Evenimentul, iulie-septembrie 1913 (Anul 21, nr. 112-184)
1913-07-24 / nr. 131
ANUL XXI No. 1315 BANI ABONAMENTE Pe un an . . Lei 20 Pe jumătate an . „10 Pe trei luni . . „ 5 In străinătate un an „ 80 Un număr vechi 30 bani ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Redacția și Administrația Iași Strada Lăpușneanuu No. 44 MERCURI 24 IULIE 1913 — 5 BANI ANUNCIURI In serfii și Jfteolania In pagina a 2-a rândul 1 leu In pagina a 3-a rândul 50 b. In pagina a 4-a rândul 30 b. —o — TELEFON Mo. 88 Două judecăți Starea de furie, la un om normal, presupune un sdruncin sufletesc, de o intenzitate neobicinuită. Valoarea cauzei e in directă legătură cu educația omului lezat, in orice caz insă, cauza e serioasă. Sunt oameni ce intră in lent și fără tranziție, sunt furie vizlnii ce se montează încetul cu încetul, inăbușindu-și sufletul, pînă ce tensiunea ia proporții explozive, iar efectul e și mai dezolant. Fuia unui pretențios, chinuit de groaza peirei, e cel mai jălnic spectacol, ce-l poți vedea la un om, căzut prada dezastrului complect. Furia ziarului „Mișcarea“, pe ziua de esi, e furia osânditului la peirea de veci. „Ferul roș“ pus de mâna de maestru pe fruntea celui ce în veacul al XX-le, în blânda și mult îngăduitoarea țară românească, i-a fost dat să-i poarte semnul , a avut efectul definitiv . D. I. I. Bratianu s’a simțit jignit de o oare-și care deosebire ce s’a făcut intre domnia sa și un alt căpitan rezervist de Stat major. de D. I. I. Bratianu s’a simțit jignit „inoportunitatea unui guvern național D. I. I. Brătianu s’a retras de la șefia partidului liberal și se va retrage și din politică. Că d-nia sa va reveni în parte asupra celor hotărâte, e altă chestie, cea ce importă e prima hotărâre, or, aceasta e fapt sigur. In numărul de afară a „Mișcărei“ ziarul liberalilor cade cu atâta furie bolnăvicioasă asupra d-lui Marghiloman, încât, întreg articolul nu este decât oglinda adevărată a lamentabilei lor patologii. De ce furie asupra d-lui Marghiloman și nu asupra altuia ? Cetiți*’ „Mișcarea“ : Dl. Marghiloman a inventat afacerea tramvaiului. Și acum socoteala: „Justiția țărei românești i-a dat d-lui Marghiloman o lovitură de tampon“, dar vremea, marele judecător al tuturor, l-a pus pe dl. Marghiloman, in cel mai însemnat moment istoric al Țărei, să prezideze chiar una sau două ședinți a congresului pentru pace , pe când cel absolvit de justiția omenească, face în acest timp pe ofițerul de ordonanță. Acest lucru pentru șeful partidului „național liberal“ este un dezastru iude iran. Sparmurile convulzive în care a căzut autorul articolului de ori nu însamnă decât verdictul judecăței din urmă . „Ferul roș“ a triumfat. ..justice est faitest. Crysale Comunicatul oficial al ministerului de externe ministerul de externe comunică următoarele: Neajungându-se până acum la o înțelegere definitivă între delegații Bulgari pe de o parte și delegații Greci, Sârbi și Muntenegreni de altă parte, suspensiunea de arme a fost prelungită până Vineri, la orele 12 ziua. * Bulgaria acceptând toate cerințele României, pacea între aceste două popoare a fost definitiv încheiată. _______"---1/------"_______ w5--l'w'--v-/ Pana asigurata Putem considera tragedia balcanică isprăvită. Pentru restabilirea păcei România poate avea conștiința împăcată că și-a făcut întreaga datorie. Atât regele Carol, cu marea sa autoritate, cât și guvernul au lucrat din toate puterile pentru ca să se pună capăt războiului care adusese statele balcanice în stare de semibarbarie. Aceia cari au vizitat în ultimele vremuri țările in care s’a desfășurat războiul, în aceste din urmă 10 luni, n’au mai recunoscut acele ținuturi, întreaga Tracie și întreaga Macedonie sunt astăzi o pustietate. Orașele și satele înfloritoare și populate cu un an în urmă, câmpiile cele cultivate și rodnice care înveseleau ochii și îmbogățeau pe locuitori, astăzi sunt ruine pustii, câmpiile sunt părăsite, pretutindeni se văd urmele groazei și ale sărăciei. Beligeranții creștini s’au ridicat împotriva Turcilor ca să dezrobească pe cei de o lege cu dânșii, ca să curme robia locuitorilor din Macedonia și din Tracia; dar astăzi cei mai mulți din locuitorii aceștia dorm somnul de veci și ei și femeile și copiii lor, măcelăriți rând pe rând, de Turci, de Bulgari, de comitagii ori de antarți. Sărăcia a cuprins, în același timp și Bulgaria și Serbia și Muntenegrul, mai puțin Grecia. Dar toate afacerile au stagnat, ogoarele nu mai sunt cultivate, comerțul nu se mai face, sărăcia este generală. Astăzi s’au convins toți beligeranții că am luat armele, nu spre a face cuceriri, ci numai, pe lângă o ușoară rectificare de graniță, să contribuim la restabilirea păcei întemeiată pe echilibrul balcanic. După