Evenimentul, octombrie-decembrie 1911 - ianuarie-februarie 1912 (Anul 19, nr. 184-298)

1911-10-14 / nr. 194

ARTIȘTII NOȘTRI Sahe Cozmovici Cu o deosebită plăcere înregistrăm apreciarea Alteței Sale Regale Prin­cipesa Maria, care vizitând expoziți­­unea de la școala de Bîleerte din io­­catitate, ce a fost­­ deschisă cu prile­jul serbărilor jubilare, a binevoit a reține 8 frumoase tablouri, datorite tânărului, — dar talentatul­ui artist — Ioan Cozmovici, fiul d-lui Doctor Leon Cozmovici. Bucuria trebue să ne fie cu atât mai mare, cu cât este un absolvent al Școalei de Belearte din localitate. Toți cei cari au vizitat exposiția deschisă în timpul sărbătorilor la școa­la de Belearte, iar acum in ultimul timp la locuința părintelui său din str. Codrescu No. 11, au rămas în­cântați de valoarea și frumusețea tablourilor expuse, la care se remar­că un mare număr de lucrări origi­nale executata cu o fineță și un gust artistic devârnegit. In­cât toți admi­ratorii li prezic un viitor strălucit. In convorbirea ce am avut­­ zilele acestea, între altele, Îmi spunea că e ferm decis a părăsi lașul și a se instala la București. Natural că imediat, am căutat să aflu cauza determinată care l-ar face să părăsească lașul, orașul său natal, unde și are familia prie­tenii etc ? Și mi-a răspuns că cu mi­re durere se va despărți de Iași, dar nu găsește aci nici o încurajare. Pu­blicul eșan e foarte indiferent față cu arta și nu-: dă nici­odată ceea ce se cuvine. Din toate puterile mele am căutat a-1 convinge a rămânea în Iași, un­de publicul eșan, apreciind înaltele sale calități artistice încetul cu înce­tul va fi încurajat de toată lumea. Cred că Îmi îndeplinesc o sfântă datorie, îndemnând lumea eșană, de a apela la talentul tânărului artist, care are și un colorit ales, la care trebue să mai adăugăm o tehnică re­cunoscută de foștii săi profesori, dân­­du i de lucru și să nu-i iese să ple­ce din Iași, căci ar fi păcat să lipsim lașul de un talent atât de remarca­bil. Mihail Bercea, ------—■—0-4SZSSSSS& O——-*--- 1 TnMur întârziat : Ciliit Pavelßson (Urmare) Vedeți ce original e Cincinat, la dânsul până și voința „aiurează“. Ați văzut apropierea pa care criti­cii literari o fac intre Pavelescu și Heine. Pe lângă recenzentul „Vieții Românești“ constatarea aceasta o mai face și d-l Chendi, iată ce ne spune in „Luceafărul”: „Originalitatea asta a lui Pavelescu, discretă și fină, cu formele lipsite de emfază, simple ca In cele mai simple forma ale cânte­celor lui Heine și cu gândurile lă­murite, constitue pururea ceva nou și un autor și însamnă un adaus simpatic și simțit la literatura con­temporană“. Iată că Chendi cu această ocazie ne lămurește pe deplin cum s .origi­nalitatea" lui Pavelescu pa care noi căutăm să o punem in evidență : e discreta și fină, cu forme simple ca la Haine, cu gândiri lămurite — iată o­­ originalitate cu gândiri lămurite care constitue ceva nou și înseamnă un adaus simpatic și s­mni­t etc. Apropierea Intre Cincinal și Heine este tot așa de ridicată ca și acea dintre Cincinal și Ginonescu. Cinci­nat nu are a împărți cu Heine de­cât următorul „Lied” (p. 87). Aș vrea să scriu ca Henric Heine Un lied, la care pentru veci să ’m­ hid Ca ’ntr’un sicriu A mele taine — Cum a făcut poetul Henric Heine. Și tot așa mai departe, bardul își arătă dorința sa scrie ca Henric Heine, el numai a dorit lucrul acesta și Chendi l’a considerat ca și îndeplinit.