Evenimentul, iulie-septembrie 1914 (Anul 22, nr. 113-199)
1914-09-16 / nr. 185
ANUL XXIII No. 1855 BBN 1 AB 0N fI M NET E Pe un an . . Lei 20 Pe jumătate an . „ 10 Pe trei luni . . „5 in străinătate-un an , 30 Un număr vechi 30 bani miíi»Munmatmisavarwanm, EDIȚIA II-a ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Redacția și Administrația lagă Strada Lăpușneasa îno. 44-MARTI 16 SEPTEMBRIE 1914 - Pentru 1 ministru de Război Prin o decizie a Consiliului de miniștri s’a hotărât să se examineze starea sanitară a tuturor auxiliarilor, dispensaților și scutiților de serviciul armatei așa cum se face acum și in alte țări—ceia ce este foarte drept. Cu această ocaziune atragem atențiunea d-lui ministru de război și asupra medicilor dispensați și scutiți de armată. Unii din acești medici, cari exercitează arta lor în toată vigoarea sănătăței lor, au fost scutiți de armată de consiliul de revizie înainte de terminarea studiilor lor in medicină ; astăzi toți acești medici exercitează arta lor, ocupă funcțiuni bine retribuite și sunt scutiți de toate concentrările, manevrele și de mobilizare chiar atuncea când interesele cele mai superioare ale neamului nostru sunt în joc. O altă categorie de medici, scutiți și dispensați de orice serviciu militar, sânt acei cari după ce au terminat anul lor de stagiu în armată nu s’au presentat la examenul pentru a fi avansați și trecuți în rezervă cu intențiunea de a fi șterși din controalele armatei și a nu mai fi chemați niciodată să-și facă datoria lor către țară. Ministerul de război ca să satisfacă nevoile de personal sanitar este nevoit ca în loc de medici cu o experiență oare care se apeleze la studenți din primii ani ai facultăților de medicină cari neavând încă practica medicinei nu pot da un ajutor suficient sărmanilor răniți pe câmpul de luptă ceia ce este regretabil. S’au concentrat medici de rezervă în vârstă destul de înaintată și chiar suferinzi, și cu toți au respuns cu cel mai mare devotament datoriei lor; din contra medici tineri, sănătoși au fost scutiți de orie serviciu militar fiind sterși cu totul din controalele armatei pentru motivele sus menționate. Pentru a înlătura această stare anormală și neadreapta ministerul de război nu are decât să ceară de la autoritățile sanitare civile un tablou de toți medicii scutiți de orce serviciu militar, să îi trimeată înaintea unei comisiuni medicale și se va constata că aproape toți acești medici scutiți mobilizați când interesele neamului nostru vor fi în joc. Această măsură ar complecta deciziunea dreaptă a Consiliului de miniștri ca să se examineze starea sanitară a tuturor dispensaților și scutiților de serviciu militar.’ Patru curențe în țară sunt actualmente două curente: unul francez și altul german. Despre un curent austro-ungar, sau rus, nu se poate vorbi. Ele nu există șii foarte explicabil. Curentul francez a existat întotdeauna și va exista pe cită vreme va fi și un neam romînesc. El se naște cu noi, și se mărește în viață, prin educație și prin afinitatea sufletească pe care o avem cu francezii, întreaga noastră renaștere literară, artistică și științifică o datorim acestei nobile țări. Din punct de vedere politic, nu e nevoe să mai spunem cut ne-a sprijinit. Chiar dacă uneori ne-a mustrat, dar mustrarea ei a pornit numai din felul cum ea, de acelaș singe și neam cu noi, își diferențiea părerea în privința situațiunei și activității noastre politice. Cînd însă i s’a cerut formal să ne sacrifice, a declarat că nu poate merge în contra noastră decit pînă unde e vorba de rassă. E drept că ea știe că noi o iubim mult și sincer. Mai e drept că știe că prin nimic în lume nu ni se pot înstrăina simpatiile ce le avem pentru dînsa. Tocmai pentru aceasta, cite odată e mustrătoare, cum și-ar mustra o rudă mai mică dar tot ea, la timp, ne dă considerația cuvenită. Știe că simpatiile ei în țară sunt inalienabile, fiindcă românul are două patrii: întăi Romînia și apoi Franța. Trebue să recunoaștem dar că acest curent e legat de sufletul nostru, e înăscut. Pe lângă acesta