Evenimentul, octombrie-decembrie 1910 - ianuarie-februarie 1911 (Anul 18, nr. 189-285)

1911-01-15 / nr. 268

— ANOtj.XTIH No. 368 SAMSATA IS SANUARIE­n­i -5 Bani 3 Bani^ ABORABEHTE *> .0 ib ' »V % »­­< ț «H •» «T« V fi , Pe un an . . . Lei 20 Pe jumatate an • 10 Pe trei lani ... 5 In străinătate un an 30 Un număr vechi 30 bani Redacția si Administrația Iași Strada Lăpușneanu 44 HÜUNGIURS 13x ® axu­l sol reclam» In pag. a 2-a rândul 1 leu In pag. a 3-a rândul 50 b.__ In pag. a 4-a rândul­ 1 t­elefon astaTic ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR . . i f-rfa .... ît i »uiți | ii­. «i­mb­eiKi­x aaisaou Pr­ogran­(il conservator T *­ .« . . '■ hf­t ' _ 0 ^ . $i­n>cScriaȘii De netăgăduit că unul din cele mai principale puncte cuprinse în programul de ac­tivitate a guvernului conser­vator este acela privitor la meseriași. Având ca unică țintă con­solidarea și prosperitatea în­tregului organism social, se înțălege ca partidul conserva­tor nu putea să dea uitărei pe unul din cei mai de capi­­tenie fectori de productivitate economică de a cărui bună­stare depinde prosperitatea avuției noastre naționale. Pentru a micșora răsune­tul pe care punctul acesta din programul guvernului conservator l-a avut in rîn­­durile meseriașilor din în­treaga țară, adversarii carte­lați au căutat și caută încă să acrediteze versiunea ca cele cuprinse în manifest nu sunt de­cit o bomba electorală, și că odată alegerile trecute, to­tul se va șterge și se va da uitărei. Contra acestei insinuări ni­mic nu se poate opune mai eloquent de­cît faptele și cre­dem că e momentul să con­statam că în ce privește îm­bunătățirea stărei clasei m­e­­seriașe, toate faptele sunt de partea noastră­ .Intr’adevar care altul s’a gîndit mai în­tâi la ridicarea clasei mese­­riașe din starea precară în care se găsea acum doua de­cenii de cît d. Petre Carp ? D-«a cel dintâi a studiat a­­mănunțit toate relele de cari a suferit, a căutat mijloacele de îndreptare și le- a găsit în sistemul cooperărei, organi­zației sub forma de bresle și unei mai largi ocrotiri din partea statului. Și atunci cînd actualul șef al partidului con­servator și a anunțat aceste puncte de program, cine s’au ridicat mai cu înverșunare contra sa de­cît partidul li­beral, pentru ca după 12 ani el însuși să fie nevoit a se a­­dopta și înfăptui în parte ? Dar se va zice că interesul acesta al d-lui Petre Carp fa­ța de meseriași a fost o ma­nifestație pur teoretică și că d-sa nu poate revendica me­ritul aplicarei lor. Dar cind e vorba de fapte, cui se datorește una dintre legile de o netăgăduita im­portanță sociala, cuprinsă în toate programele înaintate, ca legea de protecțiune a muncei în fabrici și ateliere, lege fău­rită și aplicata de d. Petre Carp ? Interesul acesta constant pe care de zeci de ani șeful par­tidului conservator îl poarta clasei meseriașe, pe lîngă doar ea constitue cea mai te­­meinică garanție a realizărei punctelor din actualul pro­gram, dar mai constitue și o dezmințire a insinuațiilor fă­cute de adversari că interesul pe HT9 guvernul iă arătat că-l poartă clasei meseriașe, ar fi o simplă capcană electo­rală. Dar dezmințirea calomniei presei opoziționiste au ținut s’o dea însăși meseriașii, când prin întruniri grandioase au decis sa dea tot sprijinul lor guvernului conservator în în­deplinirea operei ce și-a pro­pus. Bucurîndu-se prin urmare de larga încredere pe care i-au acordat-o acei pe care i a luat sub ocrotirea sa, gu­vernul conservator va încu­nuna cît de curînd cu fapte reformele a căror enunțare a fost primită de către întreaga țară cu atîta entuziasm. -­­«aarPag»”—— Campania electorala desisa Sinceritatea de care vorbim, nu-ți are rostul seu, numai în făgăduiți!» ce să fac in cursul unei campanii electorale, ci d­ ’n profesiunea de credință politică si ’n aplicarea acelor credințe. Dușmanii partidului conser­vator, calificativ ce și fa dat În­suși și care e ți