Evenimentul, octombrie-decembrie 1914 - ianuarie-februarie 1915 (Anul 22, nr. 200-300)

1914-11-27 / nr. 251

— ANUL XXII No, 251 5 B 5 NI A B 0 N AM N ET £ Pe un an . . Lei 20 Pe jumătate an . .10 Pe trei luni . . .5 In străinătate un an , 30 Un număr ve­chi 30 bani EDIȚIA ll-a = O­R 6 fi N fl­e PARTIDULUI CONSE­RVAT Redacția §i Administrația Iași Strada Apoțneanu No. 44 .TOI 27 NOEMBRIE 1914 5 BIcM­­A­N­U­N­CI­U­R­I Insortit și Raclama In pagina a 2-a rândul 1 leu In pagina a 3-a rândul 50 b. In pagina a 4-a rândul 30 b TELEFON M0S88 O R ===== Instalarea A. S. R. Princepelui Carol ca senator — Cuvântarea de eri a Principelui Moștenitor — Din adâncul sufletului vă mulțumesc d-le președinte pentru cu­vintele atât de măgulitoare ce mi le rostiți cu prilejul primirei mele în sânul acestei înaltei adunări. Vă aduc și d-voastră d-lor prinosul meu de recunoștință pentru călduroasa întâmpinare ce o faceți celui mai tânăr dintre colegii d-voastră. (Aplauze). Luîndu-mi de acum înainte jocul meu în rândurile senatorilor, potrivit art. 76 din Constituție, voi putea să mă pătrund din ce în mai mult de datoriile mele de prinț moștenitor și să cunosc mai de aproape nevoile statului și ale iubitului nostru popor. (Aplauze). Puteți fi bine încredințați că voi urmări cu cea mai vie atenție lucrările acestui matur corp, căutând în ori­ce clipă să răspund aș­teptărilor d-voastră și ale țarei căreia închin cu nemărginită dragoste și credință toate puterile mele. (Ovațiuni îndelung repetate). Domniile Președintei .Domnitor Senatori, IREPARABILUL... Primenirea sumei se poate face la mare și in mic, in mare s’a fă­cut și se va face fatalminte, după râ­nduiala epocelor geologice, care vin și se succed fără știrea legi­lor și fără ca un singur punct de pe glob să poată sta pe loc de cum a fost: Legelor fatale nu se rezistă ! In mic, primenirea lumei, se face prin catastrofe sociale. Prin exal­tarea spiritului public, prin răstur­narea principiilor de până atunci. Prin năruirea moralei oficiale, prin omor și devastare. Catastrofele, și mari și mici, urmează unui maxi­mum de stabilitate. Când o epocă geologică a ajuns la ultima treap­­tă a dezvoltărei... îi urmează alta, adică ce a fost a trăit­ in dezvoltarea socială același lu­cru : când alcătuirele sociale ating un maximum de dezvoltare, ele au trăit. Europa, așa cum este alcă­tuită astăzi, ajunsese la ultima treaptă a dezvoltării. Nu e nevoe să dovedim faptul, il constatăm:­eea ce se petrece astăzi, nu e de­cât verificarea lui. Măcelul general, izvorât în mij­locul popoarelor ce au întronat drep­turile omului, ce au ridicat arta în ultima glorie, ce au industrializat forțele naturii spre binele obștesc . In mijlocul popoarelor ce de 20 de ani de zile lupta cu succes pen­tru a îndepărtă hotarul morței. Măce­lul acesta, nu este de­cât dovada că cea ce este a trăit, că o altă alcătuire socială e în drum de realizare. Istoria nu e nouă, lumea socia­lă s’a mai primenit. Cam din sută in sută de ani soarta Europei se preface. De data aceasta, având în vedere mijloacele grandioase și in­calculabile de care omenirea o dis­pune pentru distrugerea ei, fără în­doială că efectele vor fi demne de cauze. Va fi o prefacere radicală a Eu­ropei între Rin și Marea Neagră, faptul e definitiv hotărât: Vai de cei învinși! Dintre câți au drept la întregire, noi Românii suntem cei mai uni­versal cunoscuți. N’a fost istorie politică serioasă în străinătate să nu amintească că din 14 milioane de Români, numai 8 sunt în Regat. Educația noastră științifică, lite­rară și artistică este în întregime brodată pe idealul național. In măcelul general de preface­re a popoarelor, s’ar fi cuvenit deci ca și noi să avem parte’n treabă. Or după 40 de ani de exaltare a idealului național, și numai după 3 luni de război, puterile ce dețin viitoarea ursită, par a fi uitat de noi și de idealul nostru. Avem indicii nediscutabile că tripla înțălegere cu o tandră duioșie ne privește ca pe niște co­pii cuminți dar bicisnici, cărora, dacă nu le poți pretinde nimic, nu te sinchisești să le dai de­cât ce crezi că merită. Tripla înțălegere are aerul că ne acopere mizeria, din milă și din prudență, ca să nu ne expue la