un războiu crâncen de 10 luni, popoarele balcanice se simt istovite, încât a mai continua cu luptele ar fi fost o adevărată nebunie, o crimă împotriva civilizației. Grație păcei de la București, rănile războiului se vor vindeca treptat-treptat și statele din Balcani își vor relua drumul spre propășirea atât de binefăcătoare. Pentru România va fi o mândrie că a contribuit la o operă de umanitate și de civilizație în Orientul european. ---------------poo-------------- Noua zonă strategică a României Ce am mai obținut de la Bulgari ? In sfârșit, ceia ce Bulgarii n’au vrut să ne deie de bună voe, ne au dat de nevoe. Față în față cu delegații români, delegații bulgari n’au mai avut încotro și ne’au dat ceia ce ni se cuvinea, căci nu au mai avut și nici nu puteau să mai aibă vre’un motiv șoliiăresc de amânare. Ne’am împăcat cu Bulgari, după ce am obținut următoarele : * Noua zonă Această zonă începe cu 10 km. la vest de Turtucaia, la localitatea Turk-Esmil și se sfârșește în jos de Ekrene, la un deal cu cota 252. Linia care trece la 10 km. în jos de Dobrici, urmează sinuozitățile terenului, punctul cel mai extrem de înaintare atingând 10 kilometri. Amănuntele acestei frontiere se vor trece în tratatul de pace definitiv. Ce am mai obținut ? După aceasta, s’a trecut la celelalte puncte ale condițiunilor noastre, care s’au admis. Astfel: 1) Bulgarii nu vor face fortificații la Rusciuc și Șumla și nici între aceste două puncte. Până la 10 km. de Rusciuk și 10 de Șumla nu se va face de asemenea nici o fortificație, tot astfel bulgarii nu vor putea fortifica decât la 20 km. mai jos de Dobrici. Noi avem deplină libertate d’a face orice lucrări de întărire și fortificație. 2) S’a admis autonomia școlară și bisericească pentru românii din Bulgaria, conform stipulațiunilor protocolului de la Petersburg, o urmare a celor prevăzute in conferința de la Londra. Vom putea subvenționa școalele și înființa Episcopatul. LISTA DE SUBSCRIPȚIE deschisă de ziarul „Evenimentul“ pentru ajutorarea familiilor sărace a celora care au fost mobilizați Numele subscriitorilor se va publica în fiecare zi. Ei sunt rugați a trece în persoană la administrația ziarului nostru, în fiecare zi, între orele 8 —10 a. m. și 2 — 7 p. m. pentru a se înscrie și a depune orice sumă administratorului ziarului. Sumele adunate se vor vărsa d-lui primar al comunei Iași. Suma adunată până S. B. astăzi 1610—00 Radu Manoliu 25—00 D-nul N. Z. 10—00 -------------------oooo------------------ Acțiunea trupelor grecești Comandantul corpului al II de armată telegrafiază că armata greacă care operează în valea Strumei bate în retragere de alaltăieri, nelăsând decât slabe contigente pe linia de demarcațiune și chiar în unele locuri retrăgând anteposturi. Grecii se silesc să se folosească de suspendarea ostilităților spre a cei din situația defavorabilă și care se găseau și hi cazul când operațiunile ar mai fi continuat vreo o zi două, ar fi adus pentru ei un dezastru. Centrul armatei lor ar fi fost complect înconjurat. Toate trupele grecești se indreptează acum spre intrarea meridională a trecătoarei Kresna. Divizii întregi care s’au aventurat în niște poteci imposibil de străbătut, se grăbesc printr’un marș forțat să ajungă la muntele Belasuza spre a scăpa înainte de sfârșitul armistițiului din cercu de fier, care a început să le împresureze și ultimele zile în retragerea lor grăbită și deși ostilitățile au încetat pentru moment, grecii jefuesc și incendiază satele bulgare, măcelărind cei din urmă țărani care au rămas, desăvârșind astfel opera lor de distrugere. ----------------oooo--------------- Problema transporturilor Suferim și pe timpuri normale de plaga insuficienții mijloacelor de transport , cu atât mai mult actum, când trebuințele mobilizării și ale numeroaselor deplasări de trupe precum și rechizițiunile au întrerupt cu desăvârșire orice putință de comunicațiune pentru mărfuri. Situația anormală va dispare însă în curând și ar fi de dorit să înceteze cât mai grabnic, nu numai în interesul agricultorilor, cari au absolută nevoe să poată încasa valoarea recoltelor obținute înainte ca acestea să fie expuse stricăciunii din lipsă de mijloace sufiiciente de înmagazinare, dar și în interesul general al țării, care s’ar zdruncina prea mult economicește dacă s’ar pierde fie chiar numai o parte din această avuție națională. Chestia transporturilor, de actualitate agravată acum, va rămâne însă deschisă și după luarea traficurilor normale și va rămâne tot atât de serioasă ca și mai înainte, fiindcă necesitățile războiului au întrerupt și amânat din nou și puținul ce guvernul avea intenția să facă pentru îmbunătățirea situațiunii. România Agricoolă s-a ocupat în dese rânduri de