Evenimentul, iulie-septembrie 1914 (Anul 22, nr. 113-199)

1914-07-24 / nr. 134

~r “V -1 T r >—# * — ANUL XXII No. 134 Pe Pe Pe In Un 5 BBNI. «BONAMNETE un an . . Lei 20 jumătate an­­ ,10 trei luni . . .5 străinătate un an , 30 număr vechi 30 bani EDIȚIA Il­a Redacția și Administrația Iași Strada L&pnșneanu No. 44 JOI 24 IULIE 1914 -N*>" tf­ jff.n:«*vif«ir.CT'^>\b~aralvasT7g^r^j^..za­ nzim­sra;^sgCBSsa,­­rsss 5 Bfi N­i — o ~ A­N­U­N Cl­u R I t­emr­ fi/ și ft&ofama ln pagina a 2-a rândul 1 leu In pagina a 3-a rândul 50 b. In pagina a 1-a rândul 30 h — o— T­E­L­E­F­O­N d­o. 88 -- O­R­G­A­N AL PARTIDULUI CONSERVATQR Buletin exterior la și 28 iulie 1911 Din știrile sosite ieri sara și astăzi dimineață, s’ai­tuația începe, dacă nu a se clarifica în totul cu privire la părea că și­constelația puterilor, dar cel puțin a se ivi sări de lumină din care să se poată trage oare­care pronosticuri fie cât de puțin limpezi. Așa bună­oară se știe astăzi că forțele angajate în luptă sunt de o parte Germania și Austro-Ungaria, iar de altă parte Rusia, Franța, Anglia și Serbia. Neutrale sau declarat până acum România, Bulgaria, Grecia, Turcia, Belgia, Olanda, Suedia și Italia. Această din urmă, deși făcând parte din tripla alianță, a rămas îi r­espectativă și probabil că va căuta să rămână tot așa, dacă poporul italian într’un avânt patriotic și expansiv inderent naturei sale, nu se va ridica într’o bună dimineață ca un singur om, să’și adune puii care stau în lanțurile robiei și să’i realipească la patria mamă. Că Germania singurică, căci Austria nu’i poate aduce nici un aju­tor, va isbuti să biruiască trei mari colosuri ca Franța, Rusia și An­glia, aceasta se va vedea peste puțin, căci răsboaie de măsura celor ce s’au deslănțuit acum, e cu neputință ca să țină îndelung. Că țările neutrale, mai toate ostile politicei austro-germane, vor putea să stee tot timpul în espectativă, iarăși e o problemă greu de deslegat. Peste puțin va trebui să vedem și soluția acestei chestiuni, căci fie­care din toate aceste țări, au interese superioare a cărora re­­zolvire, dacă e lasată pentru alte vremuri, pot fi periclitate pentru totdeauna. Ciocnirile fără importanță între avant­posturi sau sentinele, germane și ruse și germane-franceze, sunt neaparat preludiul unor însemnate bă­tălii care se vor da îndată ce părțile beligerante își vor face concen­trările respective spre câmpiile de luptă desemnate ca loc pentru niște asemine ciocniri serioase. In ce ne privește, pe noi românii, nu putem insista în­deajuns spre a ne arăta satisfacție, că înțălepții țărei strânși uniți în jurul marelui înțelept care conduce destinele acestei țări, au hotărât să ținem o es­pectativă, care în orice caz, nu poate fi privită ca act de ostilitate de nici unul din cei doi mari vecini , Rusia și Austria, care ori­cum, tre­buie să fie mulțumiți fiecare, că au un bucluc mai puțin pe spate. Ce va mai fi pe ziua de mâne vom vedea. Conflagrația europeană Din nenorocire, a ceea ce n’am fi dorit să se întâmple faptul de care ne temeam s’a întâmplat. Conflagra­ Negreșit nu toată Europa este în război, dar cele mai importante state continentale s’au repezit cu armele unele asupra altora, iar mai toate celelalte stau sub arme așteptând ca să le vie rândul. Europa are 20 state și anume : Anglia, Germania, Rusia, Franța, A­­ustro-Ungaria, Italia, Turcia, Spania, România, Belgia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Olanda, Danemarca, Elveția, Grecia, Bulgaria, Serbi și Muntenegru. Din aceste 6 sunt în stare de război: Germania, Rusia, Austro-Unga, Franța, Serbia și Muntenegru; 3 au mobilizat armata lor întreagă: Belgia, Olanda și Elveția iar 11 așteaptă desfășura­rea evenimentelor. De acum sunt­m cu toții afundați în întunerec și în necunoscut. Ce va aduce ziua de mâne pentru întreaga Europă și în­ special pentru România, nu știm. Care partidă va birui, ce soartă le este rezervată în­vinșilor, ce câștiguri își rezervă bi­ruitorii, ce modificări va primi harta Europei ? iată atâtea