Evenimentul, iulie-septembrie 1914 (Anul 22, nr. 113-199)

1914-09-19 / nr. 188

EDIȚIA KBf' ANUL XXII No 188­5 B­B­N­I — o— ABONAMNETE Pe un an . . Lei 20 Pe jumătate an . .10 Pe trei luni . . .5 In străinătate un an , 30 Un număr vsshi 30 bani Ridacția :i Administrația lagi­stradi Lipipean îta 44 r.T~~-iTJj^n'tnff-i^^*K^'us^^-',r^M^-'w/wg;^^mBaaa'*a":fln'*;°:n*in<,uai-,,rtf*'-'m”t,i'Ji-'-',^~*,,i'v '*,Tf,'^n,!,''->y"y|*"'HT,',,*,r*y‘Tif,T^'*Tt‘,Ti.yrrir*niiirYt e R Fx M ! •J O î .5 *1 I — o — A ii U N € li) HI fna&pțiS $?.f In pagina a 2-a rândul 1 leu in pagina a 3-a rândul 50 b. 1« pagina a 4-a rândul 30 b 7 £ l £ F C & mp; Ba­­ o A­6­d H­d L PARTICULU! C O 11­5 E­A ? B T­O­R = Moțiunile Universităților Se cunoaște moțiunea profeso­rilor Universității din București. Ea cere guvernului ca Romînia să intre în acțiune. Profesorii universitari din Iași s’au adunat ca să discute și ei chestiunea care preocupă toată lu­mea romînească. In sarcina cui cade mai mult o chestiune ca aceasta de­cît in aceia a unor oameni luminați ca dînșii. Ei sînt stilpii Romîniei in­telectuale. Guvernul liberal în timpul acesta, a găsit de cuviință că tratativele diplomatice sînt zădărnicite din pricina atmosferă neprielnice pe care o fac mișcările, curentele po­pulare, cari au drept promotori tocmai pe acești profesori univer­sitari. Pentru ca să poată potoli ase­menea, acțiuni despre cari zic gu­vernanții că sunt stricăcioase, au propus, și-i foarte posibil să vină cu legea stării de asediu, pe care să o aplice cum vor ști­­ și unde vor ști. Concluzie logică: nu ni e permis să ne manifestăm, dar nici să gtndim altfel de­cît după nor­ma de a gindi și a manifesta a guvernului. Pînă la aplicarea acelei legi, pe care guvernul o are gata, guver­nanții noștri au găsit un mijloc de a o aplica, înainte ca s-o vo­teze parlamentul. A însărcinat pe Rectorul G. Stere, ca la întrunirea profesorilor Uni­versității din Iași, să propună o moțiune care-i o rușine pentru înaltul corp profesoral. Ea consistă nici mai mult, nici mai puțin, în aceia că profesorii noștrii univer­sitari, nepricepuți și nepregătiți a se pronunța într’o asemenea ches­tiune, o lasă pe seama guvernan­ților, adică a guvernului liberal. Notați bine, D-l Stere dă două lo­vituri de o dată. Mai întâi prezintă Universitatea din Iași ca liberală, și apoi ca avînd părerile guvernu­lui în această chestie, păreri, pe cari doar de le știe D-l Stere, în­colo nici unul. O mistificare și o insultă. Mistifică pe Primul ministru, a­­sigurîndu-l prin moțiuni că profe­sorii înaltului corp sînt la d­ese­­nul D-sale, cum ar fi un scriitoraș sau al lipitor de timbre de la „Viața Romînească“ și apoi ii mai pune și sub stare de asediu, si­­lindu-i să nu aibă altă părere de­cît pe aceia a guvernului, chiar dacă el și-ar schimba-o. Această insultă nu o poate su­porta nimeni, dar eite un profe­sor universitar. Ei nu sunt alegători în colegiul al­ III-lea (alias colegiul unic) și candidat­u­l Stere. Drept, aceia profesorii cari n’au voit a abdica de la libera lor dis­­cernare și părere, se vor întruni din nou, fără oamenii d-lui Stere. Ei vor dezbate iarăși chestiunea, făcînd o altă moțiune, la care se vor ralia cei mai de seamă profe­sori ai Universității noastre. Cu chipul acesta se va spăla rușinea și insulta pe care D-l Stere a voit a o arunca asupra Univer­sității noastre. Iar colegii D-lui Stere, se vor putea felicita că pe unul dintre ai lor, au știut, la timpul oportun, să­­ pună la locul lui, cind a în­ceput să 'și dea atitudini, cari nu cadrează cu ce este în realitate. Atacurile contra U.