Evenimentul, octombrie-decembrie 1911 - ianuarie-februarie 1912 (Anul 19, nr. 184-298)

1912-01-15 / nr. 261

üfetezi asperitățile­ și buclucurile provo­cate de lăcomia hrăparîță a firmei Loi trei frați, pa care o prote­ja, bina Ințâles,*—șeful partidului, din con­tra, lucrul Ia gât, și bravează opinia publicii prin atitudinea obraznică pa care o are nu numai cu toata lumea?,,­— dar chiar și cu Coroana. Dl. Ionel Brătianu crede că­ i ssta totul permis în țara aceasta, și că guvernul, averea publică și publicul mic și mare, trebuiesc se fia la dis­creția sa. Inea de pe timpul șefiei D lui Dim. Sturze, protectorul firmei La trei frați, luase de fapt din manele fostului șef comanda partidului, căutând să hul­­tuiască partidul cu socialiști și sin­dicaliști, cari pe urmă și-au aratat dinții pentru cursa ce­­-o întinsese. Lecția primită atenei o va ține a­minte băețoiul statuei. Acuma, cu atitudinea obraznică pe care o ține față cu opinia publică înfruntând totul, în loc să-și pună sacul cu cenușă pe cap, se poate în­tâmpla și i se taie încă odată nasul, așa că să nu’i mai scoată în lume. Cine nu caută găsește,­­ dar încă cine caută ! Ufr***’*’—* $£&S8 Ploaie la takiști Au început să se convingă și cel mai mărunței taki­ș­t că „pa­ralela” a fost o greșeală poli­tică ne­er­tută. Afacerea tramva­­ilor nu înoate forma o platfor­mă a unei campanii de răstur­nare, chiar când opoziția nu­mără în tabăra ei și nababi, dispuși să cheltuiască cu orga­­nizarea mascaradelor de stradă. La Politique o» î> „iun fapt âirersu interesant. D. Nestor Cincu­, a­­mic devotat al d­lui Take Io­­nescu, tuna și fulgera, în stradă, împ­otriva cartelului cai liberalii, care liberalilor le aduce folosul, iar takișiil or ponosiți. J­. Hădărău, se știe, e și d-set împotriva cartelului. 1>.­deva­ehler a demisionat din partid. N’au mai rămas în jurul șefu­lui alți fruntași de cât Iancu Brătescu, zis și alt­fel și Barbu Bä­d­neanu. pe toată linia, plouă la ta­k­i­ști. as**-«» *m: a»-TM**»»»»»»* Dosarul Sumileanu x *). "h­.. Or«t cu angh­iliile Unui director de Institut de chi­mie se cer cunoștințe variate, nu nu­mai din chimie, dar și de fizică și de bacteriologie. Ori nu dl. Ș era per­soana indicată a răspunde satisfăcă­tor tuturor acestor cerinți. Și greu »’ar putea găsi persoane, care să co­respundă pe deplin. Dar pentru ori­cine își dă seamă de răspunderea grea ce poartă, când ia rezoluțiuni, ce vor face dovada indiscutabilă in fața justiției, și de care atârnă cin­stea și câteodată chiar întrea­ga situa­ție a unui comerciant; apoi trebue să-și chibzuiască bine rezoluțiile, pen­tru a evita nedreptăți, iar acolo un­de nu poate fi sigur să recurgă la spe­cialități, ori să evite a fi categoric. Iată ce trebue sa facă un om de ști­ință conștient de răspunderea ce are: A procedat în­totdeauna clientul nos­tru la fel ? Ați văzut din cazurile Ida laoobsodn și dr. Stamstiu, că nu, dar mai sunt și alte cazuri. Așa, in primii ani de funcționare ca diriginte al Intuitului de Chimie a găsit și dânsul prin cărți că in oor­­turi se pot găsi câteodată și niște viermușori mici numiți anghilule. Odată ce * «flat de aceasta și-a propus — pentru a ridica prestigiul Institutului de Chimie — să descope­re numai de­cât m­­oț­turi enghicule cu.... microscopul, și încă cu un mi­croscop ce servește pentru cercetarea bacteriilor, pe când bietele anghilule se pot vedea și cu ochiul liber. Lă­săm