Evenimentul, iulie-septembrie 1911 (Anul 19, nr. 112-183)

1911-09-26 / nr. 179

t , / ANUL XIX No. 179 5 BANI 5 ABONAMENTE: Pe un an.......................Lei 20.— Pe jumătate an ... . „ 10.­Pe trei luni.......................... 5.— In străinătate un an . . „ 30.— Un număr vechi. ... „ 30 — *— TELEFON No. 88 LUNI 26 SEPTEMBRIE 1911 5 BANI C­ANUNCIURI: INSERȚII ȘI RECLAME In pagIna a 2-a rândul Lei 1.— In pagIna a 3-a rândul „ 50 In pagIna a 4-a rândul „ 30 TELEFON NO. 8,8, ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR 1’jiv. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA. — IAȘI STRADA LĂPUȘNEANU 44* Cuvint de intimpinare Cu inimele tresăltînd de bucu­rie și cu sufletul plin de încre­derea pe care i-a însuflat-o tre­cutul plin de față al unui Rege bun și mare, toată suflarea ce­lei de a doua Capitale salută cu dragoste și admirație pe Auguștii oaspeți care au venit astăzi în mijlocul nostru, pentru a prezi­da la sărbătorirea jumătăței de secol a celui mai înalt far de cultură al Iașului și întregei Mol­dove. Devotamentul larg, iubirea ne­țărmurită către Tron și Dinas­tie, sentimentele de adîncă recu­noștință pentru o viață întreagă de muncă fără de preget, sunt cele mai frumoase daruri cu cari cetățenii Iașului întîmpină pe glo­riosul nostru Rege, căruia îi u­­rează sănătate deplină și trai în­delungat pentru fericirea și pros­peritatea țărei și pentru ca să se poată bucura împreună cu în­tregul neam r­omînesc de roadele spornicei sale activități. De aceste sentimente ieșenii sunt cu atît mai mult pătrunși, cu cît M. S. Regele a arătat în­totdeauna o solicitudine­­ pentru­­acest oraș. Din toată faima trecutului său, Iașul a știut să-și păstreze ne­știrbită pe acela de centru al culturei romînești și în ultimii 10 ani nu a fost ocazie în care să se sărbătorească o nouă eră în viața culturală a lui, fără ca iubitul nostru Suveran să nu vină pentru a lua parte la aceste săr­­bători, aducînd neuitate cuvinte de laudă și de îndemn. Aproape nu este în orașul acesta altar mai însemnat de credință sau de cultură, de care numele M. Sale Regelui să nu fie pe vecie legat. Și aztăzi, cînd pe răbojiul vre­­mei Universitatea din Iași vine să însămneze cincizeci de ani de muncă rodnică, pentru ca a­­runcîndu-și privirile către roa­dele sale din trecut să se însu­flețească de avînturi noi, M. Sa Regele a ținut mai mult ca ori­­cînd să vină iarăși în mijlocul nostru, pentru ca urcînd trepte­le acestui templu din luminele căruia s’au adăpat atîtea gene­rații, să-și spună iarăși cuvîntul Lui cel bun și plin de încura­jare. Alături de M. Sa Regele lașul salută cu bucurie pe vrednica și buna noastră Regină, care cu duioșia iubirei unei adevărate mame, aduce pretutindeni dez­mierdarea și alinarea suferinței. Orașul culturel primește astă­zi în sinul său pe Regina-Poetă, care ia ritmul plin de farmec al versurilor magistrale, a eter­nizat simțirea și dorurile care clocotesc în sufletul micului dar bravului popor de la gurile Danubiului. Cea de a doua Capitală a ță­rei mai salută pe Augusta Fa­milie Princiară în care se rea­­zimă speranțele întregului neam și se oglindește ziua de mine a acestei țări. Auguștii oaspeți fie dar bine veniți între zidurile cetăței noas­tre și dea Dumnezeu ca din cli­pele înălțătoare a acestor zile de sărbătoare, să renască o eră nouă de fericire și de prosperi­tate pe toate tărîmurile pentru orașul care reprezintă cea mai frumoasă pildă de jertfă și de abnegație. Trăiască MM. II. Regele și Regina. Trăiască AA. LL. Principii Moștenitori și Augusta Lor Fa­milie­­­rul Statului în mersul lui mun­­dial, în­cît în așa de puțini ani, Ta făcut să meargă pe drumul unde călătoresc marile națiuni ale Apusului. Romînia astăzi face parte din concertul Statelor cen­trale , își spune cuvîntul care e as­cultat, iar în pen­insula balcanică, din care nu face parte geogra­fi­­cește, are cuvîntul său hotărîtor și gestul cel de pe urmă. O așa situație o națiune o cîști­­gă după patru­zeci și cinci de ani de războaie glorioase. Și dacă n am alipit încă teritoriului nostru, pământuri cari să ne crească în întindere, am cîștigat însă sufletele, cari aduc după ele pământurile. Patru­zeci și cinci de ani de pace ai Regelui Carol prețuesc mai mult de­cît patru­zeci și cinci de războaie glorioase. Ei au dat Romîniei o așa mărire în­cît și-a adus după ea iubirea credincio­șilor