Evenimentul, octombrie-decembrie 1913 - ianuarie-februarie 1914 (Anul 21, nr. 185-273)

1913-11-26 / nr. 219

EVENIMENTUL un pensionat mai mult cu care să concureze institutele similare, ni,­ci bazându-se pe elementele de valoare și mijloacele de care dispune a vroit să dea viață unui așezământ romî­­nesc care să deschidă porțile sale tu­turor cetățenilor fără deosebire de religie și ori­ce religie și ori­ce na­ționalitate dar în care fetele român­ce să învețe a iubi, respecta și prac­tica cu religia ortodoxă în care s’au născut și în care au trăit strămoșii lor iar celelalte fete să învețe devo­tamentul pentru țara lor sau pentru țara ospitalieră. In organizarea instutelor sale, S. O. a avut în vedere următoarele : 1. Să facă toate jertfele pentru a da o instrucțiune solidă dar în ace­­laș timp să accentueze pentru ele a­­cele cunoștințe care să faca pe fe­meia modernă capabilă de a-și înde­plini cu demnitate rolul. Femeea modernă având în primul loc datoria de a-și prepara copii să trăiască cu demnitate și cu rost în mijlocul societăței în care se găsesc, o școală modernă va trebui să înzestreze min­tea copilelor cu toate cunoștințele științifice care să o facă la timp ca­pabilă nu numai de a da prima e­­ducațiune copiilor săi dar totdeodată să fie capabilă să-i dirijeze până târ­ziu în evoluția lor morală, să le în­țeleagă sufletul, să le împărtășească avânturile, să simtă cu ei curentele și mișcările sociale și patriotice, și să-i ajute oricând la înfăptuirea bi­nelui, frumosului și adevărului. Tre­­bue deci ca femeea să cunoască nu numai datoriile sale particulare de mamă, dar și societatea în care vor intra copii ei cănd o vor părăsi, și nu numai societatea în general o so­cietate ideală, dar anume societatea din care copii ei vor face parte, so­cietatea și patria cu expirațiile ei, cu idealurile ei. Cunoștințele însă care pot pregăti femeea pentru această menire, variază după timp. Așa iată de ex. ce spune dl. de Lanessau în lucrarea sa „l'éducation de la femme moderne”, în această privire. Iar timpurile mai vechi cea mai mare parte din chestiuni se ra­­scivau prin forța celui mai tare și fatalmente se neglija cultura spiritu­lui. Era destul atunci ca corpul să fie robust. Cea mai mare parte din barbați din cele mai înalte clase erau niște soldați incapabili chiar de a-și semna numele. Femeile și mai ignorante însă— căci ele aveau mai puțină experiență de viață—nu erau în general de­cât niște ființe necioplite în vorba po­runcitoare și sacă cu moravuri mai mult aspre de­cât carte și care față de copii aveau mai mult grabă să-i bată de­cât sensibilitate în inimă. Neștiind nimic, mama nu putea în­văța pe copii săi nimic cari de altmin­­trele nici nu aveau nevoie să știe ceva. Rațiunea era inutilă acolo unde for­ța singură era necesară. Femeea în­vinsă de brutalitate în toate împre­jurările nu avea nevoe de bunătate care trecea drept slăbiciune. Băiatul era crescut în vederea răsboaelor ce­lor mai sângeroase iar fata pentru capriciul acestor ostași brutali. Dar în timpuri mai străvechi? Evident că o să găsim o stare și mai imperi­oasă ! Ce deosebire și pe terenul edu­­cațiunei între atunci și azi’­ Cam 7000 de ani au trecut de când are omul conștiința istorică a aparițiunei sale pe pământ. Și dacă în 7 mii de ani s’a făcut ce s’a făcut putem noi prevedea ce va fi peste 10 secole, peste 100 secole, peste 1000 secole. Foarte diferite sunt condițiunile în cari se găsesc societățile noastre