expri­siunea a­­devăru­ri’au nUi mat ar sin­ceritate în­t­rofesi­uea lor de credință Fățărnicie numai, pe toată linia. Ce insumnă pentru tUrșii a fi conservator-dem­ocrat ? Vorbe goale, sforăitoare, pen­tru a omi­ți masele. Țară !e adevăr democrată nu este de­ ir, Siițera, unde poporul se guvernează prin sine însuși. Se poate­ admite aș­a ceva la noi . Și tocmai din partea cui vin aseminea principii ? Există macar un singur fapt in vie«ța politică al conducătorilor tachiști, gare să fie in legătură cu homo- erotismul ? Parvenirea și îmbo­gățirea lor personală, insumnă democratism, sa­u sporistiu­* ? Cetățeni, judecați bine trecu­tul acestor oamen , care vă so­licită astăzi voturile î­­n numele democratismului. Firma ce și-a luat la codița partidului, acea­st democrat, este o minciună. N’au p­racticat democratism și nici nu li este gradul de a face așa ce­va și nici nu sunt capabili pentru aseminea mari prin­cipii sociale, să cer suflete cu­rate și ne-egoiste, deci altele de­cit ale lor. Nu la dismerdarea copiilor,în curtenirea soțiilor, în strîngeri fățarnice din mint­ele lor, coi­stă democratism, alegători­să do­­videști prin trecutul tău, că ai lucrat absolut de iinteresat pen­tru toți aceia ce au alergat la tine, ar fi o părticică din prin­cipiile democratismului și așa ceva, nu v*ți găsi Cetățenii nici la tachism­, nici la socialiști. Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, ți sfidarea a tot ce este sfint, ce este strămoșesc, ce este Romi­­nesc, e adevăratul lor demo­cratism. Față cu aseminea fi fărnicie, ce va fi demascută la timp, nu st ți un moment la indoeală Cetățeni și ’n campania electo­rală deschisă, limisteți-i la plim­­bare. Votați cu încredere pe can­didații sinceri ai partidului con­servator. L. v. D. Bădărău reîntors la colegiul al IRea D. Bădăran care dezertase atât de rușinos de la colegiul al 11-lea de c­ameri pentru a-și pune candidatura la co­legiul 1 Senat, a fost silit să se reîntoarcă iarăși acolo de unde dăduse bir­e fugiții. I­. Badaran a fost nevoit să re­vie la c­­olegiul al 11-lea în urma amenințărilor candida­ților liberații că dacă d-sa se retrage de la colegiul unde fusese desemn­at de la început, dînșii refuza de a mai can­dida în carier, râmînînd a pune ai sta aparte. Țața de acest ultimatum al liberalilor, d. Bădăran n’a a­­vut ce face și s’a supus, a­­ducînd insa rep­arații radicale listei candidaturilor isikiste de la acest co­egiu. Imberbul Titulescu a fost scos afară, cum a fost scos și d. Vespasian Pella care ti­m­p de doua sapUmîni cutrierase mahalalele, înlocuindu-i cu d. Ch. Șe­ban-parafină și fai­mosul Lascar Antoniu-tra­­versă. Cu acești doi extra-popu­­lari takiști de Budarău speră să aibă o cădere mai puțin rușinoasa de­cît prevăzuse la început. CARTELUL _ia---1—k. " Rare ori am văzut in viața publică ca un eveniment politic să producă un mai mare sentiment de dezapro­bare de cât ai produs cartelul electo­ral al liberalilor cu hukiștii Și a cest avânt dezaprobator­iu se manifestă numai In rândurile oamenilor impar­țiali cari sufeest obiectiv și Dra a ține seamă de așa zisele sezoane de partid, dar se manifesta chiar în par­adele care s’ar părea că vor profita de pe urma acestui cart­e. De îndată ce s’a aflat în țară că la București n’a pus la cale un cartel electoral între d. Ionel Brătianu și d. Take Ionescu o explozie de indignare s’a produs in toate județele, l.b-r.