Evenimentul, iulie-septembrie 1914 (Anul 22, nr. 113-199)
1914-09-26 / nr. 195
— ANUL XXII No. 195 m 5 3 5 N ! A B 0 N A°M N E T E Pe un an . . Lei 20 Pe jumătate an . .10 Pe trei luni . . .5 In străinătate un an , 30 Un număr vechi 30 bani EDIȚIA ll-a ORDitUL PARTIDULUI CONSEFINfIT Rsdacția §i Admiaistrația iași Strada Lipa^suau Ho. 44 VINERI 26 SEPTEMBRIE 1914 5 8 5 N 1 — o — A N ü N C I U R I și Re-® Sama In pagina a 2-a rândul 1 leu In pagina a 3-a rândul 50 b. In pagina a 4-a rândul 30 b —o— T £ne Fama», sa O R =— RRA Ungurii ne laudă: asta nu-i a bine. O viață ’ntreaga n’au făcut decit să ponegrească și să asuprească pe Romînii de sub stăpînirea lor. Și acum îi laudă!... Explicația e foarte ușoară. Acuma au nevoe de ei să-i apere și să lupte alături cu dinși. Mai tîrziu or să ’nceapă de unde au sfirșit, înainte de a se război cu Rușii și Sirbii. Acum îi laudă pe acei oa, pentru cari n’au de cit simți minte de dispreț Și măsuri de înăbușire și de asuprire; ii laudă pe acei cărora le dau, în schimbul jertfelor de singe, două clase primare; îi laudă pe acei pe ai căror moși și strămoși i-au ucis mișelește, i-au frînt pe roată și le-au luat și dreptul de a se ruga lui Dumnezeu pe limba credincioșilor. . Ii laudă fiindcă mor pentru dînșii. Îi laudă și-i fac eroi, pe acei cari au hotârît succesul din lupta de la Krasnik; îi laudă fiind-că i-a inspăimlntat și pe ei faptul că o singură companie de soldați români a fugărit și a nimicit trei batalioane rusești! Ascultați numai cum sună lauda, ca să puteți conchide ce răsplată îi așteaptă din partea ungurilor pe acești eroi romîni, după război, în monarhia austro-ungară : „Nu sunt exacte afirmațiile ziarelor inimice că soldații români ce servesc în armata austro-ungară nu dau probe ca și celelalte naționalități de vitejie și de curagiu eroic"... Parca ar fi redactată de Tisza, pentru ca mai tîrziu s’o poată comenta cum o ști el, și să poată trage concluziile cari i-ar conveni. Ungurii se minunează că Romînii se luptă așa de eroic în contra dușmanilor. Dacă nu o înțeleg trebue să le-o spunem. Dintre toate naționalitățile cari aparțin monarhiei, cea mai veche pe acele părammuri e a noastră. Ungurii au venit peste noi, după o mie de ani. Se scurseseră dar peste 20 generații, de cînd noi aveam locuințele acolo, aveam așezămintele și întocmirile noastre sociale, și de multe ori Ingrășaserăm pămîntul cu sîngele nostru pentru a’l apara de poftitori și năvălitori. Facăm și numai o socoteală Ungurii, că noi stăpîneam pămînturile pe cari ei ni le dispută acum, cu atîția ani mai înainte cam de cîți ani sunt ei în Europa. Le punem numai o întrebare elementară: cine poate apăra cu mai multă convingere și cu mai multă dragoste pămîntul pe care acum îl locuim și noi și Ungurii: cei cari 1l locuesc mai de mult, sau cei cari îl locuesc, de se ține minte. Și cine poate să se lupte cu mai mult dispreț de moarte decit românul, strănepotul acelui extraordinar legionar roman, pentru care nu se știa ce-i acela a fi învins ! Și cine putea să lupte cu mai mult dor, in țări ca Transilvania, Banatul, Maramureș și Crisiania decît acel român, care nu știe ce-i aceea suferință, durere, lipsă, care se mulțumește cu ce dă Dumnezeu, doarme Dumnezeu, și care cînd și unde dă știe că acolo S NR pe pământul acela au trăit moșii și strămoșii, rudele și părinții. Și cine poate apăra cu mai mult foc și cu mai multă dragoste un pămînt, în care dorm somnul de veci toți ai lui. I-am putea apostrofa cu cuvintele lui Goșbuc. Voi, ce-aveți îngropat aici Voi ? giru, noi tați și frați Aici stă secretul eroismului de pe cîmpul de luptă al Romînilor. Să le