cari locuesc pe pămîntul ei, al altora care-și per­duseră, în a­­dîncul minții lor, speranța într’o viață mai bună, respectul duș­manilor și admirația prietenilor, toate aceste bunuri și cîștiguri se dator­esc Acelui care a știut cum să ne călăuzească pașii prin­tre furtunile cari ne împedecesu drumul nostru în lume. Avem dar o datorie sfîntă, față de marele, înțeleptul și bunul nos­tru Rege și acea datorie este să ne plecăm cu supunere și mîn­­drie față de El, să’L primim ca pe­ un mare Om și mare Suve­ran. Din această recunoaștere datoriei noastre față de El, ră­u sare și Dreptul pe care’L are El la admirația, iubirea și recu­noștința noastră. Să­ I eșim înain­te, să’L întimpinăm cu iubire și respect căci în istoria neamului nostru a înscris o pagină așa de glorioasă și de măreața, că nu știm dacă istoricii viitorului îi vor găsi una la fel, care să-l o alătureze. Imim în timpuri mari și fru­moase, așa de frumoase și de mari, cum nu le găsim asemăna­re în trecutul nostru istoric. Nu întotdeauna e adevărat că îm­prejurările fac oameni mari, fiind­că și ele tot de oameni sunt fă­cute, dar și oamenii mari mari crează împrejurările fericite ale națiunilor pe care le stăpî­­nesc. Și Regele Carol, Marele Om, a creat împrejurările fericite ale Națiunei noastre. Un om mare e un Creator și înaintea Creatorului, te’nchini și’L iubești!... --------------<8»-------------­ Principele Carol către Ieșeni in 1866 Iată cuvintele adresate de Al­teța Sa Serenisimă Principele Carol, cetățenilor ieșeni la so­sirea sa în a doua Capitală a țărei, în August 1866. Domnilor, De la sosirea Mea în Romînia, a­­veam cea mai vie dorință de a veni la Iași, de a vizita această frumoasă parte a nonei Mele patrii. Evenimentele politice cari s’au suc­cedat și grelele preocupațiuni ale afa­cerilor generale ale țării, M’au împe­­decat până acum de a veni în mijlo­cul Dvs. Astă­zi această dorință a ini­mii Mele s’a îndeplinit. Mi-ați făcut o recepțiune de care Vă voi păstra ce mai plăcută aducere aminte. Vă mulțumesc, Domnilor, cu since­ritate. fii.Am văzut și am trecut în aceste din urmă zile una din părțile cele m­ai fru­moase ale țării Mele, care a fost în­cercată de doi ani de atîtea nenorociri, pe care nu este dat puterei omenești de a le înlătura: ea nu poate de­cît nu­mai ale alm­a. Să implorăm de la D-zeu mila Sa, pentru ca să se îndu­re de a ocroti patria noastră și popo­rul nostru în aceste grele momente și tot El să îndepărteze nenorocirile epi­demiei care o­binție încă, precum și amenințările unei recolte neîndestulă­toare. Guvernul Meu va face tot ce este prin putință pentru a ușura aceste suferințe, însă pentru aceasta concursul tuturor cetățenilor este indispensabil. Cu plăcere am văzut că caritatea obștească a ușurat multe din aceste ca­lamități. Chestiunea financiară este acela care absoarbe în acest moment toate preo­­cupațiunile guvernului Meu. Situațiunea care vă este cunoscută se află mai îngreuiată prin foametea ce ne amenință. Guvernul Meu s’a grăbit, mai înainte de toate, de a ușu­ra sarcinele tezaurului prin economie : reducerile însemnate, cari s’au făcut asupra cheltuelilor acestor cinci luni din urmă, sunt cea mai vie dovadă, precum și nestrămutata hotărîre de a așeza echilibrul în finanțele noastre și de a înlătura prin toate mijloacele noi impozite contribuabililor. Prin economie și bună chibzuință, sper că finanțele noastre vor fi peste puțin regulate. Organizațiunea justiției și adminis­­trațiunei este, o știm, imperios recla­mată . Voi avea asupra ei o mare îngrijire. Voi căuta a ajunge de aseme­nea la descentralizațiunea și desvolta­­rea graduală a instrucțiunei publice și a căilor de comunicațiune. In ceia ce privește orașul Iași, care a fost unul din centrele principale ale marilor și frumoaselor idei naționale și care a sacrificat tot pentru a da națiunei române cea mai mare putere, Unirea, Eu îl consider ca a doua Ca­pitală a Romîniei și sunt decis a resi­­da în el regulat, dacă Voi putea, o parte a anului, îndată ce chestiunile generale de organizațiune interioară, Mi-ar permite. ---------------------------- 0 DIlIDRIEJJ Ui­ DREPT Mare parte din bunul renume al Țării noastre se datorește chi­­pului cum barca Statului a fost condusă. In patru­zeci și cinci de ani de domnie, Regele Carol a știut, datorită cumpenii minții sale, să ne îndrepte într’astfel ca­

Next