mo­derne ! Se înțelege n’am iluzia să cred că era brutalităței a trecut și că acea a umanitatei a atins apogeul. Ar fi să înșelăm copilul dacă i-am spune că’n lume n’are a se teme de violență, de nedreptate, de puterea celui mai tare. Dar dacă violența și nedreptatea triumfă încă foarte ade­­se­ori în fapte, nimeni nu îndrăznește să le erijeze în lege morală, încetul cu încetul pe ruinele principiului „dreptul celui mai tare“ care a do­minat societățile ignorante și brutale din trecut ,se ridică în societățile noastre mai ins­truite, principii nouă, în care rațiunea ocupă mai mult loc decât forța. Azi într’o societate civilizată nimeni nu mai sdrobește, nu mai suprimă pe acela a cărui loc, aspiră să-l iea. Nu se mai masacrează oamenii pe trep­tele scărei sociale; fiecare se mărgi­nește a da asalt de muncă, de in­teligență, de știință. Azi societatea noastră modernă, fundată pe rațiune și știință, cere ca vocațiunea femeei să fie înainte de toate intelectuală, cu o rezervă însă , să avem grija de a evita 2 primejdii, aceea a frivolităței și a pedantismu­lui. O femee insuficient instruită u­­șor poate deveni o ființă frivolă, vic­timă a tuturor emoțiunilor și pasiu­nilor și gata a se lașa clătinată de orice vânt. Iată de ce S. 0.4N. convinse de ne­cesitatea unei instrucțiuni solide și adânci a introdus în institutele sale —opunându-se tuturor obiecțiunilor ce i s’au ridicat—programa școalelor de fete ale statului, cu examene de dat pentru aproape totalitatea eleve­lor sale, ca ultimă garanție a serio­­zităței studii­lor. In vederea educațiunei morale din școalele sec. art. Doamnele Române au ținut samă că dacă noi am făcut în ultimele decenii Românii un e­­norm progres intelectual, poate ne­constatat încă în istorie în ce priveș­te repedea-i realizare, apoi putem din nenorocire făli cu nu ne acelaș progres în moralitatea noastră. Nu ne-am desbracat încă de acele apu­cături să le zicem bizantine—precum ne-am desbracat de ignoranță. For­marea caracterului e ultima țintă a oricărei activități pedagogice iar una din cele mai prețioase calități ale ca­­racterului e simțul pentru dreptate. De aceea preocuparea noastră de că­­pitenie va fi formarea de caractere. Suntem convinse că, până când ca­pii noștri nu vor fi crescuți în iubi­rea de adevăr și de dreptate, și pâ­nă când aceste 2 mari­­ calități nu vor pătrunde viața noastră privată, nici viața noastră publică nu va fi adevărată și cinstită; iar dacă mora­litatea noastră privată și cu ea cea publică nu se va ridica, nici pro­gresul nostru intelectual nu va adu­ce roadele așteptaite. Astfel se pre­gătim atmosfera morală în familie și în societate încât fiecare se simtă că omul cu care vorbim sau pe care îl cetim, spune numai ceea ce crede și atât cât știe. Vorbind cu altul să ne simțim stăpâniți de demnitatea sa personală, demnitate totdeauna legată de omul ce vorbește adevărul și numai adevărul. „Pe lângă aceste 2 prețioase cali­tăți, iubirea de adevăr și simțul de dreptate, pentru desvoltarea caracte­rului e necesar ca, cât de timpuriu să se d­esvolte în copii sent , responsa­­bilităței. Una din vederile moderne face responsabilă pe întreaga socie­tate de relele ce se petrec și aci­stă cuprins un mare adevăr de care tre­­bue să se pătrundă pânâ’n adâncul sufletului tinerimea noastre. Și­ salu­tar va fi dacă chiar de pe băncile școalei vom deprinde tinerimea să în­frâneze, să modifice cu timpul pe se­menii ei cu apucături rele, dacă în fine fiecare