>lii sunt indignați fiind­, â pentru întâia oară de când exstă, partidul liberal nu este in stare sa se prezinte n av hgeri cu propriile sale forțe, trokiștii sunt indignați pentru că d. IV ke Io­nescu era aliat cu dușmanul firesc al conservatizmului, cu omul cel mai nepopular din țara românească, cu perfidul căzut ieri de la putere sub huiduelili și blestemele unui intreg popor. Explozia de dezaprobare a fost a­­tât de puternică în­cât imediat au Început să curgă de misiunile din par­tidul takist și înscrierile in partidul conservator. La Roman d. Roiu decanul avoca­ților Împreună cu numeroși alegători. La Putna d. Odobesteanu și ia urma d-sa­le o lungă listă de alegători frun­tași. La Dâmbovița cel puțin 50 ale­gatori din colegiile I și II. La Argeș d. dr. Rădulescu urmat de numeroa­sele sale simpatii. La Dragășani d. Matache Constantinescu cu întreaga grupare tblastă din localitate. La Prahova, atât ln Ploești cât și in,o­­rașele celelalte ale județului trecerile au urmat in grupuri. La București nu mai numărăm noile înscrieri în par­­cul nostru și toate defecțiunile sufe­rite de adversar. In sfârș­t pretutindeni vestea car­telului a fost salutată cu o furtună de dezaprobări și demisiuni. Este atât de irezistibil acest avânt de protestare în­cât d-nii Brătianu și Take Ionescu au hotărât să dea de urgență câte un comunicat prin sare să explice ce rost va avea acest car­tel. Insă comunicatele aplicate alaltăi­eri In ziarele Vaste și liberale au Înveninat mai mult de­cât au Îndrep­tat treaba. In adevăr comunicatul liberalilor este sângeros de disprețuitor pentru takiști. Comunicatul spune textual cum că cartelul este făcut vremelnic, că a doua zi după alegeri fie­care partid, își va relua libertatea de ac­țiune, că Intre cele două partide este o mare deosebire de program­ul de tendințe, in fine că partidul 1 rsral nu adoptă metoadele de luptă ala ta­­liștilor Acest comunicat, care era destinat să domolească și pe liberali și ps ta­kiști, a produs tocmai rezalistul con­trariu. Acuma tekiștii, după ce că se văd siliți a suporta nepopularitatea libe­ralilor și a se discredita în f­ța cor­pului electoral, dor incă sa văd tra­tați cu un suveran dispreț. Un tekist, om de mult bun simț dar foarte nemulțuma­t de carterul d-lui Take Ionescu, ne spunea după ce a citit comunicatul: „Noi prin cartelul incheiat am pierdut—­vorbesc pentru București unde cunosc situa­ția — cel puțin o mie de voturi, și drept mulțumire, liberalii declară, in mod oficial, că n’au nici un clin nici In mânecă cu noi, și că dezaprobă­m­­toadele noastre. „Eu întreb: daca,­ liberalii nu a­­proba metoadele noastre ds ce s’au cartelat cu noi și de ce prim­­sc ca să fie a­leși prin aceste m­­oade? Noi tekiștii am făcut, prin acest cartul e foarte proasta in gustorie: pe da o parte, pierdem voturile noastre și simpatiile corpului electoral iar pe de altă parte da la liberali, în loc de voturi, primim ocări“. T*k*­tul are o­­rfectă dreptate la cercurile t*list« ofiterul se ex­plică cum a fost făcut spre a împe­­deca un part­e al d-lui BrBl­ nu cu guvernul, dar dacă guvernul ar fi f­ă­cut un asemenea cartel toată nepo­­pularitatea care s’a revărsat acum a­­­­supra partidului ta­rist, s’ar fi revăr­sat asupra partidului conservator și nu credem că guvernul ar fi săvârșit o asemenea greșeală. Și­rul guvernului, precum am mai spus— sa mărginit a și exprima do­rința ca întrea­gi opoziție. «Cât 1 he­rula cât ?i tabieta, sa fie reprezentată in parlament. Insa despre un cartet formal n’a fost mai edată vorba. D­e Tac­he Ionescu a făcut, însă, cartelul dar e făcut, poat­e, cea mai mare greșeală a întregei sale viețe politice. Viitorul, cât de apropiat, va con­­fuma ceea ce sp­uneam aci. ------ -----OVJMUO-O------------- 0 desmințire p­ecttiv la falsele știri colportate de „Opinia“ d. Enoch« Emandi unul dintre fruntașii partidului conservator din Fălciu, ne trimite spra publicare următoarea scrisoare : Onor, Domnule Redactor, J Rektiv 1»­­Tifo-m­isiunea tanden­țioasa apărută in ziarul „Opinia“ No. 1205 din 13 Ianuar­i­­e, cum că, un comietul executiv al parti­dului Conservator din Fă­­u, ar fi fost vre­o neinfal­­gere rel liv la axarta candidaturilor, subsemnatul Enucachi Em<andi, declar solamn că in eces ș*dență a comit­tului a fost o perfectă unitate de violuri, și că primesc cu plăcere când datora la coleg­iul al ÎI-a de Huși așa cum a hotărât-o veneratul nostru ș­i