­­ Precum vedeți e o frumoasă dorință, numai Heine al nostru să nu Intre in conflict cu Minuiescu, pentru că și la el găsim cam acelaș lucru: ascultați **, zice și Minuiescu în „Romanța celor trei Romanțe*. Mi-am zis: Voiu face trei romanțe.. Și ’n trei romanțe voiu închide EVENIMENTUL Ca ’n trei sicriuri de aramă, Trei clipa veci trei morți iubiți — Ce-mi stau în suflat Impetinte ca trei luceferi stinși pe veci Uitați In haos Ca pe-o cracă de ch'paros trei crisalide. .. Cincinal vrea să scrie un lied, Mi­nulescu vrea să facă trei romanțe* Cincinal vrea să închidă pentru veci în lied tainele lui ca 'ntr’un sicriu, iar Minuiescu va închide și el in cele trei romanțe — probabil că și el are ambiția să încluda pe veci­ — trei morți iubiți­, trei clipe reci, ca’n trei sicriuri de aramă. Cincinat nu vrea să ne spue din ce este făcut sicriul lui, la Minuiescu cele trei sicrie sunt de aramă! Dar ca să nu provocăm un conflict grav câtă vreme maestrul Macedonski stă olimpic între amândoi barzii, să trecem mai departe. Eu nu te ’o vălui c’o privire la care dorul meu să țipe etc. (Madrigal p. 129) Poetul iar avea da gând să țipe. Să trecem și peste privirea lui Cinci­­nat în care dorul lui, poate să țipe și să vedem ce dorinți mai ere. Ați văzut că trubadurul a vrut să devie „corb“, să scrie „lieduri* ca Heine, să se prefacă în „fărnă fertilă“. S­ă acurm­ ce vrea să mai fiu. Cântec (p. 136) MALENEI Un fluviu calm ași vrea să fiu Un fluviu calm cu ape fine, Să ningă luna peste mine la clare nopți argintu­l viu. Și tu, o insulă să fii O insulă da roza pare, Să zboare adeseori petale Pe­linul undei aurii. O insulă de flori și șoapte Muiate ’n aur de amurg. Și eu, In jurul tău să curg Mângâetor ca și o noapte... De data aceasta, precum vedeți, trubadurul vrea să fie un fluviu calm și cu ape line, căci s’ar putea în­tâmpla să fie fluviu calm și cu ape frământate sau­­ buciumate, peste a­­cest fluviu calm și cu ape line să ningă luna în nopți clare argintu­l viu . Iată un fenomen meteorologic nou de tot. In altă parte ați văzut cum după Cincinat, luna nouă, plouă un tremur vag, aici luna ninge argint viu sau mercur. Și ea—adică Malena—să fie o insulă de raze pale, din care să sboare petale pe linul undei aurii. Trubadurul ne-a spus că luna ninge argintu­l viu peste linul undei, totuși unda Cincinat vrea să fie aurie, ca minunăția să fie și mai mare. M­ilena să fie o insulă nu numai de flori, ci și de șoapte, șoapte muiate In aur de amurg, cu toate că mai sus era lună și noapte acuma e soare ’n amurg. Și ast­fel în amurg, fluviul (Cincinat) sâ curgă mângâietor in jurul insulei (Malenei) ca și o noapte !! Vă aduceți aminte de lirica lui Cincinat „Pe un Album“ cu celebrul vers „Că te iubesc, și cum­­ și cât !