întrebări de cea mai mare importanță la care nimeni pe lume n’ar putea răspunde în acest moment. Din puținele semne ce se văd până acum, ar rezulta că partida cea grea și cea mare, partida hotărâtoare se va juca între Germania, Rusia și Franța, iar Austro-Ungaria va seconda pe aliata sa cu toate forțele ce-i vor mai rămâne disponibile peste cele an­gajate în lupta contra Serbiei și a Muntenegrului. Italia a stat până ori neutrală, dar acum când războiul a izbucnit și în­tre Germania și Franța, adică de vreme ce Germania este atacată de două mari puteri, evident că și Italia va mobi­liza și va interveni. Dintre marile puteri singură Anglia stă încă nemișcată și într’o atitudine de Sfinx. Deși formal face parte din tripla înțelegere totuși presa londoneză, în special presa partidului liberal care e la cârmă, atacă Rusia acuzându-o de tendințe panslaviste și de intenția a dedomina întreaga peninsulă bal­canică. Ziarele engleze declară că An­glia nu va veni în ajutorul Rusiei în nici un fel, fiind­că nu o poate ajuta ca să-și îndeplinească scopurile. Din acest limbagiu se vede că An­glia își rezervă rolul de arbitru după ce marile puteri europene, vor cădea istovite, mai ales în cazul că nici una di­ntre cele două partide nu va putea dobândi Victoria desăvârșită zdrobind pe adversar. Dar până când să vie momentul încetărei focului și al mediațiunei, ce grozavă tragedie se va petrece. Telegramele de ieri ne-au anunțat că avantgardele germane au și luat ofensivă în­potriva Franței și că au și trecut granița pe teritoriul Repu­­blicei. Din aceste telegrame se vede intenția­­ statului-major german. Armatele germane au adoptat tactica atacului de flanc. In adevăr telegramele ne spun că o armată germană a pătruns la aripa dreaptă prin ducatul de Lu­xemburg,iar altă armată a intrat pe teritoriul Republicei pe la flancul stâng, pe la granița Elveției. Coloana care a intrat în Luxem­burg, are Belgia în dreapta și va lua drumul cel mai­­ scurt spre a merge asupra Parisului prin Nancy. Coloana din stânga va ocoli cetatea Bel­fort,decit obiectivul acesteia nu-l vedem încă. Negreșit statul major francez a pre­văzut această tactică de înconjurare, tactică foarte apreciată de Germani, așa că, atacul va întâmpina o rezis­tență mare. Dar aceasta nu însemnează că ar­mata germană va neglija frontul. Dacă mișcarea de pătrundere a flancurilor are de scop să întoarcă obstacolele de căpetenie ale centru­lui, aceasta nu e un cuvânt ca ata­cul frontului să fie neglijat, evident că armatele germane nu vor face greșala de a lăsa în spatele lor, în cazul de a putea răzbi pe la aripi, cetăți puternice și o întreagă linie de fortificații. Germanii au voit să aibă și de astă dată avantagiul ofensivei, căci în socoteala lor intra ca să pătrundă prin linia de întăriri a Estului și să zdrobească rezistența francezilor mai înainte ca întreaga armată rusească să poată fi mobilizată și concentrată pe graniță. Ceasurile hotărâtoare vor sosi în curând și atunci victoria va fi câști­gată cu hecatombe din amândouă părțile. alegerea d­-lui P. P. Carp „Viitorul“ cu­ toate apeluri­le guvernului la înțelegere și liniște își permite din nou să publice atacuri necuviincioa­se la adresa d-lui P. P. Carp. Evident că prostiile „ Vii­torului“ nu­-l pot atinge pe ilustrul om politic, decit, este nedemn și nepatriot să se ata­ce, mai ales în asemenea mo­mente tocmai bărbatul acela politic, care ămib­ui să preva­dă și a artunsm de un an de zile războiul general care să deslănțuește a fi. jU. P. P. Carp este bărba­tul politic pe care ori­ce ro­mân trebue să-l respecte și sîntem sigur­i că nu se va găsi un singur alegător al colegiu­lui 1 de Ilfov care să nu con­sidere ca o datorie patriotică să-i dea votul său la alege­rea de Joi 24 iulie. D. P. P. Carp trebue să fie în Camera țărei și asemenea momente fiind-că d­eci este bărbatul politic cu cea mai mare experiență și cu deose­bită autoritate peste hotarele țărei. D. Carp nu este numai o podoabă a partidului conser­vator, este­ un stâlp al