școlar se va simți respon­sabil nu numai de propriile sale fap­te dar încă de ținuta întregei corpo­­rațiuni școlare. Și aceasta se va pu­tea numi solidaritate și spirit de corp. Pe această cale se va combate cu succes indiferentismul care a­­morțește o parte din facultățile noas­tre naționale. In epoca noastră rolul femeei a crescut în enorme proporțiuni din cauza luptei aprige pentru existență și a cantităței de instrucție ce pri­mește. Așa în Franța de ex. pe lângă rolul în comerț, rolul de conducătoare în gospodărie, de educatoare a copii­lor, femeei îi revine meritul bunului obiceiu de prevedere și economie, că­reia i se datorește enorma bogăție a țărei și dacă Franța plasează pe fie­care an aproape 2 miliarde de franci economic asupra ch­eltuelelor de în­treținere, numai înțelepciunei femeilor se datorește. Și cu cât societatea pro­gresează pe calea civilizațiunei, cu a­­tât rolul femeei devine mai conside­rabil în familie și în societate. Pentru îndeplinirea desăvârșită a acestui rol S. O. N. va pregăti pe co­pilele ce i se vor încredința și nă­dăjduim că va isbuti. Intru cât privește „Secțiunea Iași“ a comitetului Soc. O. N. în numele căreia am onoare a vorbi înaintea Dv. ea a căutat ca organizarea institutu­lui acesta să se conformeze pe cât i-au permis localul și mijloacele de care dispune, cu modul de organizare a celui din București , și profită de a­­cest prilej pentru ca prin modestul meu glas să aducă cele mai vii mul­țumiri comitetului central din Bucu­rești, care cu dragoste și bunăvoință i-a dat tot sprijinul său. In speranță că idealul ce urmărim va aduce mari foloase educative scum­pei noastre patrui care a făcut așa de mari progrese în timpul glorioasei domnii a M. S. Regelui, urăm Să trăiască România Să trăiască M. S. Regele și Regina cu Augusta dinastie Să prospere S. O. R. a femeilor române P. S. S. Episcopul Teodosie al Romanului citește apoi următoarele telegrame: TELEGRAMA M. S. REGELUI Iată răspunsul pe care M. S. Re­gele l-a adresat ca răspuns la tele­grama trimisă cu ocazia congresului: I. P. S. S. Mitropolitului Moldovei și Sucevei Președinte de onoare al Societăței Ortodoxe Naționale a Femeilor Române, Secția Iași. Am primit cu o vie plăcere tele­grama ce înalt Prea Sfinția Voastră ne-a adresat în numele Societăței Or­todoxe Naționale a Femeilor Române cu prilejul întrunirei sale în al treilea congres, precum și a­ deschiderei In­stitutului Superior de fete și a gră­­dinei de copii. Vă mulțumim tuturor din adâncul inimei atât Eu, cât și Regina, pentru sentimentele de iubire ce ne arătați și vă rugăm la rândul nostru Să pri­­­m­ii urările călduroase ce facem pen­tru prosperarea acelei Societăți de cultură națională. . (si) CAROL Salutăm cu căldură frățească al trei­lea congres al D-voastră și dorim din inimă, ca Institutele ce le ne ți inaugura, să producă rezultate bine­făcătoare asupra tuturor Românilor. Trăiască și înflorească Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Ro­mâne. Reuniunea Femeilor Române din Huned­oara Prezidentă (si) Maria Fluerariu * Comitetul Reuniunei Femeilor Ro­mâne Greco-Catolice din Blaj felicită Doamnele Române adunate în al 3-lea congres, pentru munca nobilă și de­zinteresată ce-am prestat-o pentru înaintarea neamului nostru și a Ro­mâniei libere și se dorește izbândă deplină și în viitor. Reuniunea Femeilor Române din Blaj . Sunt bolnavă că nu pot să vin cu T­-voastră. Doresc realizarea idealului la care țintiți. (si) Catinca