Evenimentul, aprilie-iunie 1911 (Anul 19, nr. 45-111)
1911-06-11 / nr. 97
— ANUL XIX No. 5 103,23.1 ABORNEȘTE Pe un an . . . Lei 20 Pe jumătate an . 10 Pe trei luni ... 5 In străinătate un an 30 Un număr vechi 30 bani ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Redacția și Administrația Iași Strada Lăpușneanu 44 .5 103,23.1 Asausaciuiii Xxxffexiliși reclam* In pag. a 2-a rândul 1 leu In pag. a 3-a rândul 50 b. In pag. a 4-a rândul 30 b. TIPLEF03^ iTo.QS Liberalii ș i conspiQa Confrații de la „Mișcarea“ se opintesc si ne ridiculizeze, fiindcă am susținut într’un număr trecut că de când actualul consiliu comunal a venit la cârma afacerilor noastre orășenești, Iașul respiră. Apoi inteligenții gazetari ai preopinientei, înșiră o coloană și jumătate de garmand, reproducând bucăți din articolul nostru de care vorbim, dar fără a articula vre o critică și fără a afirma vre un fapt care să cadă în sarcina nouilor edili. Întreaga acea înșirare, e presărată de puncte de esclamație își de întrebare, — de tot felul de semne, ce vor fi având vre-un înțeles, numai în mintea autorilor lor. Dar ce puteau să răspundă bieții opozanții soribenzi, când tot ce am afirmat relativ la administrația comunală de astăzi, este absolut întemeeat? Că lașul respiră și că era înăbușit sub intriga administrație 1berală, — aceasta’i un fapt pe care nimeni’l poate contesta. Sunt abia vre-o două luni de când comuna e administrată de actualul consiliu și deja orașul a luat alt aspect. Curățirea piețelor și a stradelor în modul conștiincios cum se execută astăzi, a început să redea orașului foloase higienice și salubre, făcând să scadă mortalitatea—și boalele contagioase numai bântue în mod epidemic, decât numai la intervale sub formă sporadică. Meideanurie unde se vând obiectele de primă necesitate, sunt acualminte într’o stare de curățenie mulțămitoare și de sigur că ele vor fi aduse la o curățenie și mai perfectă. Și dacă n’ar fi decât punctul acesta câștigat de oraș de la venirea consilului comunal actual, încă ar fi un semn, destul de îmbucurător și prevestitor de alte ameliorări și mai mari, în diferitele ramuri de administrație orășenească. Cetățenii își aduc desigur bine aminte, ce vicume domnea sub consiliul comunal trecut. Boalele cele mai periculoase secerau mai cu samă populația orașului de prin măhalăl», — și dacă anul trecut holera nu ar fi apărut amenințătoare aproape de marginele țarei din spre Rusia, nu se luau nici macar acele câteva puține măsuri higienice de aparare ce s’au luat atunci. Dar să nu mai șîcanem asupra lucrurilor de o importanță nu așa mare și să stabilim încă odată mai mult, că ori de câte ori liberalii au trecut pe la comună, n’au lăsat nimic în urma lor. Din contra, ei au anihilat și au risipit tot ce adunau conservatorii pentru comună. De două ori, celebrele milioane dăruite lașului pentru apa, au fost mistuite de liberali, cari urmau la comună imediat cum intrau paralele în lăzile primăriei, și făceau pârjol. Pentru a treia oară comuna a căpătat tot de la partidul conservator, ajutor pentru aducerea apei, și dacă nu apucau tot conservatorii să contracteze împrumutul și să deie în întreprindere alimentarea orașului cu apă, — cine știe dacă astăzi ar fi avut lașul apă de băut. Nicicând, liberali nu au strălucit prin o administrație comunala folositoare orașului sau prin vre-un act care să înzestreze lașul cu vreo îmbunătățire. Prin urmare facă bine cei de la gazeta adversarilor noștrii să nu mai atingă chestiile comunale făcând din ele capete de acuzații contra partidului conservator, căci discuția pe acest teren, esă totdeauna defavorabila pentru ei. O infamie a „Opiniei“ încă o infamie a Operei. Nici o dovadă de cea mai stupidă