Evenimentul, octombrie-decembrie 1911 - ianuarie-februarie 1912 (Anul 19, nr. 184-298)
1912-01-15 / nr. 261
üfetezi asperitățile și buclucurile provocate de lăcomia hrăparîță a firmei Loi trei frați, pa care o proteja, bina Ințâles,*—șeful partidului, din contra, lucrul Ia gât, și bravează opinia publicii prin atitudinea obraznică pa care o are nu numai cu toata lumea?,,— dar chiar și cu Coroana. Dl. Ionel Brătianu crede că i ssta totul permis în țara aceasta, și că guvernul, averea publică și publicul mic și mare, trebuiesc se fia la discreția sa. Inea de pe timpul șefiei D lui Dim. Sturze, protectorul firmei La trei frați, luase de fapt din manele fostului șef comanda partidului, căutând să hultuiască partidul cu socialiști și sindicaliști, cari pe urmă și-au aratat dinții pentru cursa ce-o întinsese. Lecția primită atenei o va ține aminte băețoiul statuei. Acuma, cu atitudinea obraznică pe care o ține față cu opinia publică înfruntând totul, în loc să-și pună sacul cu cenușă pe cap, se poate întâmpla și i se taie încă odată nasul, așa că să nu’i mai scoată în lume. Cine nu caută găsește, dar încă cine caută ! Ufr***’*’—* $£&S8 Ploaie la takiști Au început să se convingă și cel mai mărunței takișt că „paralela” a fost o greșeală politică neertută. Afacerea tramvailor nu înoate forma o platformă a unei campanii de răsturnare, chiar când opoziția numără în tabăra ei și nababi, dispuși să cheltuiască cu organizarea mascaradelor de stradă. La Politique o» î> „iun fapt âirersu interesant. D. Nestor Cincu, amic devotat al dlui Take Ionescu, tuna și fulgera, în stradă, împotriva cartelului cai liberalii, care liberalilor le aduce folosul, iar takișiil or ponosiți. J. Hădărău, se știe, e și d-set împotriva cartelului. 1>.devaehler a demisionat din partid. N’au mai rămas în jurul șefului alți fruntași de cât Iancu Brătescu, zis și altfel și Barbu Bädneanu. pe toată linia, plouă la takiști. as**-«» *m: a»-TM**»»»»»»* Dosarul Sumileanu x *). "h.. Or«t cu anghiliile Unui director de Institut de chimie se cer cunoștințe variate, nu numai din chimie, dar și de fizică și de bacteriologie. Ori nu dl. Ș era persoana indicată a răspunde satisfăcător tuturor acestor cerinți. Și greu »’ar putea găsi persoane, care să corespundă pe deplin. Dar pentru oricine își dă seamă de răspunderea grea ce poartă, când ia rezoluțiuni, ce vor face dovada indiscutabilă in fața justiției, și de care atârnă cinstea și câteodată chiar întreaga situație a unui comerciant; apoi trebue să-și chibzuiască bine rezoluțiile, pentru a evita nedreptăți, iar acolo unde nu poate fi sigur să recurgă la specialități, ori să evite a fi categoric. Iată ce trebue sa facă un om de știință conștient de răspunderea ce are: A procedat întotdeauna clientul nostru la fel ? Ați văzut din cazurile Ida laoobsodn și dr. Stamstiu, că nu, dar mai sunt și alte cazuri. Așa, in primii ani de funcționare ca diriginte al Intuitului de Chimie a găsit și dânsul prin cărți că in oorturi se pot găsi câteodată și niște viermușori mici numiți anghilule. Odată ce * «flat de aceasta și-a propus — pentru a ridica prestigiul Institutului de Chimie — să descopere numai decât moțturi enghicule cu.... microscopul, și încă cu un microscop ce servește pentru cercetarea bacteriilor, pe când bietele anghilule se pot vedea și cu ochiul liber. Lăsăm la o parte faptul, că d sa nici nu cunoștea bine tecmea microscopiei , dar cu anghilulele a fost tată rău ; căci de îndată ce i obosea ochiul privind prin microscop și apărea in câmpul instrumentului un fel de slabe umbre mișcătoare, cu care e obișnuit oricine lucrează la microscop, dar care sunt niște iluzii ale vederei, pentru dl. S. era făcută dovada existenței anghilulelor. Cu chipul acesta dintr’odata oțeturile— la care foarte rare ori se găsiau asemenea viermușori — au început a deveni aproape numai cu anghilule (cam 40 — 50 la sută), ca și cum o adevarata epidemie — ca să zicem aș» — se deolara 98 în oțeluri. 