la o parte faptul, că d sa nici nu cunoștea bine tecm­ea microsco­piei , dar cu anghilulele a fost tată rău ; căci de îndată ce i obosea o­­chiul privind prin microscop și apărea in câmpul instrumentului un fel de slabe umbre mișcătoare, cu care e obișnuit ori­cine lucrează la microscop, dar care sunt niște iluzii ale vederei, pentru dl. S. era făcută dovada existenței anghilulelor. Cu chipul acesta dintr’odata oțeturile— la care foarte rare ori se găsiau a­­semenea viermușori — au început a deveni aproape numai cu anghilule (cam 40 — 50 la sută), ca și cum o adevarata­ epidemie — ca să zicem aș» — se deolara 98 în oțeluri. 9) Vin nașterile interioare. Epidemia a durat aproape 2 ani, și dacă n’a fost mai intensă, e el u­­nii experți cari refuzau a consemna în bibistinela da analiză constatările imaginare ale celebrului lor șef Un fapt neînsemnat a contribu­t ca epi­demia să se stângă aproape brusc , a­­nume, că Intr’o bună zi sosește la In­stitutul de chimie un oțet cu verita­­bile anghilule ! ! Senzație ! ! Toți chimiștii priveau curioși la mieii viermușori, ca mișunau sub o­­chii lor în oțet. Unii au cmis păre­rea, că s’ar putea să fie o generație selecționată și colosal hipertrofiată a celor ce nu puteau fi disaoperîți da­cât eu... microscopul. Dar alături cu gruvel­e au venit și reflexiile puțin măgulitoare, că eu putut, prin igno­ranța șefului lor, să contribuiascä a da în judecată ca contravenienți la legea sanitară pe unii comarcanți sub motiv, că va fi dat în consumație or­i cu anghiiule.... imaginare, sistem bre­­vetat de dl. C Ș. Și dacă, printre aer sie oțeturi cu pretinsa acg­ule, vor fi fost multe, care aveau și alte neajunsuri, din punct de vedere sanitar, totuși au fost și altele care nu aveau alt nea­juns de­cât acel imaginat d s dl. Șu­­muleanu. Ori, du­ă pentru cele din­tâi un neajuns mai mult - fie chiar imaginare — nu putea să la ingreue mult situația in fa­ța justiției ; în schimb, pentru cele din urmă ista un adevărat atentat la cinstea și averea unui comerciant, care Dumnezeu știa cu câte greutăți și a înjghebat un mo­dest comerciu, din care să-și câștigi existența. Și ca­nd ne gândim, că aceasta si putea »șa da­­țor evita, dacă dl. Ș. in loc da a face pe invățatul cu uni­ versală compstanți, s’ar fi adresat u­­nuia dintre mulții specialiști de la U­­niversitatea noastră, care să­­ lămu­rească ca sunt angh­­iulele și cum se pot descoperi. Nici t­otul, că a găsit pretinse an­ghicule în oțeturi ce aveau peste 4 la sută acid acetic, nu l a făcut sa relecteze asupra cazului. Da­r Ulei 8 semnificativ, că după incidentul pro­vocat în laborator prin apariția oțe­tului cu veritabile anghicule, numă­rul oțeturilor, în cere se constata e­­x­isten­ța acestor viermușori a scăzut simțitor. Vom relata în mânerile viitoare și site isprăvi de acestea prin care s’a ilustrat procesomanul nostru. (Va urms) •———o­­ S3 o o ca— —■«— S­5 «NIKISTÜL timmmmmmmfilmmmssmmmm DESmilZMI Trecînd peste vilra politică desfă­­șurata de opoziție în ultimul timp, d. P. P. Carp, președintele consiliu­lui, a terminat intocmirea procetului privitor la descentralizarea și orga­nizarea administrației noastre. Acest proect a fost supus deliberărei con­siliului de miniștri și va fi depus in scurți vreme pe biurourile Parlamen­tului. Principiile acestui proces le-am a­­rătat altă dată. Acum voim să in­­sistăm asupra necesităței­­ unei des­centralizări administrative. Principiul descentralizărei nu e nou la noi. Sunt ministere care-1 aplică de multă vreme. Astfel ministerul de război are ca sub­diviziuni corpurile de armată care singure și numai se administrează pentru anumite chesiuni au nevoe de aprobarea mi­nisterului.