Evenimentul, octombrie-decembrie 1914 - ianuarie-februarie 1915 (Anul 22, nr. 200-300)

1915-01-24 / nr. 294

♦A <y IUUl­.. tip fivh S B R­n­i­ft B 0­N fl M N­ET . Pe an an . . Lei 30 Pe jumătate sn . .10 Pe trei lani . . .5 Tn străinătate an an . SO Un număr vechi 30 hani RAPUVA) ORGAN A­L PARTIDULUI CON­SERVATOR Bieniia jS Administrația sau­ Strada Lipojniau Nr. 44 UNIR6A Cu multe jertfe din partea Mol­dovei, anii cinci­zeci și cinci de ani, s’a facut Unirea între cele douîl [úri surori. Ideia, care, cu siguranță că înainte ca Miron Cos­­tin s’o pună pe h­îrtie devenise conștientă pentru foarte multe spi­rite, a devenit realitate conștientă după veacuri de sforțare pentru două mici popoare. Ele ’și lăsaseră în drum­ul lor prin viață, jumătate din sufletul și din corpul lor în afară de noua închegare. In lupta lor cu dușmanii mari și puternici și cu grele Împreju­rări politice, ele ’și sleiseră din puterea și măreția de odinioară. Unguri, Ruși, Austriaci, Turci, Po­loni, cari toți aveau alcătuiri mari de Sfart, în năzuința lor spre mă­rire și putere, ne doreau desfiin­țarea. Ne-au stăpînit, ne-au supus, noi mici și ei mari. Și totuși, datorită unei puteri sufletești moștenite, am trecut prin toate aceste greu­tăți și am învins. Am străbătut la lumină. Unele din aceste popoare s’au desființat și 's aproape să fie șterse ca naționalitate. Noi micii Intre ei cei mari am rămas și năzuim să devenim ce au fost­ străbunii noș­­trii spre a împlini o misiune mare și sfint’ît. In sîngele nostru, in întreaga noastră ființă, vorbește din vechi un neam, a căruia faclă a lumi­nat, luminează și va lumina ome­nirea. Și de nimic nu are mai ranită nevoe lumiea de cît de a­­ceastă faclă dumnezeiască, pe care n’o poartă cu ele de­cit neamu­rile pe cari Dumnezeu le-a însem­nat să ’l reprezinte în ochii mu­ritorilor. Adevărata putere, care face legi, dreptate, adevăr, o purtăm cu noi, am moștenit-o. Cel mai puternic suflet ește o să ’nvingă. N'avem grija de asta. Sîntem­ mulți și de acelaș fel. Românul de pe Tissa, e ca limbă, obiceiuri, credință același cu cel de pe malurile Nistrului! Și totuși nu s’au văzut de aproape două mii de ani. Acum au început să le vie dor noii de alții. Dorința celor mai apropiați, a moldovenilor și muntenilor s’a rea­lizat. E vremea să se ’nfăptuiască și a celorlalți. Au voit­ barbarii și dușmanii să ne sfarme, timp de două mii de ani aproape, și n’au putut. Am rămas aceiași. Au trecut peste noi toate greutățile și ne­voile. Le-am suferit și le-am în­fruntat. Sîntem­ în drumul spre mîntuire. Ea stă în unire, fiind­că unirea face puterea. Marele nostru Alecsandri, cin­tărețul Unirii și al faptelor vite­jești străbune, ne-a spus’o în ter­mini așa de simpli și de frumoși In Unire stă puterea, răci la vremuri de nevoi­­e cât a fi unul singur, e mai bine de-a fi doi. Bunul nostru rege Ferdinand, și-a ales ca zi care să-i simboli­zeze domnia, 24 Ianuarie. Puterea, de care avem nevoe ca să ne putem da obolul ce­­ suntem datori omenirii și Soarelui ce ne ’ncălzește, e să fim cu toții la un loc de la Nistru și pin’ la Tisa. Regele o știe ea și poporul său,­­ și poporul vrea și crede ce vrea 1 și crede Regele său. Să trăiască M. S. Regele Fer­­­­dinand I ,și înainte cu Dumnezeu­­ pentru Unirea tuturor Romînilor. I­I. -----------------OOOO----------------* | Să nu ne alarmăm degeaba In ultimele zile, mulți s’au alar [UNK]­­­mul, și mult s’a comentat în fel, și­­ fel, știrile că forțe militare, Austro-­­­­ermarte-Ungare nu intrau­ in Tran­­­­silvania și s’au grupat în diferite­­ puncte în lungul și în apropierea­­ frontierei noastre de Vest, Nord,­­ și Est. Oare gruparea acestor forțe tre­­­­bue să ne neliniștească ? Absolut—Nu. Gruparea acestor forțe, (in rea­­l etnie nu prea numeroase cum se zice) era impusă de după I consi­­­­derațiuni politice, și strategice. La începutul acestui război eu­­­­rop­eam, toate forțele armatei str­o-Ungare au fost împărțite Au- I în I două grupe: I- Ia grupă a fost tr­imeasâ pe­­ teatrul principal de răsboi din J Galiția, unde a luat ofensiva con­­­­ra Rușilor. | II- a Grupă (12 Divizii) a­ fost­­ trimeasă pe teatrul secundar de­­ război, în contra, Sârbilor. Ce rămăsese în Transilvania, ? ! Câte­va unități din Landwerul I Ungar, Finanțe, Jandarmi și recruți, a­ i tăia tot. După înfrângerile suferite de­­ ambele grupe, pe răul San, la, Lem­­­­berg, la Cernăuți și în Serbia, arma­­­­ta Austro-Ungară de pe teatrul de­­ răsboi din Galiția, s’a văzut, silită ! să bată în retragere și să adopte față de Ruși o atitudine defensi­­­­vă cu câteva încercări de eșiri_ o­­fensive la Przemysl și pe Donajec. În urma perdezei Lembergului, a Cernăuțului, și a ocupărei Bucovinei de către Ruși, mai ex prudent a se menține arma­ta Austro-Ungară de pe linia Cracovia-K­roslav-Przemysl mult timp în defensivă ? C­red că mi, pentru motivul că riscă a fi în­­­­toarsă, prin punctele de trecere­­ peste Carpați precedată de inamic, care, poate să-i compromită retra­­­­­ger­ea. Operațiunele strategice ale ar­­matei rusești tind la această învă­luire strategică prin Bucovina. In acest scop, Rușii dau lupte înverșunate la Vatra Dorna, și, Câr­­libaba pentru a ocupa trecătorile Tihuța, Rodin­, și Borșa, trecători cu de­pleuri scurte, cu admirabile căi de comunicație, (linie ferată și șo­­sele naționale, și comunale). Prin păsurile TWtuța și Rodna. Ru­șii debușează direct în Văile Some­­șului mare și a Bistriței care converg la Deeș și Cluj. La Cărlibaba prin pasul Borșa debușam direct la Sighet­ l­aramureș. Orașul Dees numit și poarta Tran­silvană, situat la confluența celor două Someșe este un punct strate­gic de cea mai mare importanță, căci el asigură legătura cea­ mai bună a­ platoului Transilvan—cu Câmpia Ungară și Buda-­­sta prin Cluj, Oradia-mare, Berătău, Solnoc. Rușii dacă reușesc a pune stă­pânire pe Sighet-Maramureș, Cluj se fac stăpâni pe toate Dees și păsu­rile din munții Beschizilor Orientali­ și ai Carpaților păduroși, întorc ari­pa dreaptă, și cad pe liniile de comunicație ale armatei Austro-Un­­itare din Galiția, silind-o a se retra­ge înapoia masivului Tatra prin văile Donajecului, Poprandului, Wan­­gului. Acestea sunt considerate unele strategice care au făcut ca armata Austro-Germană-Ungară să aducă în ultimile săptămâni forțe suf­iciente în regiunea Mureșului, la Alba-Iulia- Cluj-Dees-Oșorhei, Vid­lus, Bistrița și Nășiud. Rușii au perdid­ o lună în lup­te de hărțueli la Cernăuți ca și Na­poleon I la Moscova. Dacă la prima ocupare a