“ din genul „Sub Lampă*, Cîntecul Malenei* face parte din Romanțe și Canti­lene,­ca și lirica în care tru­badurul vra să țipe și unda ne mai spune că e cămilă. E momentul prin urmare să ne dăm samă de aceste „romanțe și cantilene“; în privința aceasta Chendi ne lămurește pe de­plin : „Seria cea lungă de romanțe și cantilene—zice d-­ui de cântece armonioase, cari circulă pe buzele tuturor cunoscătorilor lui, un deget ba i-au stabilit, pe dreptate, epitetul de trubadur modern. Trubadurul nostru se dovedește ca un suflet echilibrat și sincer, fără notele incoharente și brutale ale unui gen anumit de ver­­suitori, fără declarații și fără esage­­rutri in căutarea simbolului“. Chiar „Cântecul Malenei“ e ales de Chendi ca model despre care ne spune : „Cântecul Malenei, iarăș este o pildă de aceste structuri delicata ale fanteziei sale. In mijlocul vulga­rităților erotice de astazi, pline de clișee, sau da extravagante extreme și importate da la poeți străini, nota asta erotică a lui Cincinat se distinge ca o rară escepție prin crearea unei atmosfere mai înaintate și mai demne­. Cred că nu mai e nevoe de nici un com­entar; ridicolul poeziei lui Cincinat e la Înălțimea criticului Chendi și ridicolul criticei lui Chendi­­ la inălțimea poetului Cincinat. Așa se Lee critica în țara românească ! Cinste criticilor ca și trubadurilor lor ! Ama cunoscut pe Pavelescu, precum ați văzut, în feluri, parcă ni s’a re­comandat singur, fie că nu Tau re­comandat avocații lui Dl. Lovinescu și Chendi, fie la sfârșit că T am cu­noscut noi înșine din opera lui. Tri­bue să știți insă că Cincinat mai esie și bosear. Și lucrul n’ar fi de mirars câtă vreme am văzut că Cin­­­einut e și trubadur și cămilă e și haos de’ntuneric și smintit fără no­roc—cum se recomandă singur. La pag. 141 găsim poezia „Uneia și Multora* făcând parte din Sonade și Madrigal?, aceiași poezie insă se gă­sește și la pag. 82 cu titlul „Curte­zanei“ și dedicația „Innominata“, fă­când parte din „Romanțe si cantilene. Iată prin urmare că Cincinat posedă secretul de a transforma o romanță sau o cantilenă, Intr’o ser­nadă sau un madrigal Și cum operează Cin­cinat ? Foarte simplu: mai Iatăi schimbi titlul, încolo lasă poezia ne­schimbată, modificându-i numai punc­tuația : Iată bună­oară două strofe ca mo­del pe care le punem față in față ca să se observe bușcăria de care am vorbit: CURTEZANEI (p. 82). Inanimata Nu sărutările perfide... Dă-mi ochiui—sumbru labirint, In care patima deschide Neantul viselor ce mint. etc. La pag. 141 citim : UMBIA ȘI MULTORA Nu sărutările perfide. Dă mi ochi­ ți, sumbru labirint, In care patima desch­de Neantul viselor ce mint ! Ori­care dintre D voastră poate ob­serva acuma că aceste două strofe sunt identice­­ și așa e cu întreaga poezia deosebirea *e precum am apus la titlu și ortografia; astfel în strofa 1 după versul întâi e semnul de sus­­pensiune, la pag. 141 după aceleș vers e virgulă; în versul al II p. 12 e tipărit „ochiți”, la p. 141 „ochi­ți, după care urmează întâia oară tră­sătura de despărțire și a doua oară e virgula. La pag. 82 strofa se ter­mină cu punct, dincolo cu semnul esclamației. E de prisos să mai ci­tăm și celelalte două strofe la care avem de făcut absolut aceleași ob­servații. Cred că v’ați convins din multele citate de pănă acuma de originalita­tea lui Cincinat pe care noi am cău­tat să o punem în evid­nță. Vă scu­tesc prin urmare de citarea altor poe­zii cum e „La Bustul lui Eminescu, p. 169 în care se găsește aceeași notă umoristică, vă dispensez și de Egiptul ca și de „Veneția“ lui Cin­cinat, ca și de