țărei. Prin urmare ,„Viitorul a comis un act nepatriotic ală­­chid în aceste finom­eide pe d. Carp[și ritâcul] acesta este cu­ atât mai ciudat că guvernul face apel la o generală­ înțele­gere iar „Viitorul“ însuși își lua angajamentul să nu mai publice nici un cuvânt care să nemulțumească, sau să jig­nească. Colegiul f-iu de Ilfov va ști cum să pedepsească fățăr­nicia liberală și va vota, de­sigur candidații partidului conservator, pe d-nii P. P. Carp, D. Nenițescu și D. Do- Informații D, profesor Vasile Popescu, chi­mist legist pe lângă tribun, Iași, a fost înlocuit prin un domn T.De­­leanu­. E singura mișcare pe care mi­nistrul de justiție a făcut-o în Iași, in ultima mare mișcare în magis­tratură, dată publicității de afară. Asupra acestei mișcări și moda lui d­on a fost numit d. Deleanu, vom reveni. Administrația comunală n'a a­­nunțat pe cetățenii orașului, că apa, va fi oprită. Ori dimineața, ne-am trezit cu toții fără apă. In ori­ce caz, trebue să pro­cedeze civilizat, nu este așa, o ad­ministrație care chipurile se ocupă de nevoile orașului, să anunțe mai din vreme pe locuitori că apa nu va mai curge, pentru ca să se poa­tă face cuvenitele provizii de toată lumea. Intervenția Statelor­ Unite După o ultimă știre încă neconfir­mată și aceasta, sunt temeri de o in­tervenție în războiul european a Sta­telor­ Unite americane cum și a Ja­poniei. Sunt temeri că aceste State ar gân­di momentul ca să dea o lovitură în posesiunile europene din cele­lalte con­tinente. Acestui fapt pare că se datorește, după părerea unui diplomat, rezerva pe care o păstrează Anglia și Italia. Alegerile de la Fălciu­ Administrația din I­ași, continuă cu presiunile și amenințările obișnu­ite față de alegători. Inspectorul ad­ministrativ Zah­aria, însoțit de direc­torul prefecture!, inspectorul și revi­zorul școlar, fac vizite în oraș și județ, amenințând pe alegători și cău­tând să oprească de la îndeplinire da­toriei de cetățean pe bănuiții că vor vota pentru candidatul partidului con­servator. Inspectorul Văntu, în persoană, a amenințat pe alegătorul Agarici, care, spre a salva, s’a refugiat la d. Mi­­tache. Rog să aduceți la cunoștința publi­cului samavolniciile acestui guvern care, și în momentele acestea grave, când pe de-o parte face apel la opo­ziție, nu încetează cu abuzurile și călcările de lege. Gr. Cantacuzino Se zice că în Capitală, s’a luat o disposițiune după care se interzice comercianților angrosiști și detailiști, să sporească prețul alimentelor. Ori­ce abatere va fi deprimată imediat și se va închide magazinele acelora din­tre comercianți, cari vor urca pre­­țurile. Pe de altă parte, publicul b­ucu­­reștean a fost înștiințat să semnale­ze imediat încercările comercianților, de sporire a prețurilor alimentelor, pentru a se urmări în grabă specula. Aceleași măsuri trebue să se iie și la noi la Iași. Atât la Median cât și în piața Halei, unii dintre comer­cianți își fac de urât, căci au urcat prețul alimentelor, fără a se teme de nimeni. Credem că administrația comunală prin agenții săi, va lua diisposițiuni de aceiași natură ca și în Capitală, pentru a se tăia imediat pofta spe­culatorilor, de a se îmbogăți pe spi­narea cetățenilor. Ministerul de finanțe a adresat tu­­turor ministerelor o circulară invi­­tându-i să se abite pănă la clarifica­rea situației externe, de la orice eltel­­taeli, în afară de cele strict necesare pentru întreținerea departamentelor și plata funcționarilor. Orice comandă în curs urmează să fie suspendată, dacă există timpul ne­cesar pentru aceasta, iar comen­zile plănuite să fie suspendate. De asemenea vor fi suspendate lu­crările în curs, care depind de mi­nistere și care necesită cheltueli mai mari de zece mii lei. Ordonanțele care nu vor prezenta o urgență bine justificată nu vor fi achitate. Hotărârea aceasta a fost luată de către toți d-nii miniștri într-un con­siliu care a avut loc la Sinaia. Știrea despre de­misia guvernu­lui bulgar și chiemarea la putere a unui cabinet ruso­fil nu se a­­deverește. De asemenea