­­­ Ministerul domniilor are regiunile silvice cari de asemenea au o largă inițiativă. Căile ferate și căile de comunica­ție pe apă egri depind de ministerul lucrurilor publice cu libertatea să se administreze singure. De asemenea direcția sanitară, a poștelor și a penitenciarelor sunt nu­mai sub controlul ministerului de in­­terne, iar de fapt se administrează singure. Experiența a dovedit că descentra­lizarea trebue întinsă și mai mult, pentru a se face o administrare și mai bună a afacerilor publice. Prin procesul d-lui Carp se va în­tinde descentralizarea la școale, ad­­ministrația propriu zisă, administra­­rea finanțelor și a căilor de comuni­­cație, deosebit de căile ferate. Am atâtat cit de necesară e acea­stă descentralizare și ce poate da. Ori­cit de multe rezultate organe centrale de control ar fi, administra­­ția, de ori-ce natură, nu poate func­ționa bine, dacă organul de control nu e apropiat. Un primar, un notar, un administrator de plasă, un prefect, un medic, un inginer, etc., nu-și vor face pe deplin datoria dacă nu vor fi supravegheați de s aproape. Dar acești funcționari, îna­inte de a avea nevoe de supraveghere, de control, au ne­voe de îndemn și de inițiativă. Oamenii cu o cultură superioară și cu o bogată experiență socială cari vor fi chemați să conducă regiunile ce sa vor crea prin legea d-lui Carp, vor avea să dea și îndrumări admi­nistrației, vor lua și inițiative, pe lângă supravegherea ce o vor exer­cita asupra funcționarilor de sub controlul lor. Județele și comunele au atâtea ne­voi urgenta ce așteaptă da multă vr­ent să fii îndeplinita Acele n voi, d : >­sle îmi multe ori nu sunt i­u* mai de interes local, c s­ă leagă cu ceia da intere* general fiind íLp&rit*, ireală nevoi Minister la u­ fu­ t bina­runes­­­te șî s’a­d­t de ei la mai multa ori preferința ce­ t inților formuliza oameni politici cu in­fluență pe lângă miniștri. Astfel au fost făcute unele lucrări cari nu erau nici urgente, nici de intens general, pa­rând altele, n­u devar cecesare și urgente, un renuns nefăcute. Pa viitor asemenea greșeli nu se vor mai repeta, sau, in cazul cel mai râu, sa vor repeta pe o scară foarte mică. In schimb, din nouile inițiatiV,din supravegherea necontenită a admi­­nistrației vor decurge o serie nesfir­­șită de foloase pentru țară Dar an folos mai mare da ci­ toa­te e acela cu ministere, vor fi d­e­căreste de o mulțime de lucrări pe c­re la rezo'vau din biurou, de cela m­ai multa ori in necunsoștința de cru­­za. Odsta dascareats da aceste lu­crări, pe ca­ri le vor dezlega diristo­­rii regionali, ministerele vor rămâne c?ă sa ocupe cu chestiile mari, cu in­teresele generale. Sa vor putea stu­dia in amănunt, le vor da dezlegări potrivite timpului și împrejurărilor și astfel se va da țârei o nouă îndru­mare, sinuoasa și mai rodnică din toate punctele de vedere. Miniștrii vor s­căpa de nenumărate­le audiente, vor fi dispensați de re­zolvarea ed­itiilor mici, personele și locale și cu puterea lor de pătrun­dere vor putea să dea soluții ches­tiilor mari sociale, cari așteaptă la noi cam da mult să fie cercetate și dezlegate. Ce­r s’ar putea face un m­i­stru