multe alte poeiii pe care le puteți citi singuri. Și acum Înainte da a trece la analiza ultimu­lui gen al poeziilor lui Cincinat—la fabule, căci Cincinat nu e numai tru­badur, ci e și fabulist, descoperirea aceasta ca și multe altele o face tot­ul. Chendi trebue să conchidem ca In ori­ce punct de vedere ne-am pu­ne, Cincinat este și va fi unul din cei mai originali poeți. Originalitatea lui e foarte multiplă, după cum cred că v’&fi convins și nu putem încheia considerațiunile noastre asupra aces­tei originalități da­cât cu însăși spu­sele lui Ghendi că „poetul nostru are o mare variație de subiecte proprii, de accente tipice și este atât de in­dividual in toate, în­cât îl cunoști din fiecare strofă. Fie că ne dă o refle­­xiune asupra vieții, cu toată duioșia nesecată a comparațiilor; fie că în cântece și romanța își manifestă ca­priciile dorului și ele iubirii; fia că nn satire elegante și în fabulele hi, din care lipsește primitivitatea fabu­lelor noastre tradiționale, trimite să­geți adversarilor convingeriilor sale estetice, Pavelescu rămâne acelaș poet, neînfluențat și nelegat de nici o anumită direcție cu legile fixe și cu artificialitâțile obișnuite“. Precum ați văzut, suntem de a­­cord cu criticul Chendi asupra origi­nalității lui Cincinat. In ce privește chestiunea mea dacă Cincinat a fost sau este influențat de alți scriitori— nu ne ocupam in articolul de față , unele lămuriri spirituale și cu mult bun simț găsim referitor la aceasta, in acelaș No. bi „Vieței Românești* In care Dl. C. A. face apoteoza lui Cincinat. Iată bună oară ca zice des­pre Bulescu, Dl. G. Gal „Note pe marginea cărților“. (Va urma) Eugen Revent Bacău Septembrie 1911 ----- -—---- uoo----------­ E­CO­COM Camera de Comerț engleză din Paris a inaugurat zilele trecute un bust in memoria defunctului rege Eduard VII. Aceasta, pentru atenția deosebită pe care o purta fostul îm­părat al Indiilor, acestei instituții, Maurice Maeterlinck s’a decis să acompanieze pe soția sa intr’un ma­re turneu dramatic in America. Presa americană insă e neliniștită față de afi­mația marelui scriitor că se va ascunde față de toată lumea și mai cu seamă de ziariști, care îi obosesc cu intervievurile lor. Ast­fel această presă veșiie dori­toare de tot ce-i nou, va fi lipsită de aceasta dată de tot ce­ ar fi putut a­­fla de la autorul lui l’oiseau Bleu și la Vie des abailles. * Căsătoria președintelui guvernului­­ francez, Caillaux, cu d-na Rainouard s’a celebrat Sâmbâtă seara în cea mai mare intimitate. Martori au fost Cruppi ministru de justiție, senatorul Raymond Poincare și Max Vincent, avocat la Curtea de Apel.* Colecționarii de mărci poștale dau prețuri fabuloase pentru mărcile tim­brate din Tripolis cu ștampila italia­nă. Cele mai valoroase sunt care poar­tă pe ele data de 7 Octombrie, ziua ocupației oficiale a Tripolisului. De altfel, aceste ștampile nu au in ele nimic particular. Ele sunt asemănă­toare cu mărcile care se întrebuin­țează in Italia însă poartă inscripția­­ TRIPOLI DI BARBERIA. * INFORMAȚIUNI Smiittescu în franțuzește cetit la castelul Peleș După cum am anunțat, d-na și d. A. D. Xenopol sa află actualmenta la Sinaia. In una din zilele trecute, după mata de la castelul Pe­leș, distinsa scriitoare