Cer­năuților­ ar fi aruncat detașamente puternice prin păsurile Tăruță, Rod­na și Borza cu obiective Decs, Cluj și Sigh­et Maramureș, astăzi situația trupelor Austro-Ungare din Galiția eră absolut compromisă. Aceia ce­ puteau face Rușii acum o lună, nu mai pot face astăzi, de­cât cu sacrificii îndoite, și întrei­te. Atunci timpul era favorabil, trupe în nordul Transilvaniei nu erau, ocupa­rea se putea face ușor. Astăzi toate sunt contrarie. Am spus că, din aceste conside­­rațiuni strategice în ultimul timp forțe Austro-Germane-Ungare dau gru­­­­pat pe diferite puncte în nordul­­ Transilvaniei, iar din considerațiuni politice­­ politica dubioasă a României,­­­­ alte forțe Austro-Ger­mane-Ungare au acoperit frontul lor strategic cu o perdea defensivă ira noastră de Nord, Sud pe frontie­și Ve­st, grupând diferite forțe pe liniile de invazie din România în Ungaria, la Orșova, Mațig, Sibiu, Făgăraș Brașov și Fildioara, Târgu-Sena­tor, Cib-Seredhea și Miclăua. Așa­dar, de o invazie a tet Austro-Ger­mană-Ungară urma­din Transilvania în Romînia, nici nu poate fi vorba în situația în care să afla astăzi armatele lor. Versiunea că Transilvania e o­­cupată astăzi de 400.000 de oa­­­meni e o gogoriță. Configurația terenului nu per­mite­a, se opera in Transilvania , cu forțe mai mari ca s­­ xbmum 200 000 de oameni.150.000 m a­ Și, la urma urmei, dacă l e­ dă­­ mâna, să poftească. Le oferim gra­tis gulași și papricaș. •op. Cotowl­ate. CentuiesM Informații Mâni­a 56 aniversară a „ Unirii Principatelor”„ va avea loc după amiază la Teatrul Național, mn fes­tival organizat de către Liga Cul­turală și Centrul Studențesc din Iași. Cohorta Cercetaților ieșeni convoacă pentru Duminică, 25 Ianuarie, ora 10 a­ni, in localul Societății de Gimnastică, pe șefii cercetașii înscriși, precum și pe toți : D-nii: Membri de onoare, Membri ai comitet, de acțiuniie, Consilieri tehh­n­ici, Instructori, Directori ai școalelor secunda­re și persoanele, care se infere­­s­sc­ris­ă de bunul mers al aso­ciației. La această întrunire se vor expune lucrările de organiza­re făcute până acum și se va schița programul activității vii­toare. Cercetașii vor face cu­noștință cu d-nii instructori, și vor primi îndrumări pen­tru pregătirile necesare exa­menului de cercetaș ce va avea loc spre sfârșitul lu­n­ii Fe­bruarie. Ministerul instrucțiunei publice a cerut condica de prezență a pro­fesorilor Universităței din Iași. D. G. Ibrăileanu, în urma aces­tei adrese, s’a grăbit, după o va­canță de tot prelungită, să’și a­nunțe cursul de literatură româ­­nească, la facultatea de litere din localitate. In astă seară Vineri are loc la Circu Sidoli, o frumoasă reprezentație Cine­matografică în folosul societăței „UNIREA“ a lucrătorilor tipograf din localitate, Aseară la orele 6, s'a ser­vit în oraș, cum că d. avocat Henrii Ga­ta ar fi fost victima unui atentat,­­din parte­a unui om de serviciu, care, ar fi descărcat mai multe fa­uri de revolver, rănind, pe d. a­­vocat Henry S­tru. hte­reșându-ne la Siguranță, am aflat următoarele: Vierul­­ie Crudu venind, aseară la locuința d-lui avocat Henry Sala­, pentru a, prind­e niște bani și fiind față și d. Eduard Aslan, o raclă a d-lui Henry Sulu, în urma, unei certe, d. Eduard Aslan a pălmuit pe