de interne, sau de instrucțiune publică lu’ndu-­-se de pe cap tot noianul de afaceri mărunte cu care azi e nevoit să-și întrebuințeze cea mai mare par­te din timp ! Cât de mers ar e tim­pul pentru un ministru de finanțe,In­­tr’o țară cu­a­rcistră, unde baza fi­nanciară nu mai corespunde de mult cerințelor timpului și dreptEței ! Sânt atât de multe inițiative de luat la ministerul nostru de finanțe, că un ministru, dacă »’ar ocupa da ele, sr avea un de «juns de iucru. Să nu uităm că miniștrii mai su­nt afacerile politice pentru care tre­bue să-și treacă o bună parte din timp. Când sunt prea mult oaspeți miniștrii nu pot să îngrijească bine nici de a facerile statuii­­, nici de cele politice, de partid. Pentru toate aceste considerațiuni credem că legea descentralizărei ad­ministrativa va fi bine­venită și nu ne iudoim că guvernul se va grăbi să o pună in spinesre odată cu înce­perea noului an financiar. vnța sa „Austro-Ungaria e împinsă spre Balcani unde după războiul de la 1877 cistigă ocup­rea Bosniei și a Herțegovinei, provincii cu o popu­lație eminamente Sârbă. Intrând în relații d re­­ țe mi Serbia Austro-Un­­garia, " de Lg";Urile dintre aceasta și Bosnia și Herțegovina. Voind șși apăra viitoarea anexare a acestor 2 provinci, Austro - Ungaria, printr’o politică din cele mai diplom­st ce, bi­­za­tă pa con­oe­p­ții secrete da asigura­re a dinastiei Obrenovici, !neh*e tra­tate comerciale cu Serbia. Acc»te tra*­tate !»vor.ibild Ausro-Ungariei,—­de aira ce Serbia nu putea să indi­ce trahite comerciale cu alta țari da­cât cu aprobarea A­ustro-Ungariei, pro­dus un adevărat dezastru Serbiei care nu are alte căi de export de­cât cele ce trec prin Austro Ungarie. Acest dezsatru fac pe bărbații politici ai Serb­ei să întrevadă pericolul ce a­­menieța țara lor. De aceia în războ­iul vam­ii, ca durează da assi, între Sasbia și Austro-Ung­ra. Serbia gă­­sește adevărata scăpare da Austro Ungaria. Totuși Serbia fiind nimicită eco­nomic, iar Europa fiind într’o situa­ția ei.t­cj, Austro Ungaria profită de acest mom­int pentru a declara sno­­x­irea celor 2 provincii. Aceasta »tâ­­­neșca mari protestări din partea Sar­­biei. Dar aceste proiectări ale ei ră­mân zadarnice, fiindcă rech­aoruin d * Europa însx*rea fu către care p­otestă Sârbia. lesă, zice Stoiano­­visi în această carte, pantru ca îna­intarea Austriei spre stăvilită și zădărnicită, Salonic sa fie Europa va trebui să lucreze la intar­nia Sâ­biei și in ria neamului sârbesc ; câci A­­mtria vede că numai Sârbii ii pot fi piedică in această înaintare, și de a­­ceea pe ei urmărește ea sa-i slăbeas­că și se pare. Sârbia să su ferească, ziac el, de pricei uniune economică cu Austro- Uogaria, căci prin asta numai nceasta din urmă câștigă, ci să avute a avea cu Austro - Ung­ria numai legăturile pe cari le­ are cu ori­ce alt stat îndepărtat. Sârbia să facă snaâ­ț gâturi cu statele sum­­ere ei: România, Bn­garis, Muntenegru, Turcia. Apoi, zice Stoienovici, tot spre a su­puns Austriei piedici în drumu­l spre Salonic, Europa trebue, mai ales ,cum după araxia Bosniei, să dea Sârbiei, ca compensație terito­rială, ținutul care o d­eparta de Mun­­tenegru, pentru 03, astfel, noua i­nie comerciala spre Adriatica să se facă pe teritoriu Sârbesc dar nu pe cel al Austro Ungariei, căci aceasta de pe urmă și când va fi această nouă linie, va pune din nou felurite pie­dici economice Serbiei făcând-o, ast­­fel, ca