Rir­a, aducnd vorba asupra lui Eminescu, a cerut voie M. S. Reginei să’i cetească traducerile re­gretatului Al. Gr. Suțu, în limba franceză. Frumoasele versuri, puse în adevărata lor lumină prin aleasa ce­tire au făcut un efect covârșitor Ele au fost în special foarte aprețuite de către M. S Regina, o cunoscătoare in materie. Asistenți în destul de nu­­m roasă, intre care și principesa de Wicd, a rămas încintată. Din c­­­uza ser­bătoriei de mint, Sfînta Paraschiva, viitorul număr al ziarului nostru­ va apărea Simbătă 15 Octombrie, la orele ob­șnuite. In ziua de 20 Octombrie vor sosi in localitate d-an­ C. Munteanu direc­torul scoalei Comerciale superioare din Galați împreună cu dl Gr. Trancu Iași profesor, care, în unire cu corpul profesoral al școalei Co­merciale superioare, vor merge în corpore la cimit­r J Eternitate unde vor asista la ofic­area unui parastas la amintirea regretatului Petrescu fost profesor de comptabilitate la școala Comerciala superioară din lo­calitate. Dl. Colonel Stamatopol Coman­dantul Brigăzei de Infanterie din Birlad a fost transferat la Roman tot ca comandant de brigadă. Di 8 zile se află in localitate dl. Căpitan Vlădescu Jerminarul Regal al corpului 8 de armată din Galați unde proceda la facerea unei noi anchete cu privire la gestiunea Administra­torului Clasa III I. Duțescu din Bâr­lad, care a fost condamnat de către consiliul de Răsboi al corpului 4 de armată la 1 an închisoare. Făcind recurs, consiliul de Răs­­boi a casat hotărîrea și a­­ trimis do­­sarul consiliului de Rasboi­el corp. 8 spre a se judeca din nou. Sîntem autorizați de cei în drept a desminți cum că, d-nii E. Cau­­della și T. Burada, ar fi „pro­testatiu, cu „vehemență“ încă, îm­potriva modului cum s'ar fi orga­nizat serbările jubilare etc. D. Teodor Burada, care nu a formulat nici un protest, după cum pretinde Opinia, a și luat parte la festival, executind din vioară, în aplausele familiei regale și a nu­meroasei asistențe, mai multe bucăți. Dl. Maior Bolian Radu din Reg. 14 Roman, a fost mutat in Reg. Tulcea No. 33; de asemenea Lt. Că­pitan Titus Mayer din acelaș regi­ment, a fost mutat in Reg. Rîmni­­cul Sărat No. 19. Dl. Colonel Palaut, noul medic șef al Corpului IV de Armată, a sosit astăzi in localitate. D-sa se va pre­zenta mîine d-lui­­ General Lambrino, comandantul corpului de Armată. Dl. Sub locotenent Caranda din Reg. 13 Ștefan cel Mare, care sfirșit cu succes școala de aplicație, a a fost avansat locotenent și mutat in noul Regiment No. 39 din București. Luni va avea loc a doua ședință la soc. științifică și literară „Arhiva“. Va presida dl. Th. Th Burada, ac­tivul președinte al societății. Dr. Căpitan Corjescu, comandan­tul companiei jeandarmilor rurali, va pleca miine in inspecția secțiilor de jeandarmi din județ. Terminindu-se reparația cazanelor de la Baia Comunală, cu începere de mine, baia va funcționa regulat de la 8 -12 și 2—7 p. m. La librăriile Iliescu, Socec, I. Io­­nescu și Barasch, se afla de vânzare „Quelques poésies de Mihail Emi­­nescu, traduites en francis par Al. Gr. Soutzo“. Prețul 1 leu. Va trece doctoratul VII a în ziua de 20 Octombrie D­r Nsculai Simio­­nesnu. Se face cunoscut domnilor studiseți din anul al 11-a. de la Medicină, că cconferintele de