Evenimentul, iulie-septembrie 1913 (Anul 21, nr. 112-184)

1913-07-24 / nr. 131

­ ANUL XXI No. 131­5 BAN­I ABONAMENTE Pe un an . . Lei 20 Pe jumătate an . „10 Pe trei luni . . „ 5 In străinătate un an „ 80 Un număr vechi 30 bani O­R­G­A­N AL PARTIDULUI CON­SERVATOR Redacția și Administrația Iași Strada Lăpușneanuu No. 44 MERCURI 24 IULIE 1913 — 5 BANI A­N­U­N­­C­I­U­R­I In serf­ii și Jfteolania In pagina a 2-a rândul 1 leu In pagina a 3-a rândul 50 b. In pagina a 4-a rândul 30 b. —o — TELEFON Mo. 88 Două judecăți Starea de furie, la un om nor­mal, presupune un sdruncin sufle­tesc, de­ o intenzitate neobicinuită. Valoarea cauzei e in directă legă­tură cu educația omului lezat, in ori­ce caz insă, cauza e serioasă. Sunt oameni ce intră in lent și fără tranziție, sunt furie viz­lnii ce se montează încetul cu încetul, ină­­bușindu-și sufletul, pînă ce tensiu­­nea ia proporții explozive, iar efec­tul e și mai dezolant. Fuia unui pretențios, chinuit de groaza peirei, e cel mai jălnic spectacol, ce-l poți vedea la un om, căzut prada dezastrului complect. Furia ziarului „Mișcarea“, pe ziua de esi, e furia osânditului la peirea de veci. „Ferul roș“ pus de mâna de maestru pe fruntea celui ce în vea­cul al XX-le, în blânda și mult în­­găduitoarea țară românească, i-a fost dat să-i poarte semnul , a a­­vut efectul definitiv . D. I. I. Bratianu s’a simțit jignit de­ o oare-și care deosebire ce s’a făcut intre domnia sa și un alt că­pitan rezervist de Stat major. de D. I. I. Bratianu s’a simțit jignit „inoportunitatea unui gu­vern național D. I. I. Brătianu s’a retras de la șefia partidului liberal și se va re­trage și din politică. Că d-nia sa va reveni în parte asupra celor ho­tărâte, e altă chestie, cea ce im­portă e prima hotărâre, or, aceasta e fapt sigur. In numărul de afară a „Mișcă­­rei“ ziarul liberalilor cade cu atâta furie bolnăvicioasă asupra d-lui Marghiloman, încât, întreg articolul nu este decât oglinda adevărată a lamentabilei lor patologii. De ce furie asupra d-lui Marghi­loman și nu asupra altuia ? Cetiți*’ „Mișcarea“ : Dl. Marghiloman a in­ventat afacerea tramvaiului. Și acum socoteala: „Justiția țărei ro­mânești i-a dat d-lui Marghiloman o lovitură de tampon“, dar vremea, marele judecător al tuturor, l-a pus pe dl. Marghiloman, in cel mai în­semnat moment istoric al Țărei, să prezideze chiar una sau două ședinți a congresului pentru pace , pe când cel absolvit de justiția o­­menească, face în acest timp pe ofițerul de ordonanță. Acest lucru pentru șeful partidu­lui „național liberal“ este un dezastru­­ iude iran. Sparmurile convulzive în care a căzut autorul articolului de ori nu însamnă decât verdictul judecăței din urmă . „Ferul roș“ a triumfat. ..justice est faitest. Crysale Comunicatul oficial al ministerului de externe ministerul de externe comu­nică următoarele: Ne­ajungându-se până acum la o înțelegere definitivă între delegații Bulgari pe de o parte și delegații Greci, Sârbi și Mun­tenegreni de altă parte, suspen­­siunea de arme a fost prelun­gită până Vineri, la orele 12 ziua. * Bulgaria acceptând toate ce­rințele României, pacea între aceste două popoare a fost de­finitiv încheiată. _______­"­---1/------­"­_______ w5--l'w'--v-/ Pana asigurata Putem considera tragedia balca­nică isprăvită. Pentru restabilirea păcei­ Româ­nia poate avea conștiința împăcată că și-a făcut întreaga datorie. A­­tât regele Carol, cu marea sa au­toritate, cât și guvernul au lucrat din toate puterile pentru ca să se pună capăt războiului care adusese statele balcanice în stare de semi­­­barbarie. A­ceia cari au vizitat în ultimele­­ vremuri țările in care s’a desfă­șurat războiul, în aceste din urmă 10 luni, n’au mai recunoscut acele ținuturi, întreaga Tracie și întreaga Ma­cedonie sunt astăzi o pustietate. Orașele și satele înfloritoare și po­pulate cu un an în urmă, câmpiile cele cultivate și rodnice care în­veseleau ochii și îmbogățeau pe locuitori, astăzi sunt ruine pustii, câmpiile sunt părăsite, pretutindeni se văd urmele groazei și ale să­răciei. Beligeranții creștini s’au ridicat împotriva Turcilor ca să dezro­bească pe cei de o lege cu dânșii, ca să curme robia locuitorilor din Macedonia și din Tracia; dar as­tăzi cei mai mulți din­­ locuitorii aceștia dorm somnul de veci și ei și femeile și copiii lor, măcelăriți rând pe rând, de Turci, de Bul­gari, de comitagii ori de antarți. Sărăcia a cuprins, în același timp și Bulgaria și Serbia și Muntene­­grul, mai puțin Grecia. Dar toate afacerile au stagnat, ogoarele nu­­ mai sunt cultivate, comerțul nu se mai face, sărăcia este generală. Astăzi s’au convins toți belige­ranții că am luat armele, nu spre a face cuceriri, ci numai, pe lângă o ușoară rectificare de graniță, să contribuim la restabilirea păcei în­temeiată pe echilibrul balcanic. După un războiu crâncen de 10 luni, popoarele balcanice se simt istovite, în­cât a mai continua cu luptele ar fi fost o adevărată ne­bunie, o crimă împotriva civiliza­ției. Grație păcei de la București, rănile războiului se vor vindeca treptat-treptat și statele din Bal­cani își vor relua drumul spre propășirea atât de binefăcătoare. Pentru România va fi o mân­drie că a contribuit la o operă de umanitate și de civilizație în Ori­entul european. ---------------poo--------------­ Noua zonă strategică a României Ce am mai obținut de la Bulgari ? In sfârșit, ceia ce Bulgarii n’au vrut să ne deie de bună voe, ne au dat de nevoe. Față în față cu delegații români, delegații bulgari n’au mai avut în­cotro și ne’au dat ceia ce ni se cuvinea, căci nu au mai avut și nici nu puteau să mai aibă vre’un motiv șolii­ăresc de amânare. Ne’am împăcat cu Bulgari, după ce am obținut următoarele : * Noua zonă Această zonă începe cu 10 km. la vest de Turtucaia, la localitatea Turk­-Esmil și se sfârșește în jos de Ekrene, la un deal cu cota 252. Linia care trece la 10 km. în jos de Dobrici, urmează sinuozitățile terenului, punctul cel mai ex­trem de înaintare atingând 10 kilometri. Amănuntele acestei frontiere se vor trece în tratatul de pace definitiv. Ce am mai obținut ? După aceasta, s’a trecut la celelalte puncte ale condițiuni­­lor noastre, care s’au admis. Ast­fel: 1) Bulgarii nu vor face for­tificații la Rusciuc și Șum­­la și nici între aceste două puncte. Până la 10 km. de Rusciuk și 10 de Șum­la nu se va face de asemenea nici o fortificație, tot ast­fel bulgarii nu vor putea fortifica de­cât la 20 km. mai jos de Dobrici. Noi avem deplină libertate d’a face ori­ce lucrări de în­tărire și fortificație. 2) S’a admis autonomia șco­lară și bisericească pentru ro­mânii din Bulgaria, conform stipulațiunilor protocolului de la Petersburg, o urmare a ce­lor prevăzute in conferința de la Londra. Vom putea subvenționa școa­­lele și înființa Episcopatul. LISTA DE SUBSCRIPȚIE deschisă de ziarul „Evenimentul“ pentru ajutorarea familiilor sărace a celor­a care au fost mobilizați Numele subscriitorilor se va pu­blica în fiecare zi. Ei sunt rugați a trece în persoană la adminis­trația ziarului nostru, în fiecare zi, între orele 8 —10 a. m. și 2 — 7 p. m. pentru a se înscrie și a depune ori­ce sumă administratorului zia­rului. Sumele adunate se vor vărsa d-lui primar al comunei Iași. Suma