și până acum, să fie tot sclava ei economică. Numai prin acordarea unei așa compensații teritoriale Ser­­biei, Europa va putea evita conflic­tul în Barcani; altfel, Sârbia care se vede sugrumată și amenințată să moară, va fi nevoită sa provoace tur­­burare, ca ori­ce individualitate ca­­re-și vede viața în primejdie. După această expunere, (pe care, firește, aci o dăm numai intr-un foarte mic extract), au urmat între toți studenții Seminarului discuții a** sopra ei. Săptămână viitoare, anume Vineri 20 Ianuarie­­, studentul Palade va face referat despre cuprinsul cărții nu de mult a părută „Bosnia et Her­zegovina“ de André Barre. De la Dnvwsitate Precum se va fi știind, pe lângă fie­care Catedră de la Universitate se­a Să și un așa numit, după ger­mani, Seminariu. Profe­sorul, în orele deosebite de Seminariu, face dânsul cursuri teoretice, pr­in orele de Se­minariu, studenții, sub conducera pro­fesorului, fac dizertații sau referate despre anumite publicații noui de știința. Apoi, toți studenții din Se­­minariu discută valoarea sau ideile din disertația ori riftrâtul făcut de cemaradul lor. Totul, firește, su­b con­ducerea și îndrumarea profi­sorilui respectiv Așa se i he și on Seminariu ds Slavistică, pe care 11 conduce titula­rul catedrei de limbile și literaturile slave, d. profesor Ilia Barbulescu. In eceet Seminariu, în fie-sare săptămâ­nă câte un student face disertații sau referate. í âs-acum au ținut ui­mit­­orii studenți. La 16 Decembrie 190, d. A. Epure» student in anul al 3 lea, a început să comunice din cercetările sale despre „­ fluența fa­bulistului rus din sec. XIX Krylov asupra fabuliștilor noștri Donici și Stamate‘ La 23 Decembrie 1911, d. P. N. Halippa, student în anul «1­3-l e», a făcut referat despre publica­­țiile și părerile învățaților Roși Us­­penski și Florinski și ale Bulgarului Moletici, publicate în „"zvrestija* In­­stitutului arheologic rusesc din Con­­stantinopol, despre „Inscripția țaru­lui bulgar Mihail din anul 9­13”. Iar­eri, 13 Ianuarie 1912, d. F. Carp, student în anul 1, a referat asupra cuprinsului cărții „L'état économique de la Serbi»", scrisa anul trecut in franțuzește de Kosta Stojanovici, fost profesor al Universității din Belgrad și fost ministru al agriculturei și comerțului în Sârbia. Lucrarea aceasta cuprinde următoa­rele : Austro Ungaria, prin independența Italiei, perde ținuturile fertile ale Lombardiei, în acelaș timp în care perde șî hegemonia printre țările ger­mane. In interesul Germaniei și fără vo­ ----­ INFORMA fIUNI Distinsul nostru fruntaș d. Dim­itrie Grocianu, primarul o­­rașului, sosește în localitate Luni dimineață și va sta până Marcuri seara. S’a admis profetul pentru autori­zarea Epitropiei bisericei Talpalari din Iași, de a ceda in mod gratuit sosiritaței clerului „Ocrotirea“, tere­nul pe care se află construită, ac­tuala biserică Sf. Ilia.­­ vezi când Societatea Medicinală a ajuns să însemneze în biblioteca sa 3500 volume și când are făcute abo­namente la peste 15­­ reviste și jur­nale medicale, vine sa desăvârșească opera și menirea sa, deschizând cu incepe­re de la 15 ian­ar curent o sală de lectură medicală publică, funcționând regulat in fie­care seară de la orele 7 - o 2, afară de Duminica. Ori cine poate freqventa această sală de lectură și ori­cine poate be­neficia de bliblioteca și revistele So­cietăți. Comitetul actual Lee toste sacri­­ficiile necesara ca