartel. Insă comunicatele aplicate alaltăieri In ziarele Vaste și liberale au Înveninat mai mult decât au Îndreptat treaba. In adevăr comunicatul liberalilor este sângeros de disprețuitor pentru takiști. Comunicatul spune textual cum că cartelul este făcut vremelnic, că a doua zi după alegeri fiecare partid, își va relua libertatea de acțiune, că Intre cele două partide este o mare deosebire de programul de tendințe, in fine că partidul 1 rsral nu adoptă metoadele de luptă ala taliștilor Acest comunicat, care era destinat să domolească și pe liberali și ps takiști, a produs tocmai rezalistul contrariu. Acuma tekiștii, după ce că se văd siliți a suporta nepopularitatea liberalilor și a se discredita în fța corpului electoral, dor incă sa văd tratați cu un suveran dispreț. Un tekist, om de mult bun simț dar foarte nemulțumat de carterul d-lui Take Ionescu, ne spunea după ce a citit comunicatul: „Noi prin cartelul incheiat am pierdut—vorbesc pentru București unde cunosc situația — cel puțin o mie de voturi, și drept mulțumire, liberalii declară, in mod oficial, că n’au nici un clin nici In mânecă cu noi, și că dezaprobămtoadele noastre. „Eu întreb: daca, liberalii nu aproba metoadele noastre ds ce s’au cartelat cu noi și de ce primsc ca să fie aleși prin aceste moade? Noi tekiștii am făcut, prin acest cartul e foarte proasta in gustorie: pe da o parte, pierdem voturile noastre și simpatiile corpului electoral iar pe de altă parte da la liberali, în loc de voturi, primim ocări“. T*k*tul are orfectă dreptate la cercurile t*list« ofiterul se explică cum a fost făcut spre a împedeca un parte al d-lui BrBl nu cu guvernul, dar dacă guvernul ar fi făcut un asemenea cartel toată nepopularitatea care s’a revărsat acum asupra partidului tarist, s’ar fi revărsat asupra partidului conservator și nu credem că guvernul ar fi săvârșit o asemenea greșeală. Șirul guvernului, precum am mai spus— sa mărginit a și exprima dorința ca întreagi opoziție. «Cât 1 herula cât ?i tabieta, sa fie reprezentată in parlament. Insa despre un cartet formal n’a fost mai edată vorba. De Tache Ionescu a făcut, însă, cartelul dar e făcut, poate, cea mai mare greșeală a întregei sale viețe politice. Viitorul, cât de apropiat, va confuma ceea ce spuneam aci. ------ -----OVJMUO-O------------- 0 desmințire pecttiv la falsele știri colportate de „Opinia“ d. Enoch« Emandi unul dintre fruntașii partidului conservator din Fălciu, ne trimite spra publicare următoarea scrisoare : Onor, Domnule Redactor, J Rektiv 1»Tifo-misiunea tandențioasa apărută in ziarul „Opinia“ No. 1205 din 13 Ianuarie, cum că, un comietul executiv al partidului Conservator din Fău, ar fi fost vreo neinfalgere rel liv la axarta candidaturilor, subsemnatul Enucachi Em<andi, declar solamn că in eces ș*dență a comittului a fost o perfectă unitate de violuri, și că primesc cu plăcere când datora la colegiul al ÎI-a de Huși așa cum a hotărât-o veneratul nostru și d. General Teleman împreună cu întreg statul major al partidului care formeazâ și a< mittul executiv Desmint de asemnea cu toată energia aserțiunea „Opiniei“ cum că un comitetar fi fost vorba de vreo condidatură străină. Intrigio te chist o nu pot răschua în cetatea conservatoare din Iluși. Cu stimă En. V. Iamandi Huși 13 Ianuar 1911 Cm funcționează Bibliotio* Centrala din Iași Îmbunătățirile cari trebui ne*ptr*t să fie introdusa la aceasti