­. S. Regelui Abuzând de libertatea presei și țintind cu or­ce preț a se pune în evidență, unii ziariști aduc aproape zilnic insulte dintre cele mai josnica 83. S. Regelui. Se știe că nu în rândurile parti­dului conservator au trăit vre-odată lingușitorii sau oamenii de camarilă, de aceia nici astăzi asemenea oa­meni nu există în partidul nostru. Suntem, însă, adânc jigniți, citind in­juriile ce se tipăresc prin unele loi, sub pretext de patriotism revoltat și de simțire românească rănită. După slujba îndelungată făcută țâ­rei, la vârsta la care a putut a­­junge R3. Sa avea cel puțin dreptul ca chiar dacă in unele împrejurări s’ar fi găsit în divergență cu opinia publică, cel puțin nepotrivirea da pă­reri să fie exprimată de presă în termeni civilizați. Insă ororile pe cari le citim în unele gazete și a cărora tendință este să înflăcăreze vre-o minte ne­coaptă ori predispusă la fapte ne­bune nu pot fi aprobate de nici un om de treabă. Suntem încredințați că reprezen­tăm sentimentul general al țarei, dezaprobând cu ultima energie in­sultele nedemne adresate Suvera­nului. —­oop~— întrunirea comitetului conservator Membrii comitetului consul­tativ conservator, s’au, întrunit ori, în ședință săptămânală, la d. Al. Marghiloman acasă. Ei au procedat la un examen foar­te serios al situației. După cum s’a convenit, de la începutul crizei, comitetul se reunește foarte regulat, si­tuația putând prezenta la fie­ce moment, o nouă­ față. A­s­­tăzi, comitetul și-a continuat ședința. Cetitorii vor­ putea lua cunoștință despre rezultatul șe­dinței de astăzi, la ultimele noastre știri telefonice din Ca­pitală. Cu chipul acesta, șeful par­tidului conservator va putea aduce la cunoștința M. S. Re­gelui și guvernului, sentimen­tul partidului și a atrage aten­țiunea celor în drept, asupra diferitelor puncte care au so­licitat atențiunea. ---------ooo----------­ Prohibirea gazetelor S’a oprit cu desăvârșire intrarea ziarele românești în Austro-Ungaria. Oricine e dovedit că a citit sau cum­părat astfel de ziare e osândit la 8 zile închisoare , însă în localitățile din Bucovina ocupate de ruși se per­mite numai Intrarea ziarelor rusești și românești. ------------------oooo—------------­ Poporul sä tacă In focul trebilor externe Poporul trebue sa facă, Să zic ’„amin“ ! Să se prosterne Și doar pe c­ibițul să-l facă, Mergem la sigur, e­ bun saric, Căci joacă domnul Porumbarii. Lăsați de-oparte idealul Cu Basarabia și­ Odessa Cu Bucovina și Ardealul Căci noi o să băgăm d­oar „messa“ Pe Frants, Pe Kaiser­id și Țarii: Veghează domnul Porumbarii. Nu mai turnați ardei pe rană! Să nu se mai convoace sfatul Numit Consiliu de Coroană. Nu e nevoe căci azi Sfatul Pe drum solid își duce „Cam“ : NI mină domnul Porumbaru. Iar cirul va fi, la ma­­d­ verde, Să se adiate Europa Ca să decidă cine pierde, Tot noi o să le fim d­oar popa . Cu toții vor primi hota­ru Fixat de domnul Porumbarii. Iar voi, prezente generalii Care găsiți, la toți cusururi, Cătiți-vă de cotizații Ca să fixați în bronz d­e­ apururi In Borum­ia mare, era Ca ne-o croește Hahalera. Sir Arde I 18 Septembrie 1014 DC/w' Î f* l ® * aiaXIUA JtááiW yAA „Centrul studențesc“ din Iași fa­ță cu atitudinea samavolnică ma­nifestată de dr. C. Stere, față de profesorii universitari, cu prilejul celor două consfătuiri in vederea atitudinei ce trebue să o­­ea profe­sorii universitari față de eveni­mentele la ordinea zilei, au ținut eri seară o întrunire în localul centrului. In urma dezbaterilor în care s'a înfierat atitudinea dubioasă și vă­dit tendențioasă a aceluia­­ care se află încă în fruntea Universi­tății Ieșene, au hot­ărît să apeleze, la profesorii universităței din Bu­curești. Ei au și redactat o tele­gramă urmată de o adresă câtră dl. dr. Tom­a, Ionescu rectorul Uni­­versităței din București precum și d-lor d­r. I. Cantacuzino cadirec­tor la „ Viața Românească“ din Iași rugă­nenii i se