Evenimentul, iulie-septembrie 1911 (Anul 19, nr. 112-183)
1911-09-26 / nr. 179
t , / ANUL XIX No. 179 5 BANI 5 ABONAMENTE: Pe un an.......................Lei 20.— Pe jumătate an ... . „ 10.Pe trei luni.......................... 5.— In străinătate un an . . „ 30.— Un număr vechi. ... „ 30 — *— TELEFON No. 88 LUNI 26 SEPTEMBRIE 1911 5 BANI CANUNCIURI: INSERȚII ȘI RECLAME In pagIna a 2-a rândul Lei 1.— In pagIna a 3-a rândul „ 50 In pagIna a 4-a rândul „ 30 TELEFON NO. 8,8, ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR 1’jiv. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA. — IAȘI STRADA LĂPUȘNEANU 44* Cuvint de intimpinare Cu inimele tresăltînd de bucurie și cu sufletul plin de încrederea pe care i-a însuflat-o trecutul plin de față al unui Rege bun și mare, toată suflarea celei de a doua Capitale salută cu dragoste și admirație pe Auguștii oaspeți care au venit astăzi în mijlocul nostru, pentru a prezida la sărbătorirea jumătăței de secol a celui mai înalt far de cultură al Iașului și întregei Moldove. Devotamentul larg, iubirea nețărmurită către Tron și Dinastie, sentimentele de adîncă recunoștință pentru o viață întreagă de muncă fără de preget, sunt cele mai frumoase daruri cu cari cetățenii Iașului întîmpină pe gloriosul nostru Rege, căruia îi urează sănătate deplină și trai îndelungat pentru fericirea și prosperitatea țărei și pentru ca să se poată bucura împreună cu întregul neam romînesc de roadele spornicei sale activități. De aceste sentimente ieșenii sunt cu atît mai mult pătrunși, cu cît M. S. Regele a arătat întotdeauna o solicitudine pentruacest oraș. Din toată faima trecutului său, Iașul a știut să-și păstreze neștirbită pe acela de centru al culturei romînești și în ultimii 10 ani nu a fost ocazie în care să se sărbătorească o nouă eră în viața culturală a lui, fără ca iubitul nostru Suveran să nu vină pentru a lua parte la aceste sărbători, aducînd neuitate cuvinte de laudă și de îndemn. Aproape nu este în orașul acesta altar mai însemnat de credință sau de cultură, de care numele M. Sale Regelui să nu fie pe vecie legat. Și aztăzi, cînd pe răbojiul vremei Universitatea din Iași vine să însămneze cincizeci de ani de muncă rodnică, pentru ca aruncîndu-și privirile către roadele sale din trecut să se însuflețească de avînturi noi, M. Sa Regele a ținut mai mult ca oricînd să vină iarăși în mijlocul nostru, pentru ca urcînd treptele acestui templu din luminele căruia s’au adăpat atîtea generații, să-și spună iarăși cuvîntul Lui cel bun și plin de încurajare. Alături de M. Sa Regele lașul salută cu bucurie pe vrednica și buna noastră Regină, care cu duioșia iubirei unei adevărate mame, aduce pretutindeni dezmierdarea și alinarea suferinței. Orașul culturel primește astăzi în sinul său pe Regina-Poetă, care ia ritmul plin de farmec al versurilor magistrale, a eternizat simțirea și dorurile care clocotesc în sufletul micului dar bravului popor de la gurile Danubiului. Cea de a doua Capitală a țărei mai salută pe Augusta Familie Princiară în care se reazimă speranțele întregului neam și se oglindește ziua de mine a acestei țări. Auguștii oaspeți fie dar bine veniți între zidurile cetăței noastre și dea Dumnezeu ca din clipele înălțătoare a acestor zile de sărbătoare, să renască o eră nouă de fericire și de prosperitate pe toate tărîmurile pentru orașul care reprezintă cea mai frumoasă pildă de jertfă și de abnegație. Trăiască MM. II. Regele și Regina. Trăiască AA. LL. Principii Moștenitori și Augusta Lor Familierul Statului în mersul lui mundial, încît în așa de puțini ani, Ta făcut să meargă pe drumul unde călătoresc marile națiuni ale Apusului. Romînia astăzi face parte din concertul Statelor centrale , își spune cuvîntul care e ascultat, iar în peninsula balcanică, din care nu face parte geograficește, are cuvîntul său hotărîtor și gestul cel de pe urmă. O așa situație o națiune o cîștigă după patruzeci și cinci de ani de războaie glorioase. Și dacă n am alipit încă teritoriului nostru, pământuri cari să ne crească în întindere, am cîștigat însă sufletele, cari aduc după ele pământurile. Patruzeci și cinci de ani de pace ai Regelui Carol prețuesc mai mult decît patruzeci și cinci de războaie glorioase. Ei au dat Romîniei o așa mărire încît și-a adus după ea iubirea credincioșilor