nu se confirmă nici știrile despre reconstituirea blocului balcanic, pentru care se fac mari stăruințe, în cercurile triplei înțelegeri. Ministerul finanțelor printr-o deci­­ziune a dispus revocarea concediilor tuturor funcționarilor din adminis­trația generală a finanțelor. Aceștia vor trebui să se prezinte neapărat la serviciu cel mai târziu până joi 24 iulie dimineața. Cei cari nu te vor prezenta până în ziua indicată vor fi considerați că au părăsit serviciul. Ori înainte de amiază a avut loc la direcțiunea 6 sanitară corp. 2 urmată o consfătuire sanitară, la care au luat parte toți medicii superiori generali ai armatei, cum și medicii superiori de la direcțiunea generală a serviciu­lui sanitar din ministerul de interne. Divizia veterinară din direcția ge­nerală a serviciului sanitar, a înain­tat medicilor veterinari din țară o circulară, prin care li se dau instruc­țiuni cu privire la inspectarea și de­­sinfectarea vagoanelor de transportat animale, La 12 Iulie 1914, stocul metalic al Băncii Naționale, a fost de lei 210.204. 003 — din care lei 153.630.107 aur și 56.633.896 lei trate aur — contra lei 210.549.453 la 5 Iulie 1314 și față de lei 207.860.164 la 13 Iulie­­ 1914. Circulația fiduciară la aceleași date a fost de­ lei 413.630.460 la 12 Iulie 1914 contra lei 414.281.200 la 5 Iulie 1914 și față de lei 448.381.200 la 13 iulie 1914. Bi­roul Presei din Direcțiunea Ge­nerală a Poștelor, mai comunică ur­mătoarele : Cablul Finești, Corful, in­­trerupt. Până la alte dispozițiuni nu se va taxa sau dirija nici o telegramă pe cia Triești. Telegramele pentru Gre­­via se vor taxa și îndruma pe via Constanța cu aceași taxă ca pe via Triești. Telegramele pentru Bosnia și Her­­țegovina, se primesc numai pe râs­­punderea expeditorilor. D. Bădărău la«... Consiliu In cercurile politice din Capita­lă se face mare haz de gestul d-lui Al. Bădărâu, care a crezut că per­soana d-sale era indispensabilă la Consiliul de Coroană, care s’a ți­nut Luni la Sinaia. In acest scop, d. Bădărâu, deși nimeni nu s’a gândit să-i ceară părerile d-sale, a căii lai ca Buni în ziua Consiliului să fie la Si­naia, unde în tot timpul zilei a inoportunut pe toți fruntașii poli­tici, numai în scopul că doar va fi invitat și d-sa la Consiliul D. Take Ionescu dându-și per­fect seama de situa­ța politică a partizanului d-sale, precum și­ de faptul că prezența d-lui Bădărâu va indispune pe Suveran, a cău­tat să-l evite, înlesnind participa­rea la Consiliu a d-lor C.Dissescu și Cantacuzino-Pașcanu. Stratagema întrebuințată de d Bădărâu, se pune în legătură cu necesitatea ce simte d-sa de a că­păta o reabilitare în fața opiniei publice. Și, firește că prezența d-sale în­­tr’un stat atât de solemn, care decis de soarta unei țări, în îm­a­prejurări atât de grele, ar fi, în­semnat că d. Bădăran se bucură de expresa atenție a Suveranului și prin urmare și-ar fi ajuns scopul. După cât se vede însă, socoteli­le făcute de d. Bădărau la Iași în compania proxenetului Calman Blumenfeld și Strut Leibel. Un dat greș la Sinaia. Astăzi dimineață a încetat din viață Emil D. Lefter, prim pro­­curor al Tribunalului de Iași. Emil D. Lefter se reîntorsese astăzi dimineață de la Slănic, unde deși bolnav, se dusese împreună cu familia pentru o lună de zile. El s’a reîntors însă la Iași, mai bolnav de cum plecase. Venind de la gară spre casă, a iinerit din viață fiind in trăsură. Emil D. Lefter era un distins magistrat, și in cercurile magis­­traturei ieșene se bucura de o deo­sebită stimă. El moare in vrâstă de 52 ani, lăsând in urma sa multe regrete. Corpul regretatului defunct a fost depus la biserica „Buna-Ves­­tire“. Trimitem greu încercatei familii condoleanțele noastre cele mai sincere. D. Eduard Spiridoneanu, licen­țiat al facultăței de drept din Iași, a fost numit magistrat stagiar la ocolul Bălcești din jud. R. Vâlcea, in locul vacant. D. N. Gheorghiadi, directorul Epi­­tropiei Sf. Spiridon, s’a reîntors în localitate, venind de la Slănic. D-sa și-a reluat ocupațiunile la Eforie,

Next