piară din gînd că ei luptă pentru alt scop și alt ideal. Ei sînt luptători cu tragere de inimă și cu dragoste de pămîntul acela care le aparține cum ne-ar aparține sufletul. Certificatele pe care ni le dau ungurii nu sînt sincere. Aceasta nu-i decît vechiul sistem de-a ne prinde în ispită ca pe urmă să ne plătească rîzînd, toate sacrificiile pe care le-am făcut prin sîngele nostru. Tot Tisza... Dar dacă cumva Romînii s’ar alege numai cu ponoasele, iar alții cu foloasele ! DS atunci, Tisza plătește! -----------------(£ ji oj) ---------------- D. FUGITIVE Ucazul lui Georgel Nu mai faceți pară Că, peste măsură, Totul s ’a scumpit Nu numai chiria. De ori Primăria A intervenit. Pentru circumstanță A dat ordonanță Primarul Georgel Care a fixat prețuri Chiar și la verdețuri După un tabel. Bucuros, în piață, Des de dimineață Merg să tîrguesc Morcovi, ceapă, ouă, Cu tarifa nouă, Ieftin să plătesc. Gîndeam , foarte bine, Georgel la timp vine Cu al mău ucaz... Dar, cu toată graba, Am găsit taraba Văduvă de praz. Morcovi? Nici de zare. Fasole pasture. Ceapă ? nici un fir. Ouă ? vai ! nici unul, Să fi dat cu tunul, Nici un chilipir. De varză nici vorbă , Țelină de ciorbă, Marar, petrunjel, foc.—Nici o cartofă, Curat catastrofă ! Ce făcuși, Georgel ? De or precupeții Din năuntrul pieții In grevă s’au pus Cu ’ncăpăținare Și, pentru vînzare, Nimic n 'au adus. Protesta-rețî poate ? Dar n 'aveți dreptate, Ia să socotim : Nu mîncăm—așa e— Dar nici o rețeae Nu mai cheltuim. Marile probleme La care, de-o vreme Soluții nu 'ncap Resolvate fură Prin simplă măsură De primar cu cap. 25 Septembrie 1914 Sir Arche-- ------------------oooo--------------- Polemici cu „Mișcarea“ in sara zilei de 21 Iulie, după rezultatul consiliului de ziarul „Mișcarea“ oficiosul coroană, partidului liberal din Iași, a anunțat prin toate localurile publice și pe la toate vitrinele berăriilor că, consiliul de coroană a hotărât Neutralitate nearmată. „Mișcarea“ a anunțat aceasta, după ce mai întăi „Evenimentul“ anunțase cel dintâi în Iași, rezultatul adevărat de la Consiliul de Coroană adecă : Neutralitate armată. A doua zi, adecă în dimineața zilei de 22 Iulie, oficiosul „Mișcarea“ văzând gata ce a comis-o cu o seară înainte, a anunțat prin afișe speciale că, Consiliul de Coroană a hotărât neutralitate armată, desmințind ziarele care au anunțat altfel. Ori, altfel adecă inexact, nu anunțase cu o seară înainte, decît însăși „Mișcarea“. „Mișcarea“ deci n’a făcut decît să se desmintă singură, adecă să desmintă pur și simplu a doua zi, ceia ce anunțase cu o seară înainte în grabă și așa cum nu-i era permis unui ziar oficios, să’și bată joc de public. Și acest ziar, mai are aerul că vrea să polemiseze cu noi, în chestiunea știrilor... E prea mult și deci s’o lase mai domol, căci doar publicul ieșan cunoaște bine ce harababură e la ziarul „Mișcarea“, pentru că la clubul liberal, e și mai lată afacerea : aproape întreg clubul e înfuriat împotriva d-lui Stere, din cauza politicei sale. Aceasta de altminteri, e de notorietate publică și nu mai e nevoe să insistăm mai mult, asupra faptului. Așa fiind, nu mai avem dreptul să facem polemici cu ziarul d-lui Stere. Pentru ajutorarea familiilor concentraților S’a format, după cum se știe, din inițiativa d-lui Primar, comitete pe dispăruri cu menirea, pe de o parte de a strânge fondurile necesare, pe de alta de a face cuvenitele cercetări spre a se putea distribui acele fonduri în chip cât mai drept și echitabil cu putință. Punem coloanele ziarului nostru la dispoziția acelor comitete, spre a se publica numele tuturor acelora cari s’au grăbit să-și dea obolul lor întru