vier. Vierul alunei a descărcat 4 focu­ri de revolver asupra d-lui­­ As­tea, rănindu-l la mână. Vierul Vie, Crudu, se află ares­tat la secția 111. Cercul Analelor Secția Iași, pen­­ru a spori fondurile Societății „Cru­cea Roșie“ a doamnelor din Româ­nia, a delegat pe d. prof. dr. Bog­dan, prezidentul Cercului, să facă două conferințe, din care una la Roman cere va avea loc in ziua de 25 Ianuarie și alta la Botoșani in ziua de 5 Februarie , d-sa va vorbi despre „Balul femeei în război“. A­ apărut imnul patriotic ..Stră­moșii strigă, către noi­­, muzica de distinsul compozitor Eduard Gau­­deda. Recomandăm publicului această nouă bucată muzicală, care se gă­sește de vânzare la magazinele de muzică din localitate. -V....*■ - ' Maestrul Canddla a pus pe mu­zică, frumoasele versuri ale, d-nei Franta Kernbach „Vrem Artica­lul“. La un laborator din orașul nos­tru, lumina electrică arde din bel­șug, chiar când nu e nimeni înă­untru, și mai cu­ samă în timpul nopței. " Biciul stat. I­. I. O. Dura ministrul instrucției publice a dispus eli, ca examenele de înaintare pe loc ale învățătorilor, ce urmau să se fie Luni 26 Ianua­rie, în București și Iași, să se amine —sine die.—D-sn a dispus ca revi­zorii școlari din toată țara să fie în­științați telegrafic de această dispo­ziție, și că revizori la rândul lor să înștiințeze telegrafic pe învățătorii candidați, ca aceștia să nu se mai deplaseze din comunele lor. S’a primit pe ziua de 1­­ Aprilie 1915 demisiunea din învățământ d-lui Ion Cucu, institutor la școal­a­rul 8 de băeți din Iași. Informația din „Opinia“ cu privire la delegația ce i-ar­ fi dat-o directorul teatrului, d-lui Pella ca să prezidez comitetele teatrale, este falsă. Chiar în numărul de seri ne-am arătat in­doiala. Astăzi avem și probe. Ar­tistul societar, care face și pe secre­­tarul-comptabil și pe directorul de scenă și­ pe literatul-traducător și­, etc. etc., a trimis înștiințare membri­lor din com­itetul de lectură, că șe­dințile sunt suspendate de oare­ce d. „Sadoveanu e concentrat la re­­ghimentr, întrebam pe cei de la „Opinia“ să ne spue în ce consistă delegația dată d-lui Pella V ȘTIRI ARTISTICE Marele nostru Compozitor și artist Gh. Enescu va da în sala Teatrului Național în serile de Luni­­ și Mercuri 11 Februar Două Concer­to Celebrul artist observînd marea desvoltare muzicală produsă la noi a luat inițiativa de a or­ganiza o serie de Concerte în țară, și din al cărui profit să se construiască o orgă în sala Ateneului Roman inițiativă ca­re o va face nemuritor față de ama­tori de muzică și compatrioții săi. Biletele pentru aceste două Con­certe se găsesc la Agenția Teatrală Thalia Th. P. Maximovici. a 34 UNTARIT: 1 91* 5 B­B­N 1 a­n M­­ ° CI üft­i Inamicii si R&clama In pagina a 2-a rândul 1 lea In pagina a 3-a rândul 50 h. In pagina a 4-a rândul 30 b — o — TELECOM No. &a Carnet Sf. Grigorie Dauimeră 2~> Ianuarie 1915 Domnii: Grigorie Obyka Beleai, G­rigor­ie N. Filipescu (București), Gri­gai de Corn, Grigori­et Lobat», Grigai de Bârsan, Grigorie N. Buțu,­ Grigorie Iamandi, Grigorie Dimitrescn, Gri­gor­ie Kossim, inginer Grigorie Bu­jan, Grigorie N. Teodor, Grigorie Stratin, Grigorie Vasiliu Prut, Gri­­gorie Ruso­vici, Grigorie Răducănes­­cu, socoten. Grigorie