participe și se prezideze un mare meeting națio­nal in Iași. Pe lângă cei de mai sus au fost­­invitați și d-nii Emanoil An­tones­­cu, C. Disescu, M. Pangrati, D. Onciu, dr. Marinescu,­­I. Tanovi­­ceanu, Arhiereul profesor Barto­lomei Băcăoanul și alții După toate probabilitățile întru­nirea va fi fixată pentru Dumini­că după amiază. Îndată ce „Centrul studențesc“ va primi respunsul di­n partea d-lui Rector al Universității din Bu­curești, va lansa un manifest, că­­tră cetățenii Iașului pentru a eși întru întâmpinarea fruntașilor Universităței din Capitală și pen­tru participarea la­ meeting. Din lipsă de fonduri ministerul in­strucției publice a luat hotărârea de a nu înființa nici o clasă divizionară pe lângă liceele și gimnaziiele din țară. In locul decedatului preot Grigo­­riu de la spitalul Pașcanu, a fost nu­mit de către Epitropia casei Sf. Spi­ridon, preotul Nectarie, vechiu stareț al Schitului Tărăță. VINERI 19 SEPTEMBRIE 1914 Birou de Plasare „U. B. R.s Are de plasat: 1) Spălătorese cu ziua sau cu luna, precum și servitoare cu alte trebi ; 2) Barbat­ cu femeie—rândaș și spălătoreasă sau servitoare ; 1­) Barbați la muncă și la fabrică ; 4) infirmiere și bone ; 5) Menajere, la cucoană sau boier bătrîn. Ar primi loc în oraș­ K în pro­vincie sau la țară. Doritorii de a angaja din acest personal să se adreseze la Școala Secundară, „Oltea Doamna“, Strada Muzelor No. 6. După cât aflăm în cele dou­ă consfătuiri ținute la Universitate în scopul de a se pronunța Universi­tarii Ieșeni asupra atitudinei pe care România trebue să o aibă fa­ță d­e evenimentele externe, nu s-a putut găsi o formulă care să fie împărtășită de unanimitatea al­tor profesori. Deși dl. Rector Stere și alți pro­fesori au declarat reporterilor zia­relor că va avea loc o a treia în­trunire pentru a redacta moțiunea colegiului universitar ieșan, totuși deși au trecut două zile, consfătuirea nu Va final. Printre profesori circulă svonul că această consfătuire se va ținea la... finele conflictului European, iar până atunci moțiunea va fi redac­tată de dl. Ienei Brătianu și trans­misă d­lui Stere pentru ca ti­sa, cu mijloacele de care este capabil și zis care dispune și cu concursul experimentatului seu prietin 5. Bă­­dărăît să extorcheze semnăturile universitarilor cari vor fi dispuși a renunța la exprimarea dorinței rea­lizarea idealului național în schim­bal satisfacerea nevoilor sau ambi­țiilor lor personale. Vom controla acest svon și vom reveni la timp cu toate amănuntele edificatoare. Ministerul instrucției publice a ce­rut printr-o adresă rectoratului Uni­versității ca în limitele posibilului să se primească la toate facultățile în scrierile nouilor studenți cu înce­pere d­ela 1 Octombrie, iar exame­nele generale di­n sesiunea de toa­mnă să se înceapă dela 15 Octom­brie. Din Londra se anunță ele cores­pondentul din Paris al ziarului „Daily Telegraph“ că Marțea trecută s’a făcut la Academia de științe france­ză, interesante comunicări despre o nouă invenție pentru aviatori, pre­cum și despre metode noui ca să fo­tografieze din aeroplane, din înălțimi mari. Amănunte despre invențiuni, fire­ște, că nu se pot da, dar se așteaptă mare succes cu nouile bombe. Nouăle aparate fotografice vor fi luate de­­ acum înainte de fiecare aviator—și se vor putea efectua fotografiile cele mai exacte despre pozițiunile și miș­cările inamicului—ceia ce până acum­­ a fost cu neputință. Se fotografiază din Londra că pri­mul ministru, Asquith într’o cuvân­tare rostită la Dublin, a spus: cred că primul contingent de trupe indie­ne a debarcat azi la Marsilia. In toa­te coloniile noastre, contingentele se adună. In Britania Mare, 500,000 oameni au alergat sub drapel. Direcția generală a poștelor a in­tervenit pe