rea credință ? Sub titlul asanați mereu în numărul de la 5 Iunie publică o serie de invențiuni infarioase la adresa d-lui Ministru al cultelor și Instrucțiunei C. C. Arion Dl. C. C Arion este, încă de la apariția ei, președintele comitetului de direcție al revistei critice de drept, leglilate și jurisprudență. Publicație cu totul științifcă, la care nu se face politică în nici un caz politică conservatoare,dovadă că din cincisprezece membri ai comitetului, opt sunt liberali, politiciani militanți, trei sunt tariști și încă leader-i ca dili. Tiulescu și G. Tașcă, unul singur e conservator, iar trei nu fac politică declarată, în tot cursul nu sunt conservatori. Toți acești 15 iubitori de știință au ales pe dl. O. G Árion președinte, privind iu el numai omul de știință—căci dacă s’ar fi pus chestiunea pe culoare n’ar fi fost proclamat politică, ci-sa de un comitet aproape in unanimitate tachist și liberal—acest comitet a subscris (putem publica contractul în regulă ce a intervenit) o sumă de citva mii de lei din care s’au și cheltuit 6000 (șase mii lei) cu numerile apărute pănă acum, căci Încasările de abonamente nu pot fi socotite pănă spre sfirșitul anului. Ministerul Justiției a abonat toate secțiunele de Curte din țară, în total 1.4L (patri -sprezece) abonamente, la care a cerut să facă reducere de la 25 lei costul abonamentului la 20 astfel a dat revistei suma lei, de 280 lei (două sute-optzeci lei). In baza acestor simple adevăruri opinia pretinde că dl. Jurion ar fi realizat prin Ministerul de Justiție suma de 20 000 lei (douănoi lei) lei, abonind toate instanțele judecătorești din țară, la această revistă, și că membrii comitetului, liberali și tachiști, care au pus bani în această lăudabilă încercare ar accepta acest lucru» Sau pretinde opinia că din acești 20 mii lei dl. Arion a cumpărat cu cte 2, 3 poli pe d-nul Danielopolu director la Banca Națională, Al. C. Orescu, M. Berceanu N. Tital' seu ele ? Dar vom reveni cu o statistică complectă asupra sumelor pe care revistele liberalilor și a tahiștilor le primesc de la guvernul conservator și se va vedea cu el exces de delicateță—în dauna revistei critice—dl. C. C. Aron a conciliat situația sa de Ministru cu acea de președinte al unei reviste. talia repaosului duminical Am anunțat că d. minitru Alarghi’oman a primit o delegațiune de funcționari comerciali, în chestia repaosului duminical. Noi credem că, înainte ca aceștia să fi cerut audiență și sprijinul ministerului de interne, ar trebui ca să se înțeleagă între dânșii, și fie de comun acord, în privința repaosului duminical. Câte am văzut că se întâmplă cu acest repaos duminical n -a săturat. Unii vroiau uni, aici alta și nici odată n’a fost armonie, n’a fost într- fiotie, ca și cum nici nu știau ce vor, nici comercianți, nici funcționarii comerciali. Așa incât, foarte bine a făcut, cum a procedat d. ministru Marghiloman, cu delegația sus zisă. D. Marghiloman a ascultat doleanțele ei, declarând însă că nu poate lua nici un angajament, pănă ca o anchetă amănunțită ce se va face, nu va fi dorit dacă un adevăr plângerile sânt întemeiate și dacă degațiunea reprezintă dorințele marii majorități a celor inaresați. Și d. ministru a mai adăugat că se va interesa dacă ch știa și poate rezolva pe categorii sau după localități. Negreșit că o soluțiune grabnică trebuește dată, la mijloc fiind atâtea și atâtea interese de ale negustorimei. Dar, nu e mai puțin adevărat iarăși că așa cum înțeleg unii funcționari comerciali sâ respecte repaosul duminical, nu mai poate merge. Am avut atâtea dovezi. In cazul acesta, chiar In orașul nostru, unde așa zișii funcționari comerciali au crezut un moment că pot face cum visează într'o noapte. Aceasta nu