Evenimentul, octombrie-decembrie 1914 - ianuarie-februarie 1915 (Anul 22, nr. 200-300)
1914-10-16 / nr. 215
/ V T"' 4- i •5 — ANUL XXII No. 21 | 5B6H I EDIȚIA ll-a ABONAMNETE Pe un an . . Lei 20 Pe jumătate an . .10 Pe trei luni . . .5 In străinătate un an , 30 Un număr vechi 30 bani EVENIMENTUL O ^ 6 â n â L F^TIDOLOi C O n S E P ß I O R Redacția și Administrația Iași Strada Lăpușneanu No. 44 JOI 16 OCTOMBRIE 1914 -5 B 5 MANUNCIURI și Raotamo In pagina a 2-a rândul 1 leu In pagina a 3-a rândul 50 b. In pagina a 4-a rândul 30 b. —6— 7 £ LEFOSS 9b. 38 CHIBIȚ.... După alegerea colegiului I de cameră al Constituantei, l’am găsit în mijlocul unui tineret, explicând non valoarea politică și personală a lui Petre Carp și deci netrebuința ca acest mare om de stat să figureze in Constituantă. Acum însă, îl cunoaștem bine și nu m’a mirat decât doar faptul că era ascultat. De atunci, am aflat că a plecat pentru câteva zile peste graniță. Reîntors cu ocaziunea vizitei Țarului tuturor Rusiilor, a mijlocit și a fost admis să meargă la Constanța să se ploconească M. S. Imperiale. Isbucnind războiul European, pleacă din nou peste graniță și îmbie românimea de peste Carpați la supunere oarbă către Ungurime. Cu ce mijloace, pleacă, vine, și iar pleacă îl privește. Nu știu, dar mi-e în grijă să nu ne privească și pe noi! Aceasta desigur se va vedea odată și odată... Cu această din urmă călătorie insă a încurcat'o. Prea s’a dat pe față. Și-a dat seamă... și a dispărut din Iași. Spre marea mea mirare îl revăd dăună-zi, din nou în mijlocul aceluiaș tineret. Ce e drept, am avut impresiunea că era evitat. Neobrăzat, și-a luat inima în dinți și a provocat discuțiuni. A fost mutat iute și scurt. A încercat glume, spirite, surăsu îi îngheță pe buze. A încercat cuvinte arogante, a fost pus la locul lui. A doua zi i-a fost mai rău. După câteva zile interval, ori l’am găsit chibiț la o partidă simandicoasă de bridge, căutând cu tot dinadinsul un surâs bine-voitor de Iad-( Sviatei Cantacuzino. * îmi amintesc bine, nu e atât de mult de atunci, înainte de 1905. Nu se cunoștea afacerea Semsivoului. D-l Stere era aproape popular. Se credea, era considerat ca o victimă a reacționarismului muscălesc, pe de o parte, a unei firi reale, unor vederi largi, unei inteligenți și culturi, deosebite mijlocului în care fusese obligat să trăiască pe de alta. Părul vâlvoi, barba lui neîngrijită, îi dădea un aer de hotărâre, de energie. Vorba lui, interesantă de altminteri, cu toate că greoaie și deseori nervoasă... plăcea. Părea sincer și deplângeam soarta lui trecută. Nimeni din noi, nu-și dădea seamă că avea afacere cu un mare șiret, un egoist, un ambițios și de fapt om degenerat. Peripețiile vieței lui, atitudinile, gesturile sale, sun incontestabil actele unui degenerat. Pățăniile lui trecute nu au fost decât rezultatul degenerărei și au urmare firească și gândirea și faptele lui de acum. Mulțumită bunei noastre voinți, blândeței moldovanului, i-am suportat și ertat multe și mărunte, până și revoluția de la 1907. O inconștiență bolnavă. S’a crezut mare om de stat. A violat, a stricat totul din jurul lui: Partid liberal, Universitate, lupte politice, ca și cauza mare a românismului! Ajuns, cocoțat, a lovit în dreapta și în stânga. O mare perversitate morală. Ingratitudine, consecință naturală, a unui om fără suflet care încearcă de toate și nu urmărește decât scopuri personale. Profitând de calitățile și cusururile oriși cui, numai să câștige personal un pas înainte, spre a totputernicie. De fapt conștiința micșorată a unui bolnav care îl face refractar la sentimentul cinstei și al datoriei. Satisfacerea vanităței și a ambiției sale nemăsurate constitue singurul scop al vieței lui. * Și acum când s’a dat prea pe față, prăbușirea lui este evidentă și precisă. Inconștiența lui însă, îl împiedică de a vedea prăpastia in care se duce și ține morțiș să tragă după el și partidul lui și țara. Și poate nimeni nu regretă mai mult decât mine că de Stere nu a fost cum credeam și voiam să fie : un om cinstit, un patriot, un caracter. * Haide, Cucoane Matei... surâde, chiar dacă cu acest gest ai risca să perzi... o levată.... Nu e doară un chibiț ordinar, este șeful d-tale, este rectorul Universității... este cibit cl. I. H. FOSItlVE Plecarea domnului Stere „Dl. Stere a declarat că dacă nu mergem cu Ungurii pleacă la Argentina împreună cu toți cei de la Viața Românească“. 