9) Vin nașterile interioare. Epidemia a durat aproape 2 ani, și dacă n’a fost mai intensă, e el unii experți cari refuzau a consemna în bibistinela da analiză constatările imaginare ale celebrului lor șef Un fapt neînsemnat a contribut ca epidemia să se stângă aproape brusc , anume, că Intr’o bună zi sosește la Institutul de chimie un oțet cu veritabile anghilule ! ! Senzație ! ! Toți chimiștii priveau curioși la mieii viermușori, ca mișunau sub ochii lor în oțet. Unii au cmis părerea, că s’ar putea să fie o generație selecționată și colosal hipertrofiată a celor ce nu puteau fi disaoperîți dacât eu... microscopul. Dar alături cu gruvele au venit și reflexiile puțin măgulitoare, că eu putut, prin ignoranța șefului lor, să contribuiascä a da în judecată ca contravenienți la legea sanitară pe unii comarcanți sub motiv, că va fi dat în consumație ori cu anghiiule.... imaginare, sistem brevetat de dl. C Ș. Și dacă, printre aer sie oțeturi cu pretinsa acgule, vor fi fost multe, care aveau și alte neajunsuri, din punct de vedere sanitar, totuși au fost și altele care nu aveau alt neajuns decât acel imaginat d s dl. Șumuleanu. Ori, duă pentru cele dintâi un neajuns mai mult - fie chiar imaginare — nu putea să la ingreue mult situația in fața justiției ; în schimb, pentru cele din urmă ista un adevărat atentat la cinstea și averea unui comerciant, care Dumnezeu știa cu câte greutăți și a înjghebat un modest comerciu, din care să-și câștigi existența. Și cand ne gândim, că aceasta si putea »șa dațor evita, dacă dl. Ș. in loc da a face pe invățatul cu uni versală compstanți, s’ar fi adresat unuia dintre mulții specialiști de la Universitatea noastră, care să lămurească ca sunt anghiulele și cum se pot descoperi. Nici totul, că a găsit pretinse anghicule în oțeturi ce aveau peste 4 la sută acid acetic, nu l a făcut sa relecteze asupra cazului. Dar Ulei 8 semnificativ, că după incidentul provocat în laborator prin apariția oțetului cu veritabile anghicule, numărul oțeturilor, în cere se constata existența acestor viermușori a scăzut simțitor. Vom relata în mânerile viitoare și site isprăvi de acestea prin care s’a ilustrat procesomanul nostru. (Va urms) •———o S3 o o ca— —■«— S5 «NIKISTÜL timmmmmmmfilmmmssmmmm DESmilZMI Trecînd peste vilra politică desfășurata de opoziție în ultimul timp, d. P. P. Carp, președintele consiliului, a terminat intocmirea procetului privitor la descentralizarea și organizarea administrației noastre. Acest proect a fost supus deliberărei consiliului de miniștri și va fi depus in scurți vreme pe biurourile Parlamentului. Principiile acestui proces le-am arătat altă dată. Acum voim să insistăm asupra necesităței unei descentralizări administrative. Principiul descentralizărei nu e nou la noi. Sunt ministere care-1 aplică de multă vreme. Astfel ministerul de război are ca subdiviziuni corpurile de armată care singure și numai se administrează pentru anumite chesiuni au nevoe de aprobarea ministerului. Ministerul domniilor are regiunile silvice cari de asemenea au o largă inițiativă. Căile ferate și căile de comunicație pe apă egri depind de ministerul lucrurilor publice cu libertatea să se administreze singure. De asemenea direcția sanitară, a poștelor și a penitenciarelor sunt numai sub controlul ministerului de interne, iar de fapt se administrează singure. Experiența a dovedit că descentralizarea trebue întinsă și mai mult, pentru a se face o administrare și mai bună a afacerilor publice. Prin procesul d-lui Carp se va întinde descentralizarea la școale, administrația propriu zisă, administrarea finanțelor și a căilor de comunicație, deosebit de căile ferate. Am atâtat cit de necesară e această descentralizare și ce poate da. Oricit de multe rezultate organe centrale de control ar fi, administrația, de ori-ce natură, nu poate funcționa bine, dacă organul de control nu e apropiat. Un primar, un notar, un administrator de plasă, un prefect, un medic, un inginer, etc., nu-și vor face pe deplin datoria dacă nu vor fi supravegheați de s aproape. Dar