Instituție culturală. IV. Revistele și periodicele la toata bibliotecele din lum» da* pri cum știe ori cine a vizitat vrt odată aceste instituțiuni culturale la Londra d. p. renumita Bibliotecă din „British Museum" la Oxford , Aedis Christi etc. la Paris , „Bibliothèque Nationale“ cea mai vaistă biblioteca din lume,—„Bibliotheq is des Haut»* Etlidan“ „Bibliothbqie de l’univar* *ité" (Sorbon») ș. a. mai departe, revistele și periodicele sunt expuse la sala de lectură pe o masă anume și vizitatorii bibliotecelor fără a mai perda timpul lor și fără a mai care ajutorul funcționarilor Bbliotecei au la redămina lor cel puțin 2—3 na* mare din urmă a fiecărei rețete sau unei opere periodice. In „Bibliote«» Centrala“ dau noi revistele și periodicele sunt păstrate într’un loc cu intrare oprită pentru publicul cititor și ca să capete cineva un număr de vre-o revistă trebue să treacă... Babiconul, adică să cauți prin cele T regiștri în rubricele respective (reviste și periodicele) și anume : revistele în l. română, la 1. franceză, în l. fer* mnină, în l. italiană, la 1. engleză Și sta mai departe fără să știe ce con* ți o aceste reviste ! Așadar Revistele și periodicele, care reprezintă mișca* rea colorală din toate zitele, cu alte cuvinte „pînea intelectuală* zilnica și care trebuia să fie la fndă mâna tuturor vizitatorilor bibliotecii, sunt puse la ... carantină ! ? Dar ce să spunem de ziarele și Ce loc ocupă ele in Bblioteca Centrală T Ziarele sunt păstrate in... podul Bibliotecei in mari pachete de câte 6 luni și de un an< și legate bine en sfoară (ca să nu sboar ). Iar vizitatorul Bibliotecei Centrale, care ar dori să aibă un număr vechiu de vreuui ziar, trebue mai întâi să se înarmeze cu un mare curagiu pentru a d>stoca singurul aceste pachete și cu o validare de Iov până ce să găsească numarul de care ar avea nevoie. Ia bibliotecile din restul Europai ziarele țiginetsls din toată lumea sunt legate in cartonige in volume de foi cere au și sunt expuse In sala de lectură pentru uzul aceluia oara ar dor să le întrebuințeze ! Vin acum la o sita constatare și mai tristă 1. Biblioteca Centrala din Iași posedă dublete și câte o dată și mai multe exemplare (5 —10—20 și mai bine !) ale unor open* vechi și rari astăzi edițiile vechi fiind de mult epuizate. E. b ns aceste dublete și exemplări supranumarare in loc să fie utilizate în modul priceput după cum se face in toate bibliotecile din lume, sunt aruncate (cuvintul nu exagerează nimica !) in beciurile Bibliotecei, unde desigur sunt condamnate la o moarte latentă ! Aceste dublete insă ar putea servi la imbogâtațirea Bbliotecei Centrale, dacă cei In drept ar avea mai multă pricepere !a conducerea unei asemene instituțiuni moderne ! Bibliotecile apusane când dispun de dublete sau de mai multe examinarii din o operă veche și rară fac 8. ]vmb cu celelalte biblioteci, cari au lipsa de aceste opere și astfel sft unbog țese reciproc fără a ingredi bugaul lor ! Dar n’am isprăvit insă, deoarece una am si multe alte lucuui de relevat din observațiunele mei» ce am cule» intr’un timp îndelungat , care lucrez in Biblioteca Centrala după ce am lucrat in princpalele Biblioteci din apusul iiaropei, și voi face aceasta cât de sărând. Bibliofil și D-uii membri ai clubului conservator sunt cu insistența rugați a se întruni localul clubului, în fiecare zi la orele 5 p. m., iar Sim bâta, la orele 9 seara»