Evenimentul, octombrie-decembrie 1913 - ianuarie-februarie 1914 (Anul 21, nr. 185-273)
1913-11-26 / nr. 219
EVENIMENTUL un pensionat mai mult cu care să concureze institutele similare, ni,ci bazându-se pe elementele de valoare și mijloacele de care dispune a vroit să dea viață unui așezământ romînesc care să deschidă porțile sale tuturor cetățenilor fără deosebire de religie și orice religie și orice naționalitate dar în care fetele românce să învețe a iubi, respecta și practica cu religia ortodoxă în care s’au născut și în care au trăit strămoșii lor iar celelalte fete să învețe devotamentul pentru țara lor sau pentru țara ospitalieră. In organizarea instutelor sale, S. O. a avut în vedere următoarele : 1. Să facă toate jertfele pentru a da o instrucțiune solidă dar în acelaș timp să accentueze pentru ele acele cunoștințe care să faca pe femeia modernă capabilă de a-și îndeplini cu demnitate rolul. Femeea modernă având în primul loc datoria de a-și prepara copii să trăiască cu demnitate și cu rost în mijlocul societăței în care se găsesc, o școală modernă va trebui să înzestreze mintea copilelor cu toate cunoștințele științifice care să o facă la timp capabilă nu numai de a da prima educațiune copiilor săi dar totdeodată să fie capabilă să-i dirijeze până târziu în evoluția lor morală, să le înțeleagă sufletul, să le împărtășească avânturile, să simtă cu ei curentele și mișcările sociale și patriotice, și să-i ajute oricând la înfăptuirea binelui, frumosului și adevărului. Trebue deci ca femeea să cunoască nu numai datoriile sale particulare de mamă, dar și societatea în care vor intra copii ei cănd o vor părăsi, și nu numai societatea în general o societate ideală, dar anume societatea din care copii ei vor face parte, societatea și patria cu expirațiile ei, cu idealurile ei. Cunoștințele însă care pot pregăti femeea pentru această menire, variază după timp. Așa iată de ex. ce spune dl. de Lanessau în lucrarea sa „l'éducation de la femme moderne”, în această privire. Iar timpurile mai vechi cea mai mare parte din chestiuni se rascivau prin forța celui mai tare și fatalmente se neglija cultura spiritului. Era destul atunci ca corpul să fie robust. Cea mai mare parte din barbați din cele mai înalte clase erau niște soldați incapabili chiar de a-și semna numele. Femeile și mai ignorante însă— căci ele aveau mai puțină experiență de viață—nu erau în general decât niște ființe necioplite în vorba poruncitoare și sacă cu moravuri mai mult aspre decât carte și care față de copii aveau mai mult grabă să-i bată decât sensibilitate în inimă. Neștiind nimic, mama nu putea învăța pe copii săi nimic cari de altmintrele nici nu aveau nevoie să știe ceva. Rațiunea era inutilă acolo unde forța singură era necesară. Femeea învinsă de brutalitate în toate împrejurările nu avea nevoe de bunătate care trecea drept slăbiciune. Băiatul era crescut în vederea răsboaelor celor mai sângeroase iar fata pentru capriciul acestor ostași brutali. Dar în timpuri mai străvechi? Evident că o să găsim o stare și mai imperioasă ! Ce deosebire și pe terenul educațiunei între atunci și azi’ Cam 7000 de ani au trecut de când are omul conștiința istorică a aparițiunei sale pe pământ. Și dacă în 7 mii de ani s’a făcut ce s’a făcut putem noi prevedea ce va fi peste 10 secole, peste 100 secole, peste 1000 secole. Foarte diferite sunt condițiunile în cari se găsesc societățile noastre moderne ! Se înțelege n’am iluzia să cred că era brutalităței a trecut și că acea a umanitatei a atins apogeul. Ar fi să înșelăm copilul dacă i-am spune că’n lume n’are a se teme de violență, de nedreptate, de puterea celui mai tare. Dar dacă violența și nedreptatea triumfă încă foarte adeseori în fapte, nimeni nu îndrăznește să le erijeze în lege morală, încetul cu încetul pe ruinele principiului „dreptul celui mai tare“ care a dominat societățile ignorante și brutale din trecut ,se ridică în societățile noastre mai instruite, principii nouă, în care rațiunea ocupă mai mult loc decât forța. Azi într’o societate civilizată nimeni nu mai sdrobește, nu mai suprimă