acești funcționari, înainte de a avea nevoe de supraveghere, de control, au nevoe de îndemn și de inițiativă. Oamenii cu o cultură superioară și cu o bogată experiență socială cari vor fi chemați să conducă regiunile ce sa vor crea prin legea d-lui Carp, vor avea să dea și îndrumări administrației, vor lua și inițiative, pe lângă supravegherea ce o vor exercita asupra funcționarilor de sub controlul lor. Județele și comunele au atâtea nevoi urgenta ce așteaptă da multă vrent să fii îndeplinita Acele n voi, d : >sle îmi multe ori nu sunt iu* mai de interes local, c să leagă cu ceia da intere* general fiind íLp&rit*, ireală nevoi Minister la u fu t binaruneste șî s’adt de ei la mai multa ori preferința ce t inților formuliza oameni politici cu influență pe lângă miniștri. Astfel au fost făcute unele lucrări cari nu erau nici urgente, nici de intens general, parând altele, nu devar cecesare și urgente, un renuns nefăcute. Pa viitor asemenea greșeli nu se vor mai repeta, sau, in cazul cel mai râu, sa vor repeta pe o scară foarte mică. In schimb, din nouile inițiatiV,din supravegherea necontenită a administrației vor decurge o serie nesfirșită de foloase pentru țară Dar an folos mai mare da ci toate e acela cu ministere, vor fi decăreste de o mulțime de lucrări pe cre la rezo'vau din biurou, de cela mai multa ori in necunsoștința de cruza. Odsta dascareats da aceste lucrări, pe cari le vor dezlega diristorii regionali, ministerele vor rămâne c?ă sa ocupe cu chestiile mari, cu interesele generale. Sa vor putea studia in amănunt, le vor da dezlegări potrivite timpului și împrejurărilor și astfel se va da țârei o nouă îndrumare, sinuoasa și mai rodnică din toate punctele de vedere. Miniștrii vor scăpa de nenumăratele audiente, vor fi dispensați de rezolvarea editiilor mici, personele și locale și cu puterea lor de pătrundere vor putea să dea soluții chestiilor mari sociale, cari așteaptă la noi cam da mult să fie cercetate și dezlegate. Cer s’ar putea face un mistru de interne, sau de instrucțiune publică lu’ndu--se de pe cap tot noianul de afaceri mărunte cu care azi e nevoit să-și întrebuințeze cea mai mare parte din timp ! Cât de mers ar e timpul pentru un ministru de finanțe,Intr’o țară cuarcistră, unde baza financiară nu mai corespunde de mult cerințelor timpului și dreptEței ! Sânt atât de multe inițiative de luat la ministerul nostru de finanțe, că un ministru, dacă »’ar ocupa da ele, sr avea un de «juns de iucru. Să nu uităm că miniștrii mai sunt afacerile politice pentru care trebue să-și treacă o bună parte din timp. Când sunt prea mult oaspeți miniștrii nu pot să îngrijească bine nici de a facerile statuii, nici de cele politice, de partid. Pentru toate aceste considerațiuni credem că legea descentralizărei administrativa va fi binevenită și nu ne iudoim că guvernul se va grăbi să o pună in spinesre odată cu începerea noului an financiar. vnța sa „Austro-Ungaria e împinsă spre Balcani unde după războiul de la 1877 cistigă ocuprea Bosniei și a Herțegovinei, provincii cu o populație eminamente Sârbă. Intrând în relații d re țe mi Serbia Austro-Ungaria, " de Lg";Urile dintre aceasta și Bosnia și Herțegovina. Voind șși apăra viitoarea anexare a acestor 2 provinci, Austro - Ungaria, printr’o politică din cele mai diplomst ce, bizată pa conoepții secrete da asigurare a dinastiei Obrenovici, !neh*e tratate comerciale cu Serbia. Acc»te tra*tate !»vor.ibild Ausro-Ungariei,—de aira ce Serbia nu putea să indice trahite comerciale cu alta țari dacât cu aprobarea Austro-Ungariei, produs un adevărat dezastru Serbiei care nu are alte căi de export decât cele ce trec prin Austro Ungarie. Acest dezsatru fac pe bărbații politici ai Serbei să întrevadă pericolul ce amenieța țara lor. De aceia în războiul vamii, ca durează da assi, între Sasbia și Austro-Ungra. Serbia găsește adevărata scăpare da Austro Ungaria. Totuși Serbia fiind nimicită economic, iar Europa fiind într’o situația ei.tcj, Austro Ungaria profită de acest momint