lectorul pa lângă căldura și lumină din ajuns, să aibă și cărți și raviste din destul. Prin aceasta Societatea îndeplinește golul că lașul cu toată reputațiunea lui de oraș cultural­­ mi-­ o contestă nimeni, nu are incă o sală de lectură medicală. Sperăm că onoratul public, va în­curaja intențiunea atât de lăudabilă a Studenților Madiciniști. Luni seara 23 ianuar a. c. si va representa pentru prima oară pe scena Teatrului nostru sguduitoarea dramă psihologicâ „Crimă și Pe­deapsă“ care e punere în scenă a celebrului roman cu datorit nemuritorului același nume Rues Th. M. Dostojevsck. Numai «min­ând această pa­să cre­dem ca »m trezit in mintea și inima fi­ecâruia dorința de a »sista l» a­­ceasta înălțătoare representatiune ar­tistici). Nu mai amintesc de loc că bene­ficiul va servi pentru întreținerea unei săli de lectură publica medi­cală și cu banul dat in schimbul recreațiunii sufletești și­­ desfătare gustului artistic va servi a da lumină U atâtea inimi însetate de știință. Pentru observatorul din Iași »’a prevăzut , urna de 100.000 lei. Care nu s'a ferit de frigul ce ne a surprins și a căpătat ceva de­geraturi, să nu aibă nici o grijă, căci la fsrmacîa Werner â'a găsit leagul cu excelentul bal­sam Pernodmn, contra degeră­­turilor. Sticluța este numai 1 leu. Partidul conserva­­tor va ține in Capita* la o mare întrunire publică, Duminica M& Ianuarie, ©­­reie 2 j#. mm sala Băilor Eforiei, Al. Vor lua cuvintul d-nii Marghiloman, C. Arion, D. Nenițescu, Barbu Delavrancea, M. Deșliu și N. Filipescu. Astă noapte au fost arestați mai mulți indivizi fară nici un căpâtăiu, cari vor fi trimiși la urma lor. Regimentul 7 Roșiori a făcut o zi dimineață un marș forțat până la Buciumi sub comanda d­lui colonel Călănescu. AVORT UN TREN.­ Io trenul de Pașcani, care sosește în Iași la ora 1120 noapte», a avortat femeia E­za Silbstblat. In stare gravă a fost tran­sportată cu săl­varea la o rudă » s» din str. 1 C Brătianu No. 5. TEATRALE—­La Teatrul Național „Sinziana și Fepe­ea“ mâine In ma­tineu. Seare: „Păpușile*, piese în 4 acte de P. Wolff * La ciscul „Krateji" Lupta interna­­ționale : Dumitrescu contra Petroff ; Kristeevu contra Kara Mustafa ; Bur­­ghard contra Krija. * Cinematograful Sidcli: De rdevat B­hem». Cinematograful Union: Da relevat Doetarul N gau. Comerț ds Meserii » cerut confir­marea d-lui Aliz. Tibacaru ct comi­sar al guvernului pe lângă corpo­rația din Buhuși. D. Ministru al Industriei și Comer­țului a a probat ca Corporația Con­structorilor ju­ridice de 1a Casa de D­puneri din fondurile sale suma de 1000 lei pentru ajutorarea membrilor S3­raci Camera de Meserii a cerut confir­­marea unui comitet provizor la Cor­porația Constructorilor spre a gira a­­facerile până la punerea in aplicarea a nouei legi. Camera de Meserii a Înaintat d­la Ministru de Industriei și Comerțuin situațiile financiare pe luna Decem­brie a tuturor corporațiilor pendinte de această circumscripție. In Sala Teatrului Pustiu va avea loc în fiecare Joi cste un „BAL MASCAT organizat de d. I L. Dukaten un vechi antreprenor de a­­sem­na distracțiuni. Sala va fi bine încălzită și deco­rată vizitatorii vor avea la dispoziție costumele cele mai elegante pentru BAL MASCAT. Cu începere de Luni 2 Ianuarie precum și in fie­care zi de la ora 3­6 ziua va avea loc in vasta sa la Brigadiru mare sport Skating Bing afară de Sâmbătă Duminică și zilele de sărbători. < V ■V 4 r

Next