Ionescu, Gri­­gorie Dum­brăvescu, sublocot. Gri­gorie Berescu, Grigorie Grigorovici, Grigorie Popovici (Buciumi), Gri­gorie Vericeanu de Stat (Huși). Toate instituțiile culturale sărbă­­toresc ziua de 21 Ianuarie. Teatrul național din Iași, după dragostea unui bun român, care nu iubește grozav neamul, d. Cini­nsc­hi, în ziua aceasta joacă o piesă de un francez, rolul principal jucat de Cuzinschi (leah) și tradusă de un iubitor de moldo­­veni H. G.Lecca. Cereai consiliului de administrație, compus din Sado­­veanu, Ibrăileanu și Pella, ca de la 1 Aprilie ce vine să-i mai mărească salarul cu ceva ca răsplată pentru ser­viciile aduse neamului romînesc. Anul trecut cînd a făcut probe că știe­ să cînte șapte gîște potcovite și să dea cortina cînd nu trebuia și să facă să cadă decorurile la anumite piese și cînd își făcea reclamă pe la ziar#., cerînd ziariștilor, după cum mărturi­sește „Opinia­ să batjocorească pe camarazii lui, acelaș comitet a luat dispoziția să fie răsplătit mai bine de­cît toți artiștii de la Iași. Anul tre­­cut a adus servicii numai teatrului, anul acesta chiar neamului. Cererea noastră e dreaptă. Avem scrisori la redacție în care lumea ne roagă s­ă stăruim din răsputeri pentru răsplata acestui mare cetățean artist precum și pentru serviciile pe cari le aduc« regulat artei și literaturii dramatice romînești. BIBLIOGRAFIE, Chestii școlare. Limb ele­ streine Primim la redacție o broșură in­teresantă a d-lui N. G. Dossios, doctor în litere și fost profesor la școala Comercială Superioară și la semina­rul „Veniamin“ din orașul nostru, pe care o recomandăm atât d-lor profe­sori de limbi străine cât și elevilor și studenților ai diferitelor instituți­­uni în care se învață limitele străine. Iată titlurile celor cinci capitale care formează conținutul acestui studiu: I. Metodul predarii limbilor stră­ine; 11. Manualele didactice; III. Folosul limbilor străine ; IV. Care din timbile străine sunt mai nece­sare pentru tineritul r­oman și V. Zâmbite clasice. Broșura tipărită la Institutul de arte grafice a d-lui N. V. Stefania et. Co., e dedicată d-lui Ministru Culte­lor. Prețul 50 de haiti. Se găsește « librăriei» Socec et Co. și Ionescu și la autor (Hotel Rusia). Din cauza boul­ei d-nei Momulmnn, spectacolul din astă seară de hi Teatrul Național, în folosul Colo­niei școlare, a fost schimbat. In loc de: „Puișorii­, se va­ juca ..Ștrengarul din Paris și. ..Mănușa... Sala Sidon­. — In astă seară Vineri 23 Ianuarie va avea loc o mare re­prezentație cinematografică cu pro­­gram nou, de remarcat: Sfârșitul Tragedianei, him danez de mare artă în 3 părți, la rolul principal apare celebra artistă d-ra Asta Nielsen, steaua scenelor danez­e. ln program se mai cuprinde: Teddy artist din dragoste, com­edie în două părți. Cufărul straniu, scene comice. O călătorie in Africa, escursiuni interesante prin negrul continent et­c. Cinemapflodcru Piața Unirei (lângă berăria Azuga). — In astă sara Vineri 23 Ianuarie va avea lor o mare re­prezentație cinematografică, de re­levat : La FEMME N­E (Modelul — Femeia Goală) după piesa lui Henry Bataille cu celebra artistă Lyda Bo­­relli în rolul titular, 6 acte mari. Programul este complectat, cu co­medii și vederi de pe natură. — ~OOOQ----------------

Next