adunată până S. B. astăzi 1610—00 Radu Manoliu 25—00 D-nul N. Z. 10—00 -------------------oooo------------------­ Acțiunea trupelor grecești Comandantul corpului al II de armată telegrafiază că ar­mata greacă care operează în valea Strum­ei bate în retrage­re de alaltăieri, nelăsând decât slabe contigente pe linia de de­­marcațiune și chiar în unele locuri retrăgând anteposturi. Grecii se silesc să se folo­sească de suspendarea ostilită­ților spre a cei din situația defavorabilă și care se găseau și hi cazul când operațiunile ar mai fi continuat vreo o zi două, ar fi adus pentru ei un dezastru. Centrul armatei lor ar fi fost complect înconjurat. Toate tru­pele grecești se indreptează a­­cum­ spre intrarea meridională a trecătoarei Kresna. Divizii întregi care s’au a­­venturat în niște poteci impo­sibil de străbătut, se grăbesc printr’un marș forțat să ajungă la muntele Belasu­za spre a scăpa înainte de sfârșitul ar­mistițiului din cercu de fier, care a început să le împresu­­reze și ultimele zile în retra­gerea lor grăbită și deși ostili­tățile au încetat pentru moment, grecii jefuesc și incendiază sa­tele bulgare, măcelărind cei din urmă țărani care au rămas, desăvârșind astfel opera lor de distrugere. ----------------oooo---------------­ Problema transporturilor Suferim și pe timpuri normale de plaga insuficienții mijloacelor de tran­sport , cu atât mai mult actum, când trebuințele mobilizării și ale nume­roaselor deplasări de trupe precum și rechizițiunile au întrerupt cu de­săvârșire orice putință de comunica­­țiune pentru mărfuri. Situația anor­­mală va dispare însă în curând și ar fi de dorit să înceteze cât mai grab­nic, nu numai în interesul agriculto­rilor, cari au absolută nevoe să poa­­tă încasa valoarea recoltelor obținu­te înainte ca acestea să fie expuse stricăciunii din lipsă de mijloace su­­fiiciente de înmagazinare, dar și în interesul general al țării, care s’ar zdruncina prea mult econom­icește dacă s’ar pierde fie chiar numai o parte din această avuție națională. Chestia transporturilor, de actuali­tate agravată acum, va rămâne însă deschisă și după luarea traficurilor normale și va rămâne tot atât de serioasă ca și mai înainte, fiindcă ne­cesitățile războiului au întrerupt și amânat din nou și puținul ce guver­nul avea intenția să facă pentru îm­bunătățirea situațiunii. România Agricoolă s-a ocupat în de­se rânduri de această chestiune și a arătat în­deajuns că răul existent pro­duce pagube enorme. Dar insuficiența de loc într’o gazetă săptămânală nu ne-a îngăduit să dăm problemei trans­porturilor toată întinderea ce com­porta. Cu atât mai mare servici a făcut țării d. C. G. Pietrarii prin conferința ce a desvoltat la Cercul de studii al partidului național-libe­­ral cu tema „Politica de Stat în ches­tia transporturilor“, conferință care a luat proporțiile unui amănunțit și­­ documentat studiu asupra întregei probleme, căci­­ cuprinde nu numai constatarea râului și a cauzelor ce l’au produs, ci și o largă expunere a mijloacelor de a se ajunge la o mai bună funcționare a tuturor ramuri­lor de transport, de care va depinde viitorul economic al țării. Nu intră în cadrul unui articol de gazetă examinarea amănunțită a a­­cestui atât de important studiu , dar chestiunea tratată fiind și de deose­bită însemnătate și de necontestată actualitate, vom consacra din timp în timp câte un spațiu din revista noastră spre a pune în evidență con­cluziunile la care ajunge, conduși de dorința ca propunerile formulate sa ajungă cât mai repede la realizare După ce constată că statul nostru este astăzi, prin ministerul lucrărilor