pe acela a cărui loc, aspiră să-l iea. Nu se mai masacrează oamenii pe treptele scărei sociale; fiecare se mărginește a da asalt de muncă, de inteligență, de știință. Azi societatea noastră modernă, fundată pe rațiune și știință, cere ca vocațiunea femeei să fie înainte de toate intelectuală, cu o rezervă însă , să avem grija de a evita 2 primejdii, aceea a frivolităței și a pedantismului. O femee insuficient instruită ușor poate deveni o ființă frivolă, victimă a tuturor emoțiunilor și pasiunilor și gata a se lașa clătinată de orice vânt. Iată de ce S. 0.4N. convinse de necesitatea unei instrucțiuni solide și adânci a introdus în institutele sale —opunându-se tuturor obiecțiunilor ce i s’au ridicat—programa școalelor de fete ale statului, cu examene de dat pentru aproape totalitatea elevelor sale, ca ultimă garanție a seriozităței studiilor. In vederea educațiunei morale din școalele sec. art. Doamnele Române au ținut samă că dacă noi am făcut în ultimele decenii Românii un enorm progres intelectual, poate neconstatat încă în istorie în ce privește repedea-i realizare, apoi putem din nenorocire făli cu nu ne acelaș progres în moralitatea noastră. Nu ne-am desbracat încă de acele apucături să le zicem bizantine—precum ne-am desbracat de ignoranță. Formarea caracterului e ultima țintă a oricărei activități pedagogice iar una din cele mai prețioase calități ale caracterului e simțul pentru dreptate. De aceea preocuparea noastră de căpitenie va fi formarea de caractere. Suntem convinse că, până când capii noștri nu vor fi crescuți în iubirea de adevăr și de dreptate, și până când aceste 2 mari calități nu vor pătrunde viața noastră privată, nici viața noastră publică nu va fi adevărată și cinstită; iar dacă moralitatea noastră privată și cu ea cea publică nu se va ridica, nici progresul nostru intelectual nu va aduce roadele așteptaite. Astfel se pregătim atmosfera morală în familie și în societate încât fiecare se simtă că omul cu care vorbim sau pe care îl cetim, spune numai ceea ce crede și atât cât știe. Vorbind cu altul să ne simțim stăpâniți de demnitatea sa personală, demnitate totdeauna legată de omul ce vorbește adevărul și numai adevărul. „Pe lângă aceste 2 prețioase calități, iubirea de adevăr și simțul de dreptate, pentru desvoltarea caracterului e necesar ca, cât de timpuriu să se desvolte în copii sent , responsabilităței. Una din vederile moderne face responsabilă pe întreaga societate de relele ce se petrec și acistă cuprins un mare adevăr de care trebue să se pătrundă pânâ’n adâncul sufletului tinerimea noastre. Și salutar va fi dacă chiar de pe băncile școalei vom deprinde tinerimea să înfrâneze, să modifice cu timpul pe semenii ei cu apucături rele, dacă în fine fiecare școlar se va simți responsabil nu numai de propriile sale fapte dar încă de ținuta întregei corporațiuni școlare. Și aceasta se va putea numi solidaritate și spirit de corp. Pe această cale se va combate cu succes indiferentismul care amorțește o parte din facultățile noastre naționale. In epoca noastră rolul femeei a crescut în enorme proporțiuni din cauza luptei aprige pentru existență și a cantităței de instrucție ce primește. Așa în Franța de ex. pe lângă rolul în comerț, rolul de conducătoare în gospodărie, de educatoare a copiilor, femeei îi revine meritul bunului obiceiu de prevedere și economie, căreia i se datorește enorma bogăție a țărei și dacă Franța plasează pe fiecare an aproape 2 miliarde de franci economic asupra cheltuelelor de întreținere, numai înțelepciunei femeilor se datorește. Și cu cât societatea progresează pe calea civilizațiunei, cu atât rolul femeei devine mai considerabil în familie și în societate. Pentru îndeplinirea desăvârșită a acestui rol S. O. N. va pregăti pe copilele ce i se vor încredința și nădăjduim că va isbuti. Intru cât privește „Secțiunea Iași“ a comitetului Soc. O. N. în numele căreia am onoare a vorbi înaintea Dv. ea a căutat ca organizarea institutului acesta să se conformeze pe cât i-au permis localul și mijloacele de care dispune, cu modul de organizare a celui din București , și profită de acest prilej pentru ca prin modestul meu glas să aducă cele mai vii mulțumiri comitetului central din București, care cu dragoste și bunăvoință i-a dat tot sprijinul său. In speranță că idealul ce urmărim va aduce mari foloase educative scumpei noastre patrui care a făcut așa de mari progrese în timpul glorioasei domnii a M. S. Regelui, urăm Să trăiască România Să trăiască M. S. Regele și Regina cu Augusta dinastie Să prospere S. O. R. a femeilor române P. S. S. Episcopul Teodosie al Romanului citește apoi următoarele telegrame: TELEGRAMA M. S. REGELUI Iată răspunsul pe care M. S. Regele l-a adresat ca răspuns la telegrama trimisă cu ocazia congresului: I. P. S. S. Mitropolitului Moldovei și Sucevei Președinte de onoare al Societăței Ortodoxe Naționale a Femeilor Române, Secția Iași. Am primit cu o vie plăcere telegrama ce înalt Prea Sfinția Voastră ne-a adresat în numele Societăței Ortodoxe Naționale a Femeilor Române cu prilejul întrunirei sale în al treilea congres, precum și a deschiderei Institutului Superior de fete și a grădinei de copii. Vă mulțumim tuturor din adâncul inimei atât Eu, cât și Regina, pentru sentimentele de iubire ce ne arătați și vă rugăm la rândul nostru Să primii urările călduroase ce facem pentru prosperarea acelei Societăți de cultură națională. . (si) CAROL Salutăm cu căldură frățească al treilea congres al D-voastră și dorim din inimă, ca Institutele ce le ne ți inaugura, să producă rezultate binefăcătoare asupra tuturor Românilor. Trăiască și înflorească Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române. Reuniunea Femeilor Române din Hunedoara Prezidentă (si) Maria Fluerariu * Comitetul Reuniunei Femeilor Române Greco-Catolice din Blaj felicită Doamnele Române adunate în al 3-lea congres, pentru munca nobilă și dezinteresată ce-am prestat-o pentru înaintarea neamului nostru și a României libere și se dorește izbândă deplină și în viitor. Reuniunea Femeilor Române din Blaj . Sunt bolnavă că nu pot să vin cu T-voastră. Doresc realizarea idealului la care țintiți. (si) Catinca Bârseanu * Vă salutăm dragi surori. Din depărtare nu poate împiedeca nimenea nobilele și mulțămitoarele idei ce congresul propagă. Inimele noastre sunt cu ale noastre. Reuniunea Femeilor Române din Vlașca * Darul tău Doamne! asupra activităței surorilor mele ortodoxe toate împreună să împlinim dorința mamei noastre de a-și vedea toți copii fericiți. (ss) Elena Sabadeanu * Uniunea Femeilor Române din Ungaria salută congresul Femeilor Române, urându-le succesul scopului măreț și înfăptuirea idealurilor. (ss) Maria Bănulescu . Afară de acestea s’au mai primit telegrame din partea următoarelor societăți și persoane, pe care din lipsă de spațiu, nu le putem publica în extenso : Societatea Arta Culinară ; Lucreția Băjenariu institutoare; Lucreția Feștilă (Botoșani); Florica Butculescu ; Stinghe ; Zoe Daia ; Sevastia Davidescu. * D-na Gr. Cantacuzino într’o cuvântare caldă și emoționantă descrie rolul lașului în mișcarea culturală. Discursul d-nei Cantacuzino a fost des întrerupt prin puternice aplauze. * D. P. Gârboviceanu vorbește despre rolul femeei în dezvoltarea culturală a unui popor. D sa arată importanța înființărei Institutului superior de fete de către Societatea Ortodoxă a femeilor române în orașul Iași. Termină exprimându-și mulțumirea că activitatea Soc. Ortodoxe Naționale a femeilor române merge spre vădit progres. D. Al. Bădărău, luînd cuvîntul, spune că este fericit,de faptul că această școală fiind sub îngrijirea unui comitet de doamne din înalta Societate este ferită de patimile politice și că numai astfel poate fi sigură de concursul binevoitor al tuturor Miniștrilor și mai ales de concursul binevoitor al aleșilor Iașului,care și fac un punct de cinste și de demnitate cetățenească pentru a susține o instituție culturală ieșană. * Corul Institutului în aplauzele asistenței execută mai multe bucăți naționale, cari au fost cât se poate de reușite. In urmă d-na Elena Meissner, anunță că d-na Gr. Cantacuzino a binevoit a dona suma de 1000 lei pentru Soc. Ortodoxă a femeilor