Bârseanu * Vă salutăm dragi surori. Din de­părtare nu poate împiedeca nimenea nobilele și mulțămitoarele idei ce con­gresul propagă. Inimele noastre sunt cu ale noastre. Reuniunea Femeilor Române din Vlașca * Darul tău Doamne! asupra activi­­tăței surorilor mele ortodoxe toate împreună să împlinim dorința mamei noastre de a-și vedea toți copii feri­ciți. (ss) Elena Sabadeanu * Uniunea Femeilor Române din Un­garia salută congresul Femeilor Ro­mâne, urându-le succesul scopului măreț și în­făptuirea idealurilor. (ss) Maria Bănulescu . Afară de acestea s’au mai primit telegrame din partea următoarelor societăți și persoane, pe care din lip­să de spațiu, nu le putem publica în extenso : Societatea Arta Culinară ; Lucreția Băjenariu institutoare; Lu­­creția Feștilă (Botoșani); Florica But­­culescu ; Stinghe ; Zoe Daia ; Sevastia Davidescu. * D-na Gr. Cantacuzino într’o cu­vântare caldă și emoționantă descrie rolul lașului în mișcarea culturală. Discursul d-nei Cantacuzino a fost des întrerupt prin puternice aplauze. * D. P. Gârboviceanu vorbește des­pre rolul femeei în dezvoltarea cul­turală a unui popor. D sa arată importanța înființărei Institutului superior de fete de că­tre Societatea Ortodoxă a femeilor române în­ orașul Iași. Termină exprimându-și mulțumirea că activitatea Soc. Ortodoxe Națio­nale a femeilor române merge spre vădit progres. D. Al. Bădărău, luînd cuvîntul, spune că este fericit,de faptul că acea­stă școală fiind sub îngrijirea unui comitet de doamne din înalta Socie­tate este ferită de patimile politice și că numai astfel poate fi­ sigură de concursul binevoitor al tuturor Miniștrilor și mai ales de concursul binevoitor al aleșilor Iașului,care și fac un punct de cinste și de dem­­nitate cetățenească pentru a sus­ține o instituție culturală ieșană. * Corul Institutului în aplauzele a­­sistenței execută mai multe bucăți naționale, cari au fost cât se poate de reușite. In urmă d-na Elena Meissner, a­­nunță că d-na Gr. Cantacuzino a bine­voit a dona suma de 1000 lei pentru Soc. Ortodoxă a femeilor ro­mâne, secția Iași, iar dl. Butculescu mai multe medalii numismatice. La orele 6 solemnitatea inaugură­­rii ia sfîrșit cînd numeroasa asisten­ță în melodiile imnului Deșteaptăte române, părăsește Institutul. CEAIUL DE LA CERCUL MILITAR Solemnitatea inaugurărei Institutu­­tului Societăței Ortodoxe, s’a termi­nat cu un ceai, urmat de dans in saloanele cercului militar. Din străvechi, omenirea a iubit pe­trecerile. Ele pun în monotonia ba­nală a existenței, o notă de poezie veselă san tandră și face să uităm o clipă mizeriile și necazurile. Ele sunt ca un popas al călătorului obosit la umbra steja­rului, lîngă izvorul cu apă răcoritoare. Doamnele din comitet secundate de d-rele Angela Severin și Mărioara Gatoschi au făcut onorurile serbărei, dîndu-și cea mai bine-voitoare grijă pentru a mulțumi numeroasa asis­tență venită la această serbare. La orele 6 seara saloanele Cercu­lui militar sunt arhipline. Se servește a­poi oaspeților ceaiul, în care timp muzica militară a Reg. 13 Ștefan cel Mare, de sub conducerea d-lui Vlă­­duți, a delectat asistența cu ariile ce­le mai plăcute. In urmă s’a încins o horă la care au luat parte toate, persoanele pre­zente, continuându-se dansul până la orele 7 lum. Din numeroasa asistență, care a participat la această serbare, remar­căm : Doamne : Alexandrina Gr. Canta­­cuzino, Grecianu, Eliza Mavrocordat, Princesa Moruzi, Zoe dr. Râmnicea­­nu, Elena