15 Octombrie 1914 Informație Domnul Stere—zvonul este— Că în vremile aceste Declarat a hotărât: „ De nu mergeți cu maghiarii sau redactorii, zețarii Și mă duc, plec amărât“. Vorba e să ne lipsească De Viața Românească Și de toți din jurul ei. Să ne ia, mă rog, lumina... Și să plece ’n Argentina Chiar așa, ca un ovrei? Dar aceasta nu se poate Și eu, dintre toți și toate, Primul am să protestez. Căci, de are loc proectul, Eu îmi prăpădesc subiectul Fugitivelor cu miez. Voi ce sunteți la putere Nu lăsați să plece Stere Că ne trebue la brigi dețineți-l să ne-amuze Cu stupide pantabuze Și hilariante ligi. Sir Arde-I Furniturile patriotice ale Dinastiei Brătianu la Ministerul de Răsboi Dacă pănă acuma se putea spune că ne amenință pericolul extern, de acum înainte vom spune că ne mai amenință și un pericol intern, aproape tot atât de grav ca și cel extern. Acel pericol îl formează dinastia Brătianu, care mai rău ca o cracatiță și-a înfipt ghiarele în avutul acestei țări și sub masca afacerilor naționale patriotice, svântă bugetul ță iii. Ziarele bucureștene de aseară confirmă știrile cari mai de mult ajunseră și pănă aci în Iași la urechile noastre, dar nu ne venea să le credem, căci după cele ce s’au petrecut în special cu chestia tramvaelor, să se mai repete lucruri atât de scandaloase, nu se poate. Dar faptul se confirmă. Toți trei frații ziși, operează la Ministerul de Răsboi. Zicem trei fiindcă sânt numai trei, căci dacă ar fi zece,—ceva—ar opera. Să nu se bucure cititorii că nu sânt zece, căci restul se complectează cu rude după gradul cel mai apropiat. Și astfel în aceste momente grave, la Ministerul de Răsboi, domnii Vintilă și Dinu Brătianu fac furnituri patriotice. Și când te gândești că Ministru de Răsboi e dl. Ionel Brătianu ? Și încă ,ce Ministru! Abia intrat din acest departament și s’a fixat așa de bine, încât nici nu se gândește să-i părăsească, deși n’are cunoștinți militare cât de sumare, încât să fie prin ceva util acestui departament. Și atunci se pune întrebare ce-l face pe d-sa să se țină scai de acest Minister ? Se știe că s’a discutat într’atâtea rânduri chestia formării unui guvern național. Dl. Brătianu a răspuns că oferă or ce Minister afară de cel de Răsboi. Cum se explică această încăpățânare d-sale pentru acest Minister ? Răsapunsul e foarte simplu și-l găsim în persoana furnisorilor Brătianu de la Ministerul de Răsboi. Aceste furnituri ale fraților Brătianu sânt extrem de scandaloase, căci se știe că aceste persoane nu sânt decât oameni de afaceri, oameni interesați, oameni inserați cu fierul roș de cătră dl. P. Carp, și e destul să știe lumea că ei sânt furnisori la Ministerul unde fratele lor e Ministru, pentru ca să bănuiască numaidecât că la mijloc nu sânt lucruri curate, și că un gheșeft național trebue să aibă loc numai decât. Iată dar de ce ziceam la inceput ca dinastia aceasta a Brătenilor constitue un mare pericol intern, de care trebue să ne dăm cu toții seamă spre a se putea lua la timp cuvenitele măsuri. __________I—ii—ii——I_________ Informații D-nii membri ai clubului conservator local, sunt rugați a se întruni în localul clubului, din str. Lăpușneanu No. 44, Sâmbătă 18 Octombrie c., orele 5 seara. Se afirmă că, dată fiind situația guvernului în chestia externă, d. Ion Brătianu are intenția să nu deschidă Camerile la 15 Noembrie. Dacă evenimentele externe nu vor îngădui guvernului să deschidă Corpurile Legiuitoare pănă la 15 Decembrie, ultima dată prevăzută de Constituție pentru amânarea deschiderei Camenilor, guvernul va trebui să demisioneze. D. colonel C. Jipa comandantul Bre. Gorj a sosit în localitate, unde va rămânea câteva zile. In locul generalului Moltke, care se află cam bolnav, a fost numit șef al statului major general, ministrul de război von Falkenhayn. AttiVgrșara jVi. 5. Regina jteia Mâniac*/este ziua nașterei M. S. Regina Maria. Majestatea Sa s’a născut la Eastwell Park (Anglia), la 29 f Octombrie st. n. 1875. /Moartea, care acum are un seceriș t de bogat, a oprit în România palpitația unei inimi, care ni îndelungați a stut pentru această țară. A murit regele Carol, lumea întreagă îl