române, secția Iași, iar dl. Butculescu mai multe medalii numismatice. La orele 6 solemnitatea inaugurării ia sfîrșit cînd numeroasa asistență în melodiile imnului Deșteaptăte române, părăsește Institutul. CEAIUL DE LA CERCUL MILITAR Solemnitatea inaugurărei Institututului Societăței Ortodoxe, s’a terminat cu un ceai, urmat de dans in saloanele cercului militar. Din străvechi, omenirea a iubit petrecerile. Ele pun în monotonia banală a existenței, o notă de poezie veselă san tandră și face să uităm o clipă mizeriile și necazurile. Ele sunt ca un popas al călătorului obosit la umbra stejarului, lîngă izvorul cu apă răcoritoare. Doamnele din comitet secundate de d-rele Angela Severin și Mărioara Gatoschi au făcut onorurile serbărei, dîndu-și cea mai bine-voitoare grijă pentru a mulțumi numeroasa asistență venită la această serbare. La orele 6 seara saloanele Cercului militar sunt arhipline. Se servește apoi oaspeților ceaiul, în care timp muzica militară a Reg. 13 Ștefan cel Mare, de sub conducerea d-lui Vlăduți, a delectat asistența cu ariile cele mai plăcute. In urmă s’a încins o horă la care au luat parte toate, persoanele prezente, continuându-se dansul până la orele 7 lum. Din numeroasa asistență, care a participat la această serbare, remarcăm : Doamne : Alexandrina Gr. Cantacuzino, Grecianu, Eliza Mavrocordat, Princesa Moruzi, Zoe dr. Râmniceanu, Elena Meissner, Esmeralda gen. Manu, A. Disescu, Sultana Miclescu, Sturdza, Maria dr. Severin, Krupenschi, Erbiceanu, Xenopol, Grogoveanu, Cuza, Triteanu (Transilvania), Rosseti, Teodoreanu, Vrabie, Boerescu, Vârgolici, Pruncu, Gârboviceanu, Marinescu etc. Domnișoarele : Ana și Angela Severin, d-rele Gatoschi, Cantacuzino,Elena Bogdan, d-rele Dospinescu, Baltazare, Simionescu, Arion, Lefter, etc. Domnii: Dimitrie Grecianu, A. D. Xenopol, Const. Meissner, general Popovici, Căpitan Alex. Stroia, dr. Emil Severin, Al. Bădărău, S. Mehedinți, Vespasian Erbiceanu, N. Krupenschi, Lt. Colonel Const. Cătuneanu, Th. Bădărău, C. Climescu, A. C. Cuza, P. Gârboviceanu, Colonel Oprescu, Lt. Colonel Broșteanu, dr. Em. Riegler, Maior Macarovici, M. Tomida, Rudolf Suțu, Colonel Vrabie, Lt. Colonel Stoianovici, Th. Burada, Lt. Colonel dr. Gavrilescu, Maior Dumbravă, Maior Nădejde, I. Popescu-Mușata, Osvald Teodoreanu, Căpitan Balmez, M. Sadoveanu, I. Ursu, C. Ivașcu, August Scriban, S. Ilalița, Părintele P. Savin, V. Popescu, Căpitan Macarovici, V. Casiano, Locot: Colonel Liciu, Protopop Ticulescu (Sibiu) Protopop Bogza (Sibiu), Teodoreanu, Părintele N. Savin, Părintele Dinescu, M. Borcea, P. P. Nițescu, Subit. Dospinescu, Subit. Tomida, N. Stamatiu, Fedeleș, Gh. Mitache, Gr. Stratin, Subit, Pella, Faure, Preotul Păun, Adanis Popoff, Neagoe Popea, Gh. Archir, Frații Gatoschi, I. Gall, C. Manu, Leon, V. Cădere, Petrovici, Obreja, Filipescu, Manea, Galin, Ștefănescu etc. din noile teritorii românești, este foarte nesupusa și pornită spre tulburări. Actul incalificabil a celor doi ofițeri bulgari, transformați în hamal și cafengiu, trebue să deschidă ochii tuturora. Ne trebue pază mare și minte multă, pentru ca să putem preîntâmpina neajunsurile din partea acestei populațiuni, pornită veșnic spre tulburări și care comite zilnic acte de indisciplină față de autoritățile românești. * primul club țărănesc liberal Telega a avut marele noroc, ca să aibă întâietatea, în ce privește alcătuirea cluburilor liberale țărănești din țară. La Telega, s’au pus eri bazele noului club țărănesc liberal. S’a trimes și o telegramă cu această ocaziune d-lui Bratianu. Iată și conținutul ei: „Cetățenii din Telega-Buștenari adunați astăzi în mare număr în comuna Telega au pus bazele unui club național liberal alegând ca președinte activ pe d. I. Dumitrescu-Agrar, senator. Sunt autorizat de glasurile unanime ale țăranilor să vă prezint respectul și întregul lor devotament“. (m.) Dumitru I. Ștefănescu Președintele clubului National Liberal din Câmpina De acum, înainte, înainte cu adunarea țăranilor și băgarea lor cu de-a sila în cluburile liberale sadea în fond, și în cluburile țărănești în formă, după