Meissner, Esmeralda gen. Manu, A. Disescu, Sultana Miclescu, Sturdza, Maria dr. Severin, Krupenschi, Erbiceanu, Xenopol, Grogoveanu, Cu­­za, Triteanu (Transilvania), Rosseti, Teodoreanu, Vrabie, Boerescu, Vâr­­golici, Pruncu, Gârboviceanu, Mari­­nescu etc. Domnișoarele : Ana și Angela Seve­rin, d-rele Gatoschi, Cantacuzino,Elena Bogdan, d-rele Dospinescu, Baltazare, Simionescu, Arion, Lefter, etc. Domnii: Dimitrie Grecianu, A. D. Xenopol, Const. Meissner, general Popovici, Căpitan Alex. Stroia, dr. Emil Severin, Al. Bădărău, S. Mehe­dinți, Vespasian Erbiceanu, N. Kru­penschi, Lt. Colonel Const. Cătunea­­nu, Th. Bădărău, C. Climescu, A. C. Cuza, P. Gârboviceanu, Colonel O­­prescu, Lt. Colonel Broșteanu, dr. Em. Riegler, Maior Macarovici, M. Tomida, Rudolf Suțu, Colonel Vra­bie, Lt. Colonel Stoianovici, Th. Bu­­rada, Lt. Colonel dr. Gavrilescu, Ma­ior Dumbravă, Maior Nădejde, I. Po­­pescu-Mușata, Osvald Te­odoreanu, Căpitan Balmez, M. Sadoveanu, I. Ursu, C. Ivașcu, August Scriban, S. Ilalița, Părintele P. Savin, V. Popescu, Căpitan Macarovici, V. Casiano, Locot: Colonel Liciu, Protopop Ticulescu (Sibiu) Protopop Bogza (Sibiu), Teo­doreanu, Părintele N. Savin, Părin­tele Dinescu, M. Borcea, P. P. Nițes­­cu, Subit. Dospinescu, Subit. Tomida, N. Stamatiu, Fedeleș, Gh. Mitache, Gr. Stratin, Subit, Pella, Faure, Pre­otul Păun, Adanis Popoff, Neagoe Popea, Gh. Archir, Frații Gatoschi, I. Gall, C. Manu, Leon, V. Cădere, Petrovici, Obreja, Filipescu, Manea, Galin, Ștefănescu etc. din noile teritorii românești, este foarte nesupusa și pornită spre tulburări. Actul incalificabil a celor doi ofițeri bulgari, transformați în hamal și cafengiu, trebue să des­chidă ochii tuturora. Ne trebue pa­ză mare și minte multă, pentru ca să putem preîntâmpina neajunsuri­le din partea acestei populațiuni, pornită veșnic spre tulburări și care comite zilnic acte de indisciplină față de autoritățile românești. * primul club țărănesc liberal Telega a avut marele noroc, ca să aibă întâietatea, în ce privește alcătuirea cluburilor liberale ță­rănești din țară. La Telega, s’au pus eri bazele noului club țără­nesc liberal. S’a trimes și o telegramă cu a­­ceastă ocaziune d-lui Bratianu. Iată și conținutul ei: „Cetățenii din Telega-Buștenari a­­dunați astăzi în mare număr în co­muna Telega au pus bazele unui club național liberal alegând ca pre­ședinte activ pe d. I. Dumitrescu-A­­grar­, senator. Sunt autorizat de glasurile unani­me ale țăranilor să vă prezint res­pectul și întregul lor devotament“. (m.)­ Dumitru I. Ștefănescu Președintele clubului National Liberal din Câmpina De acum, înainte, înainte cu a­­dunarea țăranilor și băgarea lor cu de-a sila în cluburile liberale sadea în fond, și în cluburile țără­nești în formă, după cum vor să păcălească lumea liberalii. Trăiască Telega, orașul lumi­­nei, orașul de acum înainte care va conta în istoria... partidului li­beral. --------WAV.VL-------­ Să luăm bine samă­ ­ri au fost aduși în Capitală, fiind arestați de Siguranța genera­lă a statului doi spioni bulgari, o­­fițeri de stat major în Sofia. Ei se numesc Atanase Iordan Popoff și Atanase Gheorghieff. Acești ofițeri făceau la Kavarna cel dintăi pe cafegiul, iar al doilea pe hamalul în port. Siguranța generală dând de urma lor a mai dat de urma unei întregi organizații de spioni bulgari, cu ramificațiuni la Dobrici, Balcic și Turtucaia. Pe lângă aceasta, o știe toată lumea că populațiunea bulgărească Informații Direcția