cari locuesc pe pămîntul ei, al altora care-și perduseră, în adîncul minții lor, speranța într’o viață mai bună, respectul dușmanilor și admirația prietenilor, toate aceste bunuri și cîștiguri se datoresc Acelui care a știut cum să ne călăuzească pașii printre furtunile cari ne împedecesu drumul nostru în lume. Avem dar o datorie sfîntă, față de marele, înțeleptul și bunul nostru Rege și acea datorie este să ne plecăm cu supunere și mîndrie față de El, să’L primim ca pe un mare Om și mare Suveran. Din această recunoaștere datoriei noastre față de El, rău sare și Dreptul pe care’L are El la admirația, iubirea și recunoștința noastră. Să I eșim înainte, să’L întimpinăm cu iubire și respect căci în istoria neamului nostru a înscris o pagină așa de glorioasă și de măreața, că nu știm dacă istoricii viitorului îi vor găsi una la fel, care să-l o alătureze. Imim în timpuri mari și frumoase, așa de frumoase și de mari, cum nu le găsim asemănare în trecutul nostru istoric. Nu întotdeauna e adevărat că împrejurările fac oameni mari, fiindcă și ele tot de oameni sunt făcute, dar și oamenii mari mari crează împrejurările fericite ale națiunilor pe care le stăpînesc. Și Regele Carol, Marele Om, a creat împrejurările fericite ale Națiunei noastre. Un om mare e un Creator și înaintea Creatorului, te’nchini și’L iubești!... --------------<8»------------- Principele Carol către Ieșeni in 1866 Iată cuvintele adresate de Alteța Sa Serenisimă Principele Carol, cetățenilor ieșeni la sosirea sa în a doua Capitală a țărei, în August 1866. Domnilor, De la sosirea Mea în Romînia, aveam cea mai vie dorință de a veni la Iași, de a vizita această frumoasă parte a nonei Mele patrii. Evenimentele politice cari s’au succedat și grelele preocupațiuni ale afacerilor generale ale țării, M’au împedecat până acum de a veni în mijlocul Dvs. Astăzi această dorință a inimii Mele s’a îndeplinit. Mi-ați făcut o recepțiune de care Vă voi păstra ce mai plăcută aducere aminte. Vă mulțumesc, Domnilor, cu sinceritate. fii.Am văzut și am trecut în aceste din urmă zile una din părțile cele mai frumoase ale țării Mele, care a fost încercată de doi ani de atîtea nenorociri, pe care nu este dat puterei omenești de a le înlătura: ea nu poate decît numai ale alma. Să implorăm de la D-zeu mila Sa, pentru ca să se îndure de a ocroti patria noastră și poporul nostru în aceste grele momente și tot El să îndepărteze nenorocirile epidemiei care obinție încă, precum și amenințările unei recolte neîndestulătoare. Guvernul Meu va face tot ce este prin putință pentru a ușura aceste suferințe, însă pentru aceasta concursul tuturor cetățenilor este indispensabil. Cu plăcere am văzut că caritatea obștească a ușurat multe din aceste calamități. Chestiunea financiară este acela care absoarbe în acest moment toate preocupațiunile guvernului Meu. Situațiunea care vă este cunoscută se află mai îngreuiată prin foametea ce ne amenință. Guvernul Meu s’a grăbit, mai înainte de toate, de a ușura sarcinele tezaurului prin economie : reducerile însemnate, cari s’au făcut asupra cheltuelilor acestor cinci luni din urmă, sunt cea mai vie dovadă, precum și nestrămutata hotărîre de a așeza echilibrul în finanțele noastre și de a înlătura prin toate mijloacele noi impozite contribuabililor. Prin economie și bună chibzuință, sper că finanțele noastre vor fi peste puțin regulate. Organizațiunea justiției și administrațiunei este, o știm, imperios reclamată . Voi avea asupra ei o mare îngrijire. Voi căuta a ajunge de asemenea la descentralizațiunea și desvoltarea graduală a instrucțiunei publice și a căilor de comunicațiune. In ceia ce privește orașul Iași, care a fost unul din centrele principale ale marilor și frumoaselor idei naționale și care a sacrificat tot pentru a da națiunei române cea mai mare putere, Unirea, Eu îl consider ca a doua Capitală a Romîniei și sunt decis a resida în el regulat, dacă Voi putea, o parte a anului, îndată ce chestiunile generale de organizațiune interioară, Mi-ar permite. ---------------------------- 0 DIlIDRIEJJ Ui DREPT Mare parte din bunul renume al Țării noastre se datorește chipului cum barca Statului a fost condusă. In patruzeci și cinci de ani de domnie, Regele Carol a știut, datorită cumpenii minții sale, să ne îndrepte într’astfel ca