această chestiune și a arătat îndeajuns că răul existent produce pagube enorme. Dar insuficiența de loc într’o gazetă săptămânală nu ne-a îngăduit să dăm problemei transporturilor toată întinderea ce comporta. Cu atât mai mare servici a făcut țării d. C. G. Pietrarii prin conferința ce a desvoltat la Cercul de studii al partidului național-liberal cu tema „Politica de Stat în chestia transporturilor“, conferință care a luat proporțiile unui amănunțit și documentat studiu asupra întregei probleme, căci cuprinde nu numai constatarea râului și a cauzelor ce l’au produs, ci și o largă expunere a mijloacelor de a se ajunge la o mai bună funcționare a tuturor ramurilor de transport, de care va depinde viitorul economic al țării. Nu intră în cadrul unui articol de gazetă examinarea amănunțită a acestui atât de important studiu , dar chestiunea tratată fiind și de deosebită însemnătate și de necontestată actualitate, vom consacra din timp în timp câte un spațiu din revista noastră spre a pune în evidență concluziunile la care ajunge, conduși de dorința ca propunerile formulate sa ajungă cât mai repede la realizare După ce constată că statul nostru este astăzi, prin ministerul lucrărilor publice, diriguitorul tuturor serviciilor de transport, al șoselelor și căiilor ferate în totalitatea lor, al serviciilor navigațiunii fluviale și măriții nu numai în mai mică parte, și ca cu toate acestea, țara suferă în economia și desvoltarea ei din cauza roilei stări in care se găsesc aceste servicii de transport, din cauza mijloacelor restrânse ce s'a acordat pentru exploatarea lor și în mare parte a din pricina felului cum sunt organizate și conduse, conferențiarul propune ca pe lângă direcțiunile serviciilor de transport să se constituiască niște consilii consultative. Acest consilii să aibă două atribuțiuni principale: stabilirea programului de construcțiuni noi și hotărârea mijloacelor financiare pentru executarea lui Pe lângă aceste consilii să se înfințeze și un consiliu superior al transporturilor, compus din un număr cu mai mare de persoane, luate din toat consiliile ce ar funcționa pe lângă fecare serviciu de transport, precum și din câteva persoane în afară aceste consilii, menite prin independența lor să păstreze echilibrul într diferitele servicii de transport și să hotărască soluțiunile. Acest consili superior al transporturilor ar ava ca atribuțiune principală, să stabileacă planul de ansamblu al lucrării de utilitate publică și să făureasă legătura ce trebue să existe intre oferitele servicii de transport. Nimeni nu poate să conteste că mult de făcut în direcția aceasta I că, înainte de toate, ar trebui să elaboreze un nou program de lucru și să se avizeze în acela timp mijloacele necesare pentru executara lor. Așa au procedat și procedea mai toate Statele. D. Pietraru reamtește că în 1879 Freycinet, pe atun ministru al lucrărilor publice în Franța, a conceput și a făcut să semneze un asemenea mare program, j se reclama o cheltuială de 5 milian de franci și trebuia executat în r ani. Dar în 1882 a intervenit krau financiar, care a durat până în 181 și programul nu a putut fi execut decât în parte. In Germania s-au abilit de asemenea, în diferite rîndul astfel de programe mari, care s’au executat. Tot așa în Austria, în Iglitera, în Statele Unite. Lucrările ce trebuesc făcute de Stul român vor fi pentru șosele, ptru căi ferate, pentru canalizarea puțin a râurilor Prut și Siret și ptru canalul Cernavoda — Constat In plus Statul va trebui să partici cu o sumă convenabilă la constiirea unei societăți de navigațiune finală și a unei societăți de navigiune maritimă, căci d. Pietraru ar sfera ca aceste din urmă două seicii de transport să nu aparție St! lui. D-sa își dă seama că mulți se speria de marile cheltueli ce comită un program general de lucrări blice și vor profera sistemul cârdlor de astăzi. Dar oamenii fricoșii prea socotitori nu pot vedea depd Există însă și oameni mai îndrăz și cari știu că, in toate țările și toate timpurile, după o serie de lcrări mari de utilitate publică, voturile au crescut astfel încât au trecut toate prevederile, căci au naștere la creațiuni economice nevăzute sau cel puțin neprevăzute rezultatele lor. Se știe, de asemenea, că banii cituiți pentru lucrări producătoare venit nu sunt pierduți și devin voare de bogăție pentru generație viitoare. Pe lângă aceasta zi să se ție seama că asemenea luci nu se execută în un an sau de deci nici cheltuelile nu se fac în dată. Totul se repartizează pe un mod de ani după volumul licrd de executat și după mijloacele bule de întrebuințat. Nu încape îndoială că soluția cată merită cea mai serioasă sub considerație și nu vom lipsi s mai ocupăm de ea. Rom. A\