care-i așa de vădit și așa de la suprafață, încit în voia cea bună poate fi observat de oricine, mai este și curentul german. Acesta e mai mic ce-i dreptul. El însă a adus reale foloase sufletului nostru. De la î nceputul secolului trecut pînă pe la 1870, întreg tineretul nostru, cu foarte puține excepții, își făcu educația în Franța. Puțini, foarte puțini, și-au făcut studiile în Germania. De la 1870, mai cu seamă, mulți, cari vroiau să facă studii mai serioase, se duceau în Germania. Aceștia întorcîndu-se în țară au importat cu ei și o oarecare disciplină sufletească, pe care au impregnat-o în diferitele manifestări ale vieții noaste. Ea consistă în ordine, sistemă în cugetare, soliditate în cunoștinți și mai cu seamă în munca ordonată și sistematică. Aceste disciplini sufletești au făcut din mica Prusia, marea Germanie de azi. Aceste două curente, cam azi la noi, stau față ’n față, pot fi caracterizate astfel: cel francez e intuitiv, cel german e rațional. Fiecare din ele, își poate reclama efectele produse. Romînia e recunoscătoare și unul și altuia. Dar dacă mulțimea confundă răul, pe care ’ntotdeauna ni l’a făcut Austria, cu binele pe care ni l’a adus Germani, asta provine din ignoranța geografică și etnică a mulțimii. Pentru ea și austriacul și germanul e tot neamț. Prin neamț ea înțelege însă pe austriac, a căruia exploatare a simțit-o, a căruia sinceritate politică a văzut-o și cunoscut-o, de a cărui nedreptate politică, față de frații lui din Ardeal, aude în fiecare zi. Politica ei generală imediat ce a mers alături de principiul ei transformat în criteriu politic, a dat greș. N cunoaștem cu toții: Alci bella gerrant, tu felix austria nube. Aici stă explicația curentului mulțimii contra neamțului. Mulțimea și o parte, din intelectuali sunt cu Franța. O parte din intelectuali însă, cari apreciază foloasele sufletești enumerate, mai sus, sunt cu Gemania. De două curente , austro-ungar și rus, nu se poate vorbi. De cel austriac am arătat mai sus pentru ce De cel rus, ne desparte jumătate din Moldova, care stă în mîinile ei. Numai în ziua cînd biata noastră țărișoară va ajunge pân’la Nistru cu stăpînirea, se va putea vorbi și de simpatiile romînilor pentru ruși. Foloasele războiului din 1877, pe care l’am purtat împreună, nici pîn’acum nu le putem uita. In țară cînd vorbim de Rusia, nici odată n’o putem despărți de nedreptatea pe care ne-a făcut-o în 1877 luîndu-ne Basarabia. De acest resentiment se bucură în țara Romînească curentul politic rus. Pe el a mai turnat oarecare balsam curentul literar rus, care este mult apreciat prin produsele literare ale autorilor ei precum și atitudinea ei politică din urmă, care dă satisfacție sentimentului nostru național, pe care l-a jignit. Atît și nimic mai mult. D. —-----...—i- «os «osi. F BGITIVe m In fine... In fine astăzi vă pot spune Că „am intrat în acțiune" . Armata s ’a mobilizat Chiar au și fost pe bulevarde încăerări de avangarde După un plan determinat. Au cîștigat, cu patul armii, Prima victorie, jandarmii! Iar cavaleria, la trap, Cu’nfățișarea-i marțială, Șarjă în lung Strada Regală Dînd „inamicul“ peste cap. A fost înălțător momentul, Cînd încercară armamentul, Pe spete romînești sadea, Pe capete naționale Care găsiseră cu cale Să strige , Virat țara mea ! Pătrunzător, goarne sunară Văzduhul de-1 cutremurară Pină ’n adîncu-i depărtat. Dar glasul celor trei somații Parcă zicea: „S'aștepte frații „Noi avem treabă în Regat! . „Avem război la noi acasă „Și lupta-i mult mai fioroasă „Căci trebue înăbușit „Poporul care strigă tare „Că vrea o Românie Mara Și Neamul nostru întregit!“ S’aștepte frații! Vivat Stere ! Și domnii cei de la putere! Jos Leul!