ajutorarea familiilor, ale căror sprijinitori firești și-au părăsit căminurile în serviciul patriei. (Urmare) Părintele Goran cu lista No. 267, a colectat suma de 9 lei 80 bani, de la următoarele persoane : Adela Diaconescu 1 leu, Elena Petrescu 1 leu, Ana Gavrilescu 1 leu, Maria Vasiliu 1 leu, Maria Hoisescu 1 leu, Maria Nicolau 1 leu, Maria Cauciug 50 bani, Emilia Saharnei 1 leu, Maria Marcovici 1 leu, Elena Grecu 50 bani, Elena Ionescu 50 bani, Maria Vasiliu 30 bani. Părintele Goran cu lista No. 269, a colectat suma de 4 lei 60 bani, de la următoarele persoane : Câte 50 bani de la Maria Raducan, Soltana Dăscălescu, Elena Dorofti, Ecaterina Dimitrescu, Eugenia Tăutu și Ionescu Adriana. Câte 20 bani de la Tasla Buiciug, Aglaia Pascariu, Elena Petrea, Eleonora Dimitriu și Alexandrina Malaescu și 60 bani de la Elena Zăhărescu. Părintele Goran cu lista No. 2?0 a colectat suma de 5 lei și 10 bani de la următoarele persoane : Câte 50 bani de la Ecaterina Ciubotariu, Natalia Nechita, Tasia Melio, Adela Sâr ghi, Smarandi Socea, Natalia Quingiu, Zoița Pârvu, Alexandrina Stoleriu și Ecaterina Popa și câte 20 bani de la Lisaveta Munteanu, Catinca Parfeni și Elena Mălăescu. Părintele Goran cu lista No. 272, a colectat suma de 10 lei de la următoarele persoane: Câte 1 leu de la Natalia Ionescu, Elena Apostol, Natalia Ciobănică, Ana Heimcher și Maria Găinuță, 2 lei de la Sârghi Ortansa și câte 50 bani de la Paraschiva Colciag, Elena Morariu, Eleonora Sandu, Paraschiva Apostol, Ortansa Buratca și Elena David. (Va urma) ___________|—îi——>i—___________ _nn îl mai Jean» 4 Informații Eri a trecut prin Gara Ploești, peste 300 familii austriace, refugiate din Bucovina în urma invaziei rusești. Majoritatea sunt funcționari ai căilor ferate înlocuiți cu funcționari ruși. Cu trenul de 9 dimineață toți bucovinenii au plecat spre Predeal de unde vor trece în Ungaria. Suntem informați că față de pericolul minelor lansate de bulgari și care circulă între Corabia și Vidin, direcția S. M. R. va lua măsurile pentru pescuirea lor. In urma deriziunii d-lui Duca, ministrul instrucțiunii publice, în conformitate cu prevederile bugetare, începând de la 1 Octombrie, toate ajutoarele de maestre de la școalele profesionale vor primi salariul de 150 lei, în loc de 100 lei, cum primeau pănă azi. Acelaș salariu de 150 lei lunar se va da și maestrelor de gospodărie și secretarelor școalelor profesionale. Prefectura județului Prahova, a fost înștiințată că la Brașov s-a declarat mai multe cazuri de holeră. Pentru a preveni pericolul, d. Câmpeanu, prefectul județului însoțit de d. G. Nicolau, medic primar au plecat la Predeal pentru a lua măsuri de siguranță la graniță. Mâine va sosi în localitate de dr. Sion. Ministerul instrucțiunii publice aduce la cunoștința generală că, începând de la 1 Octombrie, nu va mai da curs nici unei cereri de detașare sau transferare în învățământul primar Ministerul de războiu a însărcinat pe d. maior Paul Striljescu, din acel minister, de a inspecta in urma desconcentrărei trupelor, armamentul și trăsurile de campanie ale garnizoanei locale. D. căpitan Ambrozie, comandantul comp. 4 a subsistență, fiind scos la pensie pe ziua de 1 Octombrie, în locul d-sale a fost numit comandant al acestei companii, d. căpitan Leon Popovici, de la Corpul IV de armată. După două luni de război se poate ști acum cum funcționează diferitele artilerii angajate pe toate fronturile de război. Martori oculari, cari au luat parte la câteva bătălii, spun că artileria germană ca și cea franceză se compară foarte bine. Tot asemenea trage admirabil și artileria rusă. In armata rusă, însă