cum vor să păcălească lumea liberalii. Trăiască Telega, orașul luminei, orașul de acum înainte care va conta în istoria... partidului liberal. --------WAV.VL------- Să luăm bine samă ri au fost aduși în Capitală, fiind arestați de Siguranța generală a statului doi spioni bulgari, ofițeri de stat major în Sofia. Ei se numesc Atanase Iordan Popoff și Atanase Gheorghieff. Acești ofițeri făceau la Kavarna cel dintăi pe cafegiul, iar al doilea pe hamalul în port. Siguranța generală dând de urma lor a mai dat de urma unei întregi organizații de spioni bulgari, cu ramificațiuni la Dobrici, Balcic și Turtucaia. Pe lângă aceasta, o știe toată lumea că populațiunea bulgărească Informații Direcția serviciului sanitar a comunicat Epitropiei casei Sf. Spiridon, că până la noul buget se va de către direcția sanitară, întreținerea contagioșilor, atunci când numărul lor va trece de 40. Direcția roagă ca Epitropia să prevadă în viitorul buget al ei, conform art. 51 din legea sanitară și după prealabila înțelegere cu direcția sanitară, un număr de paturi proporțional cu numărul total al paturilor din spitalele acelei Epitropii și cu resursele de care dispune acea instituție. După o satistică recentă, țara care deține azi recordul crimelor și asasinaților, nu e nici Italia, nici Bulgaria, Serbia sau Grecia, ci Statele Unite — așa ne spune d-rul F. L. Hoffman — unde sporesc an de an. Așa în 1911 s’au întâmplat 6200 crime, iar în 1912 au ajuns dintr’odată la respectabila cifră de 9000. Ceea ce însemnează că 6 din 100 de mii de locuitori sunt asasinați în fiecare an, pe când în Italia, patria „Vendettei“, nu se petrec decit 4 la suta de mii de suflete. Ministerul instrucțiunei a cerut Epitropiei casei Sf. Spiridon, să ajuteze pe d. profesor Parhon să pota avea un local pentru înființarea unei clinici de boli nervoase, fără tulburări mintale, pe lângă facultatea de medicină din Iași, unde există catedra de clinică a boalelor nervoase și mentale și căreia ii lipsește complect materialul pentru bolile nervoase propriu zise. Ministerul va întreține această clinică, prevăzută în buget suma necesară. Superioara schitului Războini din ținutul Neamț, Suzana Ștefănescu, sora episcopului Melchisedec, a înaintat o adresă de mulțumire Epitropiei casei Sf. Spiridon, pentru restaurarea în mod radical a bisericei, spre slava lui Dumnezeu și cinstea țârei. In special bătrâna stareță care numără astăzi peste 90 ani mulțumește d-lui epitrop dr. E. Riegler, prin a cărui bună voință și stăruință, s’a restaurat sfîntului locaș. Sâmbăta trecută s’a ținut la Epitropia casei Sf. Spiridon, licitație publică pentru apansamentele trebuitoare farmaciei spitalului central. S’au prezentat mai multe case din străinătate, din țară și din Iași. Astăzi a avut loc tot la Epitropie licitație publică pentru arendaș a mai multor păduri de ale Epitropiei, D. I. V. Prăji obținând un concediu de un an, d. Romanescu profesor la școala Militară, va face anul acesta cursul de matematici la reală de la Liceul Național. Er a avut loc o masă la d-na și d-na N. Krupenski, dată in onoarea doamnelor din comitetul central al Loc. Ortodoxe. Au luat parte doamnele: Gr. Cantacuzino, Disescu, doctor Râmniceanu, Sultana, Miclescu, Xenopol, Rosetti și Sturdza. Domnii: Xenopol, Miclescu, Mehedinți. Cinema „Coloseul Banu“ cea mai spațioasă și higienică sală de cinematograf și cafenea. Luni 25 și Marți 26 Noembrie 1913 se va reprezenta senzaționala dramă „Onoarea“ de Suderman precum și alte frumoase vederi și comedii. „Albanesische Korrespondenz“ din Viena afllă din Ianina, că Școalele românești din Epir, dintre care două în Ianina, iar șase în interiorul țării, n’au fost deschise încă. Cauza e că autoritățile grecești sunt tot atât de necruțătoare și față de populația macedo-romînă. Se crede că atît învățătorii cît și părinții copiilor de la aceste școli vor fi arestați sau înrolați în legiunea sfîntă. Autoritățile grecești au dat un ordin prin care somează populația macedo-romînă să vorbească numai grecește atîta vreme cît comisiunea internațională va fi în localitățile respective.