—Vivat! Sus Măgarul Trăiască luntrele—amîndouă ! Adio țară mare, nouă... Trăiască domnul Porumbaru! " 15 Septembrie 1914 Sir Ardel -----------coco----------- practice marele și sublimul principiu al marelui om Dumezeu Isus Christos că : Cea ce ție nu -ți place, altuia nu face. Adică să nu mulțumim fiecare cu ce avem, să nu năzuim la aproapele, că, cum nouă, nu ne-ar plăcea să ne supere să ne răpească nimeni nimic, nici noi să nu ne bucurăm la aproapele nostru ; ci cu toții să ne trăim viața cea scurtă în pace și armonie. Ce sublim și dătător de viață și de liniște este acest simplu principiu care fără sabie ascuțită ci numai cu cuvântul cel bun și blând, a civilisat și luminat întunecimea sufletului, scăpând omenirea de ororile sălbătăciunei din vechime, la care cu inima sângerândă văd că revenim din causa invidiei, întocmai ca la primii oameni Cain și Abel ! Insă se prea poate întâmpla că, cel ce sapă groapa altuia, să cadă el în ea. România T. Civilizație sau răutate omeneasca JDL fuxuJV^d— “Eritropil pretinsă civilisatoare a omenirei, azi dă dovadă, de cea mai înaltă rafinărie și răutate omenească ! Germania,“Austria țări civilisatoare și cu soldați de plumb, fără nici o causă binecuvântată ci numai pentru simpla ambiție de a prepondera în Europa, provoacă în răsboiu de exterminare, pe cea mai nobilă sinceră și dătătoare de viață—Franța— cu alte cuvinte pentru o simplă invidie răutăcioasă, atâta carnaj, atâtea opere distruse, atâtea inimi sfîșiate.. Cred că ar fi timpul ca maica Roma cea bătrînă, mama tuturor Latinilor să se induioșeze și să iasă din neutralitate și cu ajutorul fiicelor ei Spania și România să luăm în brațe pe inamicul comun, care pe uscat, care pe mări să înăbușim fiuful fățarnicilor, care sub pretextul atentatului izolat din Sarajevo, în loc să se facă ancheta și să se pedepsească vinovatul ; cum s’a făcut și’n alte dăți cu alți regi și împărați ; s’a năpustit cu furie asupra genereoasei—Franța— care e numai suflet și inimă ca s’o sdrobească! Ceia ce dovedește răutatea firei, oricât de civilisat ar fi individul sau poporul tot. Poți dresa un tigru a merge frumos și cadențat sub influența vergelei de fer a stăpânului și a trăi cu cățelușul alături, numai însă cât sunt în cușcă! Când vor fi liberi, se vor mânca între ei. Germania cu siguranță va mușca din Austria bucățica care -i place și alți din Germania și tot așa unii de la alți și pace nu va fi oricât de mari și crâncene vor fi răsboaiele până nu se va stabili țările după naționalități! Singurul răsboiu admisibil de rațiunea omenească este acela pentru întregirea naționalităților, idealul general. Și atunci pentru a perde pofta de cuceriri, trebue ca fiecare individ să se pătrundă să se convingă și să Informații Sintemn autorizați a desminți informația ziarului ,,Dimineața“ cu privire la niște declarații pe care le-ar fi făcut d. D. R. Grecianu, relativ la mobilizare. Se aduce la cunoștința familiilor celor concentrați că Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române din Iași, a înființat o a doua secțiune alipită la grădina de copii „Al. Gh. Mavrocordato“ Socola pentru copii de la 3—7 ani unde vor primi dejunul gratis. Acceleratul de astăzi dimineață a sosit cu o întîrziere de 60 minute. D-na și d. general S. Pascu, s'au reîntors de la M-rea Agapia. Deschiderea Corpurilor legiuitoare Ce se va vota în noua sesiune extraordinară In cursul săptămînei acesteia guvernul va hotărî data deschiderei Corpurilor Legiuitoare. Ziua deschiderei se va fixa în consiliul de miniștri care va avea loc Marți, la ministerul de interne. Corpurile Legiuitoare convocate în sesiune extraordinară vor deschise numai patru zile, în rămîne care timp se vor vota legile de ordin financiar și economic, două proiecte depuse de ministrul de război și unul întocmit de ministrul justiției. Printre proectele care vor urma să fie votate figurează și acela al stărei de asediu. Se spune de către guvernamentali că proectul, așa cum va fi întocmit, va avea darul de a nu neliniști publicul, iar în expunerea de motive se va arăta necesitatea declarărei stărei de asediu prin aceia că avem aci in țară numeroși spioni cari trebuesc stîrpiți. Șeful guvernului se va consulta cu șefii partidelor de opoziție în ce privește votarea stărei de asediu și mai ales, în ce privește atitudinea pe care o va avea opoziția în cele patru zile de parlament. Cu ocaziunea încetării din