d. General Teleman împreună cu în­treg statul major al partidului care formeazâ și a< mit­tul executiv Des­­mint de asem­nea cu toată energia aserțiunea „Opiniei“ cum că un co­­mitet­ar fi fost vorba de vre­o con­­didatură străină. Intrig­io te chist o nu pot răschu­a în cetatea conservatoare din Iluși. Cu stimă En. V. Iamandi Huși 13 Ianuar 1911 Cm funcționează Bibliotio* Centrala din Iași Îmbunătățirile cari trebui ne*ptr*t să fie introdusa la aceasti Instituție culturală. IV. Revistele și periodicele la toata bibliotecele din lum» da* pri cum știe ori­ cine a vizitat vrt­ o­dată aceste instituțiuni culturale la Londra d. p. renumita Bibliotecă din „British Museum" la Oxford , Aedis Christi etc. la Paris , „Bibliothèque Nationale“ cea mai vaistă bib­liote­ca din lume,—„Bibliotheq­ is des Haut­»* Etlidan“ „Bibliothbqie de l’univar* *ité" (Sorbon») ș. a. mai de­parte­, revistele și periodicele sunt expuse la sala de lectură pe o masă anume și vizitatorii bibliotecelor fără a mai perda timpul lor și fără a mai care ajutorul funcționarilor Bbliotecei au la redămina lor cel puțin 2—3 na* mare din urmă a fiecărei rețete sau unei opere periodice. In „Bibliote«» Centrala“ da­u noi revistele și peri­odicele sunt păstrate într’un loc cu intrare oprită pentru publicul cititor și ca să capete cineva un număr de vre-o revistă trebue să treacă... Ba­­biconul, adică să cauți prin cele T regiștri în rubricele respective (revis­­te și periodicele) și anume : revistele în l. română, la 1. franceză, în l. fer* mnină, în l. italiană, la 1. engleză Și sta mai departe fără să știe ce con* ți o aceste reviste ! Așa­dar Revistele și periodicele, care reprezintă mișca* rea col­orală din toate zitele, cu alte cuvinte „pînea intelectuală* zilnica și care trebuia să fie la fndă mâna tuturor vizitatorilor bibliotecii, sunt puse la ... carantină ! ? Dar ce să spunem de ziarele și Ce loc ocupă ele in B­blioteca Centrală T Ziarele sunt păstrate in... podul Bi­­bliotecei in mari pachete de câte 6 luni și de un an< și legate bine en sfoară (ca să nu sboar ). Iar vizita­torul Bibliotecei Centrale, care ar dori să aibă un număr vechiu de vre­uui ziar, trebue mai întâi să se înarmeze cu un mare curagiu pentru a d>stoca singurul aceste pachete și cu o vali­­dare de Iov până ce să găsească nu­mar­ul de care ar avea nevoie. Ia bibliotecile din restul Europai ziare­le ți­ginetsls din toată lumea sunt legate in cartonige in volume de foi cere au și sunt expuse In sala de lectură pentru uzul­­ aceluia oara ar dor să le întrebuințeze ! Vin acum la o sita constatare și mai tristă 1. Biblioteca Centrala din Iași posedă dublete și câte o dată și mai multe exemplare (5 —10—20 și mai bine !) ale unor open­* vechi și rari astăzi edițiile vechi fiind de mult epuizate. E. b ns aceste dublete și exemplări supranumarare in loc să fie utilizate în modul priceput după cum se face in toate bibliotecile din lume, sunt aruncate (cuvintul nu exagerează ni­mica !) in beciurile Bibliotecei, unde de­sigur sunt condamnate la o moar­te latentă ! Aceste dublete insă ar putea servi la imbogâtațirea B­bliotecei Centrale, dacă cei In drept ar avea mai multă pricepere !a conducerea unei aseme­ne instituțiuni mode­rne ! Bibliotecile apusane când dispun de dublete sau de mai multe exami­narii din o operă veche și rară fac 8. ]vmb cu cele­lalte biblioteci, cari au lipsa de aceste opere și astfel sft unbog țese reciproc fără a ingredi bugaul lor ! Dar n’am isprăvit insă, de­oare­ce una am si multe alte lu­­cuui de relevat din observațiunele mei» ce am cule» intr’un timp înde­lungat , care lucrez in Biblioteca Centrala după ce am lucrat in prin­­cpalele Biblioteci din apusul i­iaro­­pei, și voi face aceasta cât de să­rând. Bibliofil și D-uii membri ai clubului conservator sunt cu insistența rugați a se întruni localul clubului, în fie­care zi la ore­le 5 p. m., iar Sim­ bâta, la orele 9 seara»

Next