se poate. Bine deci a făcut delegațiunea că s'a prezntat la ministrul de interne, pentru a-i cere dfinitiva rezolvire a distiunei. CI3QC3------------- Cine le rămâne -------------1 Pe zi ce merge, rândurle din frunte ale taohhiștilor salăreși, conducătorii cei mai de seama, cei pe cari d. Ionescu punea mai mare bază, apostolii tachiamului, ci>e unul, clte unul părăsesc pe șeful lor, sosindul singur, înconjurat doar de ... cei mulți dar proști, cari și ei de la un timp nu mai prea sunt mulți. Nu voim să mai pomenim de distrugerea a altor organizații tachiste din toate părțile țarii, provocate de venirea la putere a partidului conservator, In contra prezicerilor „șefului“, și In contra credinței lor nestrămutate, că cei ce vor urma liberalilor, vor fi ei. E adevaret că odată cu mulțimea ce s’a desfăcut atunci din sinul tarhiștilor, au fost și elemente de o deosebită valoare, dar nu despre ei ne-am propus a vorbi, ci de acei cari erau factorii de căpetenie ai mișcărei tachiste, de acei ce erau alfa și omega In partidul decadent al d-lui Tache Ionescu. Pierderea cea mare nu constă in mulțimea ce se duce, dar In elementele distinse ce-i părăsesc. Ar fi dat bucuros d. Tathe Democratul o sută, și mai mult, de ar tvea de unde, din mulțime, din gloată, numai să rămână cei doi-trei, pe care nu are cu cine si Inlocui, ale căror locuri rămân goale, fără speranța de a mai fi complectate, după cum nici liiba nu mai poate avea speranță sâ-i crească dinții căzuți. Nici odată locul dlui N. Fiera, care nu se mai poate considera ca fâcînd parte din partidul tachist, nu va putea fi complectat cu un altul. Un D. Alexandrescu, nu ușor va fi înlocuit de un altul. — Și nici unui A. D. Xenopol n o să-i găsească ușor un egal, care sâ împle golul ce-l lăsă prin eșirea sa din partid. In ziarele de capitala de aseară, se vorbea că și celălalt ilustru jurisconsult, d. G. Disescu, e gata a părăsi pe șeful gură de aur, pentru a sa duce lingă un alt șef cu punga de aur, lingă d. Bratianu. Alături de acești patru barbați, nu putem pune pe d. B Păltineanu, este de mult iși face vina să sară la liberali, și care In curînd va face -i acest salt, lăstnd un gol și d nsul, deși incomparabil mai mic decit unul lasat de oricare din cei pomeniți Exemplul dat de cei patru foști ttchiști, va fi curând urmat de toți cei mai de seamă dintre conducătorii aventurei, iar șeful va rămâne cu mahalale uimite de frumusețea cuvintului său sec, ou brăușii și agenții ori va da mâna să mai la trcție cu băutură, de aci Înainte din punga sa, numai din a alianțelor jidovești al căror credit s-a pierdut. •• Aga ■ - ■ ...... VINERI lal IUNIE 1911 — £ PSM&A7M 1 . Confuziunile dui dl. Ștefanescu-Galați In fine in mOptuiau de alaltăori dl. dl. Ștefănescu-Galați s’a Indurat să ne dea un foarte lung răspuns. Cită răbdare am pus in citirea acelui articol și cît am suferit pănă l-am terminat de citit, numai Dumnezeu știe. Și morților le voi spune suferința mea. Dl. dr Ștefănescu-Galați iși publică răspunsul sub titlul de Confesiuni. Eu cred că imbute să fie o eroare de tipar și că la zațin loc de a s’a puse. In adevăr un titlu mai bun decît confusiuni nu putea să aibă acel articol, căci nu-i nimic precis și nn dista Ia care-l atacasem noi pe d-sa. Noi am desaprobat atitudinea, d-lui Ștefănescu, ce a avut-o cu ocazia congresului medicilor, față cu facultatea de Medicină, față cu profesorii și absolvenții acestei facultăți, precum și pentu purtarea nedemnă, ca a avut față de unul din cei mai distinși profesori ai facultăței dl. dr. Demetriade. A lfst și nimic mai mult. Pentru aceste motive, d sa, ne datora un răspuns. Deși ne vine prea bziu acest răspuns, totuși o acceptăm. Franțuzul zice mleux V'aut tară