publice, diriguitorul tuturor servicii­­lor de transport, al șoselelor și căii­lor ferate în totalitatea lor, al servi­­ciilor navigațiunii fluviale și măriții nu numai în mai mică parte, și ca cu toate acestea, țara suferă în eco­­nomia și desvoltarea ei din cauza roi­lei stări in care se găsesc aceste ser­­vicii de transport, din cauza mijloa­celor restrânse ce s'a acordat pentru exploatarea lor și în mare parte a din pricina felului cum sunt organi­zate și conduse, conferențiarul pro­pune ca pe lângă direcțiunile servi­ciilor de transport să se constituias­că niște consilii consultative. Acest consilii să aibă două atribuțiuni prin­cipale: stabilirea programului de con­str­ucțiuni noi și hotărârea mijloace­lor financiare pentru executarea lui Pe lângă aceste consilii să se înfin­­țeze și un consiliu superior al trans­porturilor, compus din un număr cu mai mare de persoane, luate din toat consiliile ce ar funcționa pe lângă f­ecare serviciu de transport, precum și din câteva persoane în afară­­ aceste consilii, menite prin indepen­dența lor să păstreze echilibrul într diferitele servicii de transport și s­ă hotărască soluțiunile. Acest consili superior al transporturilor ar ava ca atribuțiune principală, să stabilea­că planul de ansamblu al lucrării­ de utilitate publică și să făureasă legătura ce trebue să existe intre o­feritele servicii de transport. Nimeni nu poate să conteste că­­ mult de făcut în direcția aceasta I că, înainte de toate, ar trebui să­­ elaboreze un nou program de lucru și să se avizeze în acela t­imp­­ mijloacele necesare pentru executara lor. Așa au procedat și procedea mai toate Statele. D. Pietraru ream­­tește că în 1879 Freycinet, pe atun­ ministru al lucrărilor publice în Fran­ța, a conceput și a făcut să se­m­neze un asemenea mare program, j se reclama o cheltuială de 5 milian­ de franci și trebuia executat în r ani. Dar în 1882 a intervenit krau­ financiar, care a durat până în 181 și programul nu a putut fi execut decât în parte. In Germania s-au a­bilit de asemenea, în diferite rîndul astfel de programe mari, care s’au executat. Tot așa în Austria, în I­glitera, în Statele­ Unite. Lucrările ce trebuesc făcute de S­tul român vor fi pentru șosele, p­tru căi ferate, pentru canalizarea­­ puțin a râurilor Prut și Siret și p­tru canalul Cernavoda — Constat In plus Statul va trebui să partici cu o sumă convenabilă la constii­rea unei societăți de navigațiune f­inală și a unei societăți de navigi­une maritimă, căci d. Pietraru ar s­fera ca aceste din urmă două sei­cii de transport să nu aparție St! lui. D-sa își dă seama că mulți se­­ speria de marile cheltueli ce com­i­tă un program general de lucrări blice și vor profera sistemul cârd­lor de astăzi. Dar oamenii fricoșii prea socotitori nu pot vedea depd Există însă și oameni mai îndrăz și cari știu că, in toate țările și toate­­ timpurile, după o serie de l­crări mari de utilitate publică, vo­turile au crescut astfel încât au trecut toate prevederile, căci au naștere la creațiuni economice ne­văzute sau cel puțin neprevăzute rezultatele lor.­­ Se știe, de asemenea, că banii ci­tuiți pentru lucrări producătoare venit nu sunt pierduți și devin­ voare de bogăție pentru generaț­ie viitoare. Pe lângă aceasta zi să se ție seama că asemenea luci nu se execută în un an sau de deci nici cheltuelile nu se fac în dată. Totul se repartizează pe un m­od de ani după volumul licrd de executat și după mijloacele bule de întrebuințat. Nu încape îndoială că soluția cată merită cea mai serioasă sub considerație și nu vom lipsi s mai ocupăm de ea. Rom. A\

Next