lângă prefectura poliției Capitalei în sensul ca să se depună la această direcțiune și în termenul cel mai scurt toate stațiunile com­plecte de posturile receptoare de te­legrafie fără fir pe care unele per­soane particulare le posedă. Cei cari nu vor depune aparatele la prefectura Capitalei se fac posi­bili de penalitățile prescrise de le­gea referitoare la spionaj. D. M. Codreanui cunoscutul­ publi­cist, a fost numit cu titlu pro­vizor, la catedra de Dicțiune, de la Con­servatorul de Muzică și declamație din Iași. La 2 Septembrie încep înscrierile la facultatea de drept din Iași. „Echo .de Bulgaria” primește din Constatinopol știrea că „opt baterii de artilerie grea au sosit m­ultă ori acolo, trecând prin România. Măsuri contra holerei.­­ D. dr. Sion, directorul general al serviciului sanitar, a dat ordin tuturor medici­lor inspectori, ca să plece de ur­gență la punctele de frontieră, pen­tru a organiza serviciul controlului sanitar, pentru călătorii care întră în țară, care vin din localitățile conta­minate de holeră. D. dr. Slătineanu, inspector gene­ral sanitar, a fost însărcinat să su­pravegheze și să controleze măsurile luate. „Viitorul“ de azi dimineață într’un răspuns autorizat—probabil,— ce dă articolului nostru asupra atitudinei d-lui I. Brătianu față de manifesta­țiile din București declară : „Manifestațiile din anul acesta sunt deocamdată inoportuna fiind­că nu coincid cu momentul potrivit unei «­­șiri a României din atitudinea care și-a pus-o până acum“. Ministerul industriei și comerțului a cerut corporațiilor meseriilor din țară, să-i înainteze un raport privitor la sumele acordate familiilor meseri­așilor concentrați sau fără lucru. Acest­ raport e în legătură cu o vi­itoare dispoziție a ministerului care­ dorește să vie cu o ușurare a diferi­telor taxe la care sunt impuși prin legea meseriilor, toți meseriașii. Pe ziua de 1 Octombrie urmează a se înființa o nouă școală trabiliană a „Societăței d-nelor ortodoxe române“, de sub preșidenția locală a d-nei E­­lse D. Mavrocordat. Era o doamnă din comitet a cău­tat un local de închiriat în strada Surăriei, pentru copii din Țicău. Mâne Vineri va avea loc întruni­rea tuturor d-nelor din comitet pen­tru a lua ultimile măsuri și a reco­manda ministerului de conducătoare titulară ce instrucție, o urmează a fi diriginta școalei. Vor fi luați în școala toți copii de la 3—7 ani, ai mobilizaților și ale căror mame urm­ează ași câștiga sin­gure existența, în timp ce copila­șii vagabondează pe drumuri. Primim următoarele rânduri spre publicare : Vă rugăm să binevoiți a publi­ca următorul apel: Către îrsialmi de jute graniță stabiliți de Țari Dintr’un moment într’altul * se captă, ca România să facă apel sș­­i a­lîii săi, să-și facă datoria pe câmpul de onoare. Felul cum ei au răspuns în trecut la chemarea Țării ne în­dreptățește să credem că și mai, mare va fi însuflețirea astăzi, când fior­a e știe că în cumpănă sunt destinele în­tregului neam românesc. E dtar ,așa de frumos și sfânt dreptul de a-și face datoria, luptând pentru patrie și neam ! Acest drept așa de scump mulți foarte mulți dintre noi, nu-l avem Trebue însă sâ­-l avem și-l vom avea Guvernul țârii, care ca și guverne­le din trecut n’a făcut și nu va face deosebire între noi și fiii Țării, ne va acorda și această supremă favoare. Să o cerem numai ! Pentru a înlesni obținerea acestei favori, facem cunos­cut că mai multe societăți naționalis­te au hotărât să înființeze în Bucu­rești, Aleea Blanc­a No. 46, un birou de înregistrare. Cei din București se pot înscrie în fie­care zi de la 3—5 p. m., iar cei din afară sunt ru­gați să-și trimeată adresa, pentru a li se comunica cele necesare. Dr. Ioan Ghimadä. Sim­ion C. Mândrescu­ profesor universitar

Next