serviciului sanitar a comu­nicat Epitropiei casei Sf. Spiridon, că până la noul buget se va de că­tre direcția sanitară, întreținerea con­­tagioșilor, atunci când numărul lor va trece de 40. Direcția roagă ca E­­pitropia să prevadă în viitorul buget al ei, conform art. 51 din legea sa­nitară și după prealabila înțelegere cu direcția sanitară, un număr d­e paturi proporțional cu numărul total al paturilor din spitalele a­celei Epi­­tropii și cu resursele de care dispune acea instituție. După o satistică recentă, țara care deține azi recordul crimelor și asasi­naților, nu e nici Italia, nici Bulga­ria, Serbia sau Grecia, ci Statele­ Uni­­te — așa ne spune d-rul F. L. Hoff­man — unde sporesc an de an. Așa în 1911 s’au întâmplat 6200 crime, iar în 1912 au ajuns dintr’odată la respectabila cifră de 9000. Ceea ce însemnează că 6 din 100 de mii de locuitori sunt asasinați în fie­care an, pe când în Italia, patria „Vendettei“, nu se petrec de­cit 4 la suta de mii de suflete. Ministerul instrucțiunei a cerut E­­pitropiei casei Sf. Spiridon, să ajute­ze pe d. profesor Parhon să pota a­­vea un local pentru înființarea unei clinici de boli nervoase, fără tulbu­rări mintale, pe lângă facultatea de medicină din Iași, unde există cate­dra de clinică a boalelor nervoase și mentale și căreia ii lipsește complect materialul pentru bolile nervoase pro­priu zise. Ministerul va întreține a­­ceastă clinică, prevăzută în buget su­ma necesară. Superioara schitului Războini din ținutul Neamț, Suzana Ștefă­nescu, sora episcopului Melchise­­dec, a înaintat o adresă de mulțumi­re Epitropiei casei Sf. Spiridon, pentru restaurarea în mod radical a bisericei, spre slava lui Dumne­zeu și cinstea țârei. In special bă­trâna stareță care numără astăzi peste 90 ani mulțumește d-lui epi­­trop dr. E. Riegler, prin a cărui bună voință și stăruință, s’a res­taurat sfîntului locaș. Sâmbăta trecută s’a ținut la Epi­­tropia casei Sf. Spiridon, licitație pu­blică pentru apansamentele trebuitoare farmaciei spitalului central. S’au pre­zentat mai multe case din străinăta­te, din țară și din Iași. Astăzi a avut loc tot la Epitropie licitație publică pentru arendaș a mai multor păduri de ale Epitropiei, D. I. V. Prăj­i obținând un conce­diu de un an, d. Rom­anescu profe­sor la școala Militară, va face anul acesta cursul de matematici la reală de la Liceul Național. Er­ a avut loc o masă la d-na și d-na N. Krupenski, dată in o­­noa­rea doamnelor din comitetul central al Loc. Ortodoxe. Au luat parte doamnele: Gr. Cantacuzino, Disescu, doctor Râm­­niceanu, Sultana, Miclescu, Xeno­pol, Rosetti și Sturdza. Domnii: Xenopol, Miclescu, Me­hedinți. Cinema „Coloseul Banu“ cea mai spa­țioasă și higienică sală de cinemato­graf și cafenea. Luni 25 și Marți 26 Noembrie 1913 se va reprezenta sen­zaționala dramă „Onoarea“ de Suder­­man precum și alte frumoase vederi și comedii. „Albanesische Korrespondenz“ din Viena afllă din Ianina, că Școalele ro­­mânești din Epir, dintre care două în Ianina, iar șase în interiorul țării, n’au fost deschise încă. Cauza e că autoritățile grecești sunt tot atât de necruțătoare și față de populația ma­­cedo-romînă. Se crede că atît învăță­torii cît și părinții copiilor de la aceste școli vor fi arestați sau înrolați în legiunea sfîntă. Autoritățile grecești au dat un ordin prin care somează populația macedo-romînă să vorbeas­că numai grecește atîta vreme cît co­­misiunea internațională va fi în loca­litățile respective.

Next