jelește, deoarece el era idealul domnitorului monarhiei care cu toată abnegațiunea poartă in inimă dorul pentru buna starea și progresul țarei sale. Pe tronul strălucitor de glorii i-a urmat nepotul său, care ani de-a rândul i-a fost ințelept tovarăș de muncă, cunoscându-i tot cugetul, dorințele toate,pe care unchiul său le-a nutrit înfrunmărirea iubitei Sale dulci Românii Coroana de aur, care, alături de distinsa coroană de lauri a muzelor, a împodobit fruntea senină și înțeleaptă a reginei Carmen Sylva, lucește mândră pe capul Măriei, regina cea nouă a României. Cine i’a văzut încă pe această femee minunată, cine nu a rămas fermecat privindu-i portretele ? In oglinzile ochilor Săi plutește reflexul unei personalități poetice, pline de iubire. O personalitate artistică! In patria aceasta nouă, cu vechi începuturi de cultură, a intrat ca tânără copilă; de atunci până azi în tot ce o înconjoară a întrupat o lume de visuri! Palatele și grâdinileSale reamintesc lumea perdutâ dar plină de farmec a vechiului Bizanț. Din bisericile și vechile portale piatră ale patriei Sale nouă, a ales decorativele cele mai fine, a studiat arhitectura vechilor mănăstiri și din contopirea elementelor vechi într’o formă nouă și plină de armonie, a dus cu pași înainte cultura patriei Sale, a României. Are un simț deosebit de fin pentru culori, încât intrat în odăile Sale, omul se crede într-un colțișor vrăjit al ușurei vii. Mobilierul și armonia culorilor în alei, sunt tot atât de perfecte, ca și florile cari zâmbesc din fiece colțișor al odăilor sale. Cel care a văzut pe moștenitoarea tronului la Sinaia, călărind prin pădurile uriașe, prin văile adânci, înțelege dragostea ei pentru natură. Infrumuseța Valbateca a Carpaților și-a aflat adevărata Sa patrie. Acestui fapt se datorește,că nu numai după religie și limbă, dar în adevăr copiii Săi au devenit copiii României. Astfel i-a putut să-și iubească patria, arătându- Le frumoasa întindere cu pământ, ce ar putea-o numi A cândva de-a Lor. In plimbările Sale lungi de Ei era însoțită, împreună se bucurau de frumusețile multe și vii. Regina Maria e o mamă cum puține sunt, prietenă bună, plină de pricepere față de copiii săi majori, de iubire nețărmurită față de cei mititei. Din aceste vremuri frumoase, i-a cunoscut și i-a iubit poporul Român. Dar și în vremurile acestea lipsite de povoară, viitoarea păreche domnitoare a fost aproape de sufletul și nevoile poporului iubit Regina, de-acum a României apărea și atunci acolo unde era durere și lipsă, netezind cu mâna Sa caldă, mângâind cu vorba Sa dulce. Când epidemia holerei ce-a vizitat România pe vremea răsboiului balcanic bântuia poporul Țării, în șirul Româncelor era și Ea, principesa Maria. Dacă era lipsă de un sfat înțelept, regele Carol după ascultarea părerii moștenitorului Ferdinand, adeseori cerea să asculte și vorba plină de înțelepciunea principesei Maria. Regina României pe cât e de frumoasă pe atât e de cuminte, de aceea se va alătura de bună seama și în lupta aceasta nobilă și mare, pe partea unde e dreptatea. Și dacă azi e chemată să lucreze pentru viitorul mare al României, suntem siguri, că munca Sa va fi rodnică și binecuvântată. —. — Eri s'au reântors în localitate, d na și d.Farmacist Capățină, casa și d. Tafrali prof. Universitar și d. Aurel Capățină judecător de ședință Trib. lași, cari în zilele de 11, 12 și 18 Octombrie c. au făcut o ascensiune pe Ciahlău. „Românul“ din Arad, ne aduce o veste care ne umple inimele de bucurie. Părintele prepozit Ion Mincu Moldovanu a donat averea sa de un milion pentru scopuri culturale. Părintele Moldovanu are o activitate bogată pe tărâmul cultural, ca autor de scrieri istorice, fapt pentru care a fost ales membru al Academiei Române. Secția II a Curței de Apel a condamnat pe Strul Șmilovici, antreprenor de ape gazoase, la 50 lei amendă și 100 lei despăgubiri civile, pentru că a căutat să discrediteze fabrica de ape gazoase „Sanitas“. Jandarmii din com. Prisăcani, au reușit să aresteze ori pe 2 indivizi cari se crede a fi niște dezertori din armata rusă. O gravă neînțelegere a isbucnit între ad-ția comunală și morari. Din cauză că aceștia au mărit prețul fainei, d. C. Toma, ajutor de primar a dat pe mâna parchetului pe abuzivii morari. -------pooo—-----