pentru a declara snoxirea celor 2 provincii. Aceasta »tâneșca mari protestări din partea Sarbiei. Dar aceste proiectări ale ei rămân zadarnice, fiindcă rechaoruin d * Europa însx*rea fu către care potestă Sârbia. lesă, zice Stoianovisi în această carte, pantru ca înaintarea Austriei spre stăvilită și zădărnicită, Salonic sa fie Europa va trebui să lucreze la intarnia Sâbiei și in ria neamului sârbesc ; câci Amtria vede că numai Sârbii ii pot fi piedică in această înaintare, și de aceea pe ei urmărește ea sa-i slăbească și se pare. Sârbia să su ferească, ziac el, de pricei uniune economică cu Austro- Uogaria, căci prin asta numai nceasta din urmă câștigă, ci să avute a avea cu Austro - Ungria numai legăturile pe cari le are cu orice alt stat îndepărtat. Sârbia să facă snaâț gâturi cu statele sumere ei: România, Bngaris, Muntenegru, Turcia. Apoi, zice Stoienovici, tot spre a supuns Austriei piedici în drumul spre Salonic, Europa trebue, mai ales ,cum după araxia Bosniei, să dea Sârbiei, ca compensație teritorială, ținutul care o departa de Muntenegru, pentru 03, astfel, noua inie comerciala spre Adriatica să se facă pe teritoriu Sârbesc dar nu pe cel al Austro Ungariei, căci aceasta de pe urmă și când va fi această nouă linie, va pune din nou felurite piedici economice Serbiei făcând-o, astfel, ca și până acum, să fie tot sclava ei economică. Numai prin acordarea unei așa compensații teritoriale Serbiei, Europa va putea evita conflictul în Barcani; altfel, Sârbia care se vede sugrumată și amenințată să moară, va fi nevoită sa provoace turburare, ca orice individualitate care-și vede viața în primejdie. După această expunere, (pe care, firește, aci o dăm numai intr-un foarte mic extract), au urmat între toți studenții Seminarului discuții a** sopra ei. Săptămână viitoare, anume Vineri 20 Ianuarie, studentul Palade va face referat despre cuprinsul cărții nu de mult a părută „Bosnia et Herzegovina“ de André Barre. De la Dnvwsitate Precum se va fi știind, pe lângă fiecare Catedră de la Universitate sea Să și un așa numit, după germani, Seminariu. Profesorul, în orele deosebite de Seminariu, face dânsul cursuri teoretice, prin orele de Seminariu, studenții, sub conducera profesorului, fac dizertații sau referate despre anumite publicații noui de știința. Apoi, toți studenții din Seminariu discută valoarea sau ideile din disertația ori riftrâtul făcut de cemaradul lor. Totul, firește, sub conducerea și îndrumarea profisorilui respectiv Așa se i he și on Seminariu ds Slavistică, pe care 11 conduce titularul catedrei de limbile și literaturile slave, d. profesor Ilia Barbulescu. In eceet Seminariu, în fie-sare săptămână câte un student face disertații sau referate. í âs-acum au ținut uimitorii studenți. La 16 Decembrie 190, d. A. Epure» student in anul al 3 lea, a început să comunice din cercetările sale despre „ fluența fabulistului rus din sec. XIX Krylov asupra fabuliștilor noștri Donici și Stamate‘ La 23 Decembrie 1911, d. P. N. Halippa, student în anul «13-l e», a făcut referat despre publicațiile și părerile învățaților Roși Uspenski și Florinski și ale Bulgarului Moletici, publicate în „"zvrestija* Institutului arheologic rusesc din Constantinopol, despre „Inscripția țarului bulgar Mihail din anul 913”. Iareri, 13 Ianuarie 1912, d. F. Carp, student în anul 1, a referat asupra cuprinsului cărții „L'état économique de la Serbi»", scrisa anul trecut in franțuzește de Kosta Stojanovici, fost profesor al Universității din Belgrad și fost ministru al agriculturei și comerțului în Sârbia. Lucrarea aceasta cuprinde următoarele : Austro Ungaria, prin independența Italiei, perde ținuturile fertile ale Lombardiei, în acelaș timp în care perde șî hegemonia printre țările germane. In interesul Germaniei și fără vo ---- INFORMA fIUNI Distinsul nostru fruntaș d. Dimitrie Grocianu, primarul orașului, sosește în localitate Luni dimineață și va sta până Marcuri seara. S’a admis profetul pentru autorizarea Epitropiei bisericei Talpalari