viață a defunctei sale mame, d. Jacques Lewin, a donat suma de 100 lei, pentru fondul societăței „Unirea“ a lucrătorilor tipografi din Iași. Comitetul acestei societăți, întrunit în ședință în ziua de 14 a. c., luînd cunoștință de această donațiune, a hotărît pe lângă mulțumirile ce-i va transmite d-lui Jacques Lewin, a-i aduce la cunoștință că d-sa a fi proclamat membru de urmează onoare, conform statutelor societății. Astăzi Luni 15 cor., este aniversarea nașterei A. S. Principelui Albert de Hohenzollern, născut în anul 1895. Tot astăzi este aniversarea întronărei marelui duce Frederic de Baden, întronat în anul 1907. 5 B B M — o — anon c Iu R ! la«tnr(S! șS X®t»Sam& In pagina a 2-a rândul 1 leu in pagina a 3-a rândul 50 b. In pagina a 4-a rândul 30 b. — o — TELE FOMSS o, BB Pr. dr. E. Biegler, s'a reîntors aseară de la moșia sa Șerbești. Suntemi în măsură a desminți știrea publicată de ziarul „Adevărul“, asupra unor declarații pe care le-ar fi făcut fruntașul conservator d. Ion Lahovary. Știrea a fost publicată mai întâi de ziarul „Adevărul“ și apoi reprodusă de „Opinia“. Societatea Crucea Roșie a Doamnelor din România filiala Iași, aduce viile sale mulțumiri d-nei Maria Irimescu care pe lângă 120 batiste a mai donat 8 flanele. De asemenea mulțumește elevelor Școalei Carmen Sylva care au făcut donațiune de 40 batiste și 12 fețe de pernă. Cetim în „Gazeta Transilvaniei“ următoarele rânduri impresionate: Răsfoind listele răniților spre marea noastră uimire descoperim cinci nume prea bine cunoscute. Sunt numele fraților Sorescu. Toți cinci au fost în slujba împăratului și toți cinci au fost duși la război. Iar astăzi trei dintre ei: Mircea, Horea și George sunt în spitalul din Brașov, iar doi : Ovid și Sabin sunt în spitalul din Budapesta toți răniți. Cinci frați și toți cinci... Ei sunt fii fostului avocat din Brașov Oct. Sorescu și sunt bine cunoscuți de societatea brașoveană. De dragul datoriei, ei au dat un scump tribut de sânge. Citind numele lor în lista răniților simțim o explicabilă emoție și abia putem îneca lacrima care ne cearcă ochiul. Trimitem acestor cinci frați și mult stimatei lor mame, văduva M. Sorescu cuvântul nostru de încurajare. CUTIA CU SCRISORI Primim prin poștă urmatoarele rinduri: P«#tri#ea» și pentu țară Țara noastră este independentă, poporul este liber. Țara noastră e mult mai bogată decât alte țări ; mai mici țări sunt altele și sunt mai curajoase decât România. Țara noastră prin atâtea învălmășări, a pierdut atâtea bucăți de pământ. Avem Basarabia, o bucată de pământ cât Moldova. Avem Bucovina, Transilvania care sunt răpite din trupul nostru. In Transilvania au năvălit ungurii, s’au făcut stăpâni pe pământul nostru și s’au înmulțit cu iarba pământului, căci este un proverb . Taie un copac roditor și altoiește-l cu o creangă de pădureț și vedeți că rădăcina adună din pămînt sucuri și hrănește pădurețul, așa și roiului din Transilvania, muncesc, spre a-i hrăni pe ungur. Să ne adunăm cu toți voinicii, să trecem Carpații să sfărmăm vulturul cu două capete. Trăiască dominia Voim oc zomb tie mare Voim să trecem Carpații. F. S. Sala Sidoli. — In astă seară Luni 15 Septembrie va avea loc o mare reprezentație cinematografică cu program nou, de remarcat: Rocambole seria 2-a Isprăvile lui Rocambole (Les exploits de Rocambi 1 ) 4 acte mari. In această a două sene, spectatorul asistă la scene și peripeții dramatice uimitoare. Programul mai cuprinde vederi după natură, telegramele însuflețite, scene comice etc. Ziarele anunță că guvernul francez a ridicat din Paris diferite capo d’opere artistice spre a le pune la adăpost de o eventuală ocupație germană. Astfel celebrul tablou abia regăsit al Giocondei a fost trimis la Toulouse iar statuia Venerei din Milo, în alt oraș din Franța. Iar toată Bucovina e o mare foamete, populația mărginașă cu frontiera română, vin zilnic în România și se aprovizionează cu alimente în mici cantități pentru hrana zilnică,— ei spun că sunt foarte îngroziți de soldații ruși—cari s’a răspândit aproape în toată Bucovina.