que jamais Dar să lăsăm la o parte intirzierea, ale cărei cauze se întrezăresc și să discutăm răspunsul. Noi l-am învinuit pentru insulteis aduse facultăței de macină, profesorilor și absolvenților. Ce ne răspunde d-sar De bandide, di președinții de onoare, de președinții activi, de pasiunile politice ale medicilor liberali, de nesuccisul politicei locale guvernamentale, că masa nu era bine preparată, că d-nii drn Socor și Demetriade au votat pe d-rul Danil și nu pe d-sa. Iată dar de ce ziceam confusiuni, căci nu răspunde întru nimic la cele relatate de mi. Noi n'am vorbit în pomenitul articol, nici de d. dr. Socor, nici de d. dr. Dimtriade, nici de catdrele de la care d sa a fost respins cu succes și aci, d-sa are aerul de a se compara cu d-rul Daniel, a cărei merite sânt recunoscute de toată lumea, dar care are marele păcat de a nu fi român și de a fi dus lumea în eresie cu naționalitatea sa. Dar nu trebue d. dr. Ștefănescu să se compare cu d-rul Daniel. " Dl. dr. Ștefanescu-Galați trebuia să nu mai vorbească în acel număr de fală ce o simte d-sa ca fiind absolvent al facultăței de București și NU de Iași, d s» trebuia să explice înțălesul cuvintelor : că i păcat, că se cheltuesc bani pentru facultatea de Medicină din Iași, care costa o mulțime de bani și viața a o sumedenie de oameni. La aceste să răspundă d. Ștefănescu, iar nu să atace pe d-nii Socor și Demetriade, cari au votat pentru d-rul Daniel și nu pentru d-sa, absolventul de la București, care s'a scoborât la Iași, să aștepte declararea unei catedre vacante și hop să fie numit așa d-sa, fiind și-a făcut un mic stagiu act în Iași. Să ne fi explicat în acel articol d.. Ștefanescu-Galați, cari au fost cauzele, cari l-au determinat pe d-sa să fie atât de violent față de distinsul profesor Demetriade ? Noi am cunoscut de la început manifestarea d-lui Ștefănescu-Galați contra facultăței de Medicină și a profesorilor ei, cari i-au închis porțile și pentru acele motive am ținut să relevăm atacul. In ceea ce privește afirmarea d-sale, că ziarul nostru, i-a făcut marei onoare, de a se ocupa în mod larg de d-sa, nu o contestăm. Dar, d-sa sa înțeleagă sensul. Să nu trebue uite în acest caz și gloria lui Catilina și a altor tirani, cari au dat atât de lucru istoricilor, cari le-a consacrat pagini întregi, în istoria omenirei. Mihail Borcea •ff. -----—-----«rzrzcasj»— ■—■ . G.ieșefturile liberalilor Oii unde guvernul cerceteaiă tap»tele foastei administrații liberale, dă peste gheșefturi. Ne amintim că s’au făcut ancheta la Botoșani și P. Naemț. Acum s’a trimis un inspector financiar ai facă anchetă la Vaslui. La societatea comunală de trim* vae s’au descoperit atâtea abuzuri în dauna primăriei Capitalei că Va fi nevoe să se deschidă și acolo 0 ancheii, aceasta de ordin judecătoresc. Dacă se va arăta modul de formațiune al altor societăți înființate de librali pe seama Statului și comunelor, se vor găsi de asemenea procedeuri nepermise. Pe de altă parte instituțiile financiare liberale au fost prinse că fii o speculă cu acțiunile lor. Astfel, unda nu va interveni parchetul va trebui să intervină parlamentul să ia noui dispoziții, prin legi contra speculei ce se face la bursă. Și cu toate acestea nu sunt alți oameni politici decât liberalii, pari să se laude cu cinstea și să propage mai mult principiile moralei. Nu e liberi, ori cât de mare sau ori cât da neinsemnif care să nu plictisească lumea cu morala. Și pe măsură ce fac morală altora, ei fac și afaceri necinstite. Miniștrii liberali dau pradă averea Statului , primarii, sting averea comunelor, prefecții, înglobează județele în datorii , o minune când un liberal nu f ace afaceri necinstite, când nu speculează pe Stat, județ sau comună.