artileria este inegală, căci sunt corpuri cu o excelentă artilerie, iar alte corpuri cu o artilerie mai slabă. La statul major român sunt știri că unele corpuri rusești sunt prevăzute cu artilerie venită din Japonia. Artileria austriacă, însă, este inferioară. Mai ales tunul, vechiul tun de bronz Uhațius modificat, nu este la nivelul artileriei moderne celei mai bune. In întreg gimnaziul „Ștefan cel Mare“, de sub direcțiunea d-lui profesor Gh. Nădejde, sunt înscriși 220 de elevi. Numai în cl. I numărul elevilor trece de peste 60. Furturi descoperite Iancu Naimian hoț de paseri fost condamnat în mai multe rânduri suferind în total 17 ani 30 zile pedeapsă excutate în diferite penitenciare ; cu ocazia sărbătorilor recente a fost prins pe stradele dosnice iar asupra’i s’a găsit o daltă de fer. Cercetat sa stabilit că a comis 3 furturi în nopțile de 9—16 Septembrie a. c. la casa lui O. M. Marcovici din strada Palat 82, a spart ușa și un scrin furând haine bărbătești și de damă, lemuri și un ceas de aur cu lanț pentru damă, obictete ce le-a dat gazdei sale pentru suma de 10 lei. Gazda i-a făcut o daltă și să numește Naftalea Haimovici contrabandist din strada Brândușa 19 având profesiunea de rotar și ferar ,și acesta a suferit 3 condamnațiuni, este pus sub supravegherea poliției ocupându-se cu contrabanda de tutun. Spargerea ușelor de la locuința femeilor Sura Șaca și Maiia David din str. C. Negrea No. 41 unde a răscolit prin casă căutând numai bani, nu a furat nimica, autorul și gazda înaintați Parchetului care ea depus în penitenciar și sunt în instrucție la Cabinetul II. Nenorocirea din Marea Ionică —• Noi amănunte cu privire la vasul românesc scufundat — Cu privire la vasul „Maria“ de sub pavilionul românesc care s’a lovit de o mină în marea Ionică venim cu următoarele amănunte : Vasul este o corabie cu 3 catarge, proprietatea d-lui Conduguris, armator de la Sulina. Din întregul echipagiu al vasului —care se crede a fi fost între 15—20 persoane—n’a scăpat decât un singur om. Se știe că cu mai multe vase mici de sub pavilion italian s’a petrecut la fel—fapt care a determinat un energic protest din partea guvernului italian față de guvernul austriac. Până la 1 Octombrie trebuie să fie desconcentrați toți ofițerii de rezervă și soldații din rezervă și complectașii chemați sub arme. In orașul nostru s’au mai ivit încă 5 cazuri noi de febră tifoidă. La Teatru s’au prezentat, aseară Opereta Frumoasa Elena cu D-na Mavrodi în rolul principal obținând un strălucit succes. Decorurile sunt, noi și alese. Muzica plăcuta.. Astă seară Sarbatul Ideal cu D-na. Graur și Jean Niculescu. Furturi descoperite Lazăr Reighiriștraich spărgător și pungaș fost condamnat de mai multe ori, a fost prins în flagrant delict de furt de buzunare asupra muncitorului M. Munteanu pe când se afla în Piața Halei, furându-i un portofel cu suma de 4 lei și 40 bani, înaintat la Parchet a fost depus și judecându-l la judecol II a fost condamnat la 3 luni de închisoeri. Bernard Grimberg recidivist, în ziua de 8 Septembrie a. c. a comis prin efracție furtul de la losub Botoșăneanu zis Rozenștain din str. Sf-tu Andrei 33, furând bani și obiecte, suma de 16 lei în trei bacnote a câte 6 lei care s’au găsit ascunsă în vârful unei ghete cu cari era încălțat. Parchetul l’au depus în penitenciar și în instrucția cabinetului I. Se aduce la cunoștința familiilor celor concentrați că Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române din Iași a înființat o a doua secțiune alipită la grădina de copii „Al. Gh. Mavrocordato“ Socola pentru copii de la 3—7 ani unde vor primi dejunul gratis. . pooo ------------