din Iași, de a ceda in mod gratuit sosiritaței clerului „Ocrotirea“, terenul pe care se află construită, actuala biserică Sf. Ilia. vezi când Societatea Medicinală a ajuns să însemneze în biblioteca sa 3500 volume și când are făcute abonamente la peste 15 reviste și jurnale medicale, vine sa desăvârșească opera și menirea sa, deschizând cu incepere de la 15 ianar curent o sală de lectură medicală publică, funcționând regulat in fiecare seară de la orele 7 - o 2, afară de Duminica. Ori cine poate freqventa această sală de lectură și oricine poate beneficia de bliblioteca și revistele Societăți. Comitetul actual Lee toste sacrificiile necesara ca lectorul pa lângă căldura și lumină din ajuns, să aibă și cărți și raviste din destul. Prin aceasta Societatea îndeplinește golul că lașul cu toată reputațiunea lui de oraș cultural mi- o contestă nimeni, nu are incă o sală de lectură medicală. Sperăm că onoratul public, va încuraja intențiunea atât de lăudabilă a Studenților Madiciniști. Luni seara 23 ianuar a. c. si va representa pentru prima oară pe scena Teatrului nostru sguduitoarea dramă psihologicâ „Crimă și Pedeapsă“ care e punere în scenă a celebrului roman cu datorit nemuritorului același nume Rues Th. M. Dostojevsck. Numai «minând această pasă credem ca »m trezit in mintea și inima fiecâruia dorința de a »sista l» aceasta înălțătoare representatiune artistici). Nu mai amintesc de loc că beneficiul va servi pentru întreținerea unei săli de lectură publica medicală și cu banul dat in schimbul recreațiunii sufletești și desfătare gustului artistic va servi a da lumină U atâtea inimi însetate de știință. Pentru observatorul din Iași »’a prevăzut , urna de 100.000 lei. Care nu s'a ferit de frigul ce ne a surprins și a căpătat ceva degeraturi, să nu aibă nici o grijă, căci la fsrmacîa Werner â'a găsit leagul cu excelentul balsam Pernodmn, contra degerăturilor. Sticluța este numai 1 leu. Partidul conservator va ține in Capita* la o mare întrunire publică, Duminica M& Ianuarie, ©reie 2 j#. mm sala Băilor Eforiei, Al. Vor lua cuvintul d-nii Marghiloman, C. Arion, D. Nenițescu, Barbu Delavrancea, M. Deșliu și N. Filipescu. Astă noapte au fost arestați mai mulți indivizi fară nici un căpâtăiu, cari vor fi trimiși la urma lor. Regimentul 7 Roșiori a făcut o zi dimineață un marș forțat până la Buciumi sub comanda dlui colonel Călănescu. AVORT UN TREN. Io trenul de Pașcani, care sosește în Iași la ora 1120 noapte», a avortat femeia Eza Silbstblat. In stare gravă a fost transportată cu sălvarea la o rudă » s» din str. 1 C Brătianu No. 5. TEATRALE—La Teatrul Național „Sinziana și Fepeea“ mâine In matineu. Seare: „Păpușile*, piese în 4 acte de P. Wolff * La ciscul „Krateji" Lupta internaționale : Dumitrescu contra Petroff ; Kristeevu contra Kara Mustafa ; Burghard contra Krija. * Cinematograful Sidcli: De rdevat Bhem». Cinematograful Union: Da relevat Doetarul N gau. Comerț ds Meserii » cerut confirmarea d-lui Aliz. Tibacaru ct comisar al guvernului pe lângă corporația din Buhuși. D. Ministru al Industriei și Comerțului a a probat ca Corporația Constructorilor juridice de 1a Casa de Dpuneri din fondurile sale suma de 1000 lei pentru ajutorarea membrilor S3raci Camera de Meserii a cerut confirmarea unui comitet provizor la Corporația Constructorilor spre a gira afacerile până la punerea in aplicarea a nouei legi. Camera de Meserii a Înaintat dla Ministru de Industriei și Comerțuin situațiile financiare pe luna Decembrie a tuturor corporațiilor pendinte de această circumscripție. In Sala Teatrului Pustiu va avea loc în fiecare Joi cste un „BAL MASCAT organizat de d. I L. Dukaten un vechi antreprenor de asemna distracțiuni. Sala va fi bine încălzită și decorată vizitatorii vor avea la dispoziție costumele cele mai elegante pentru BAL MASCAT. Cu începere de Luni 2 Ianuarie precum și in fiecare zi de la ora 36 ziua va avea loc in vasta sa la Brigadiru mare sport Skating Bing afară de Sâmbătă Duminică și zilele de sărbători. < V ■V 4 r