Osteologie Luni 17 Octombrie ora 2 p. m încep in afiteatrul Universităței Vechi ținute de dl. Profesor Tănăsescu. Dl. N. Lucescu va trece Doctora­­tul IV partea practică în ziua de 24 Octombrie iar partea orală in ziua de 25 Octombrie. Domnul Emil Mihalcea un diu­Î De stu­dent al Facultăței de Medicină va trece doctoratul V­ a în ziua de 24 Oct. Următorii Domni studenți vor trece doctoratul IV în ziua de 17 Octom­brie: Buzenchi Mihail, Popovici Constantin și Trufin sen Neculai. Membrii societăței studienților in Medicină sunt convocați pentru azi 12 Octombrie ora 7 și l­a seara in ședință extraordinară la ordinea zi­lei fiind următoarea chestiune: Comunicarea rezultatului obținut de delegațiunea studențească In ches­tia acordărei studenților evrei de a fi numiți cu plată ca externi și inter­ni la Spitalul Sf. Spiridon. Pe­­ace cunoscut către Direcțiu­nea Școalei de Menaj , Principesa Maria­* din Strada Anaki, că au începere de la 15 Octombrie și des­chide cursuri publice de bucătăria care vor avea loc de 2 ori pe săp­­tămînă, Luni și Joi. Intra orele 8—6 p. m., pentru doamnele­, din Societate, și Marți și Vineri, intra aceleași ore, pentru bucătăriiole care ar dori să se perfecționezi. Plata va­r­i­iei lunar. Se primesc ori­ pe comenzi la a­­telierele de bucătărie și spălătorie. S-a deschis de la 1 Octombrie un atelier profesional de croitorie și len­gere pus sub conducerea D-nei Eu­­frosina Furnica o distinsă absolventă a academiei de Croitorie și lengerie din Berlin. Noul atelier este așezat în Strada Tatarași No. 10. Se pri­mesc ori­ce comande In această branșă ce desfide ori oe concurență. Noul sanatoriu de boli nervoase și interne pus sub conducerea Dior. Doc­tori Panaite Zosin și Ștefanescu Ga­lați internat In fosta Vilă Kogâlni­­cea­nu de la Socola, a început să fun­cționeze de o săptămână. Luni 17 Octombrie încep conferin­țele pastorale puse sub preșidentia I. P. S. S. Mitropolitul Pimen al Mol­dovei Conferințele vor dura 5 zile. Pe ziua de azi s’a constatat in o­­raș 2 cazuri de febră tifoidă la Re­gimentul 7 Roșiori și un ouă de fe­­bra in oraș. A fost ales primar al Târgușoru­­lui Negrești Domnul Farmacist Gr. Cerchez. Vizitați restaurantul Co­­loseului Bragadiru Admi­nistrația Coloseului Bragadiru aduce la cunoștința Onor. Publicului lașsa că a angajat unul din cei mai buni bucătari pentru Restaurant, și că vi­zitatorii pot lua o masă in cele mai escelente condițiuni. Asemenea se pot găsi mîncări calde și reci după eșirea da la Teatru. Excelenta or­chestră sub conducerea șefului O. Ionescu, erată in fie­care seară până la ora 1 p. m. Tot odată facem cunoscut că pen­tru a servi mai bine onor­­en­entela am pus in consumație pe llega be­rea specială Șieping­oar și berea Ba­vareză (Rock Bier) care deși constă mai scump, tot cu prețul de 25 bani Țapu și 40 Halba. Asiminea in fie­care seară proiec­­țiuni date de Cinematograful Union, fiind singurii concesionari ai Uniu­­nei Editorilor Cinematografii Paris. Administrația Alegerea noului Mitropolit Primat­­se va face după convocarea Parlamenun­tului în primele zile ale lunei Decem­­brie. Mâ­ne, Vineri, orele 8 juni. seara se va deschide stagiunea Teatrului Național din Iași cu piesa „Despot Vodă” de Vasile Alexandri

Next