a­­tacuri ce iar strica și ei. Iată situația în care a reușit să ne aducă guvernul d-lui I. I. Bră­­tianu și diplomația privată a celor nechemați. Un lucru este sigur: când civi­lizații se sfarmă, când floarea o­­menirei moare pentru un ideal, nu se dă pomană celor ce n’au ma­­car curajul să înfrunte măreția fioroasă a sacrificiului. Chrysale Teatrul Național (Cauze și efecte) N’am fi scris rîndurile acestea, da­că n’am tremura de indignare în con­tra unor ticăloșii cari s’au pus în cir­culație zilele acestea de către niște actori ai teatrului, interesați a face est se acrediteze în public anumite in­famii pe socoteala unor colegi de ai lor. —• Aceștia sunt aceași, pe cari la timp i-a demascat însuși ziarul „Miș­carea“. Actorii aceștia s’au servit de tot soiul de mijloace de ponegrire în con­tra camarazilor lor, mijloace pe cari legea teatrului le pedepsește grav. In privința aceasta „Opinia“ ne-a dat curioase și de necrezut amănunte cu privire la chipul cum au înțeles și înțeleg unii actori a-și îndeplini me­nirea cu care i-a investit legea. Iată despre ce este vorba : Anul a­­cesta, după cum am mai spus-o și altă dată, teatrul național, datorită a o sumă de cauze, a mers bine, în lu­nile, în cari de obiceiu în ceilalți ani mergea mai slab. Cauzele acestui e­­fect sunt următoarele: 1) lipsa tru­pelor străine, 2) atmosfera prielnică, foarte prielnică, făcută de ziare, 8) ju­cărea unor pese, chiar la începutul stagiunii, cari au avut o mare recla­mă de la București, (Aventura fru­moasă și Băețașul tatei, de­și nici una din ele nu î ntrunește condițiunile necesare pentru a face parte din re­­pertorul unui teatru subvenționat, cu anume menire); 4 lipsa atmosferă de ponegrire a actorilor pentru alți ac­tori, precum și pentru piesele reper­­torului, 5) lipsa campaniilor în con­tra teatrului nostru, duse de „Mișca­­rea“, „Opinia“, Revista „Viața­ Romî­­nească“. Totuși, domnii în chestiune, pe cari „Mișcarea“ la timp le-a demascat pur­tarea absolut în contradicție cu inte­resele teatrului, spun prin tîrg, că a­­ceasta se datorește unicii și simplei cauze că joacă ai și nu joacă alți actori, căror le-aduc tot soiul de în­vinuiri calomnioase. De­ocamdată noi procedăm civilizat și nu răspundem nimic. Atragem însăt'atențiunea direc­torului lor că dacă unul din acești domni s’a crezut în drept,­­pentru niș­te apreciațiuni obiective critice, să convingă prin palme de contrariul pe critic și pe lume, noi vom ști, fără de agresiune, făr de calomnii și făr de injurii să aducem la realitate pe actorii în chestiune. Domnul di­rector, care are de apărat interesele morale și artistice ale tuturor artiș­tilor teatrului, ar trebui să contro­leze legea. Poate va găsi vriun articol privitor la artiștii cari’și ponegresc camarazii în public. .-------oco-------­Stal. APEL către femeile din Iași Soldații din garnizoana Iașului, având nevoe de a fi pregătiți pen­tru ori­ce eventualitate, și fiindcă ne aflăm în ajunul unei ierni care amenință a fi riguroasă, fac un a­­pel călduros la inima tuturor fe­meilor din Iași, pentru a veni în a­­jutorul ostașilor noștri, trimițându­­mi cât mai în grabă, cel puțin cite o pereche obiele de lână sau de barbet, în mărime de 40 cent. pe 50 cent. și pe care le voi remite autorităților militare respective, pu­blicând tot­odată numele donatoa­relor. Lucia Din Oraoianu Strada Carol 12 Informații Cercul „ Analelor“ Secției Iași continuându-și activitatea anunțată zilele trecute, va începe în cursul săptămânei viitoare, seria conferin­țelor prin diferitele orașe din țară. Dl. dr. G. Bogdan va face Sâm­bătă 6 Decembrie o conferință la Galați, iar Duminecă 7 Decembrie la Brăila. D. G. Mavrocordat va candida la colegiul I de Senat din Vaslui, în lo­cul regretatului Neron Lupașcu. Eli a circulat în unele cercuri po­litice știrea cum că reprezentanții celor trei mari Puteri ai Triplei în­țelegeri au rămas nemulțumiți de în­trevederea ce au avut cu d. prim ministru I. Brătianu. E vorba ca pe lăngă facultatea de litere din Iași să se adauge o catedră de limba și istoria litera­­turei engleze. Această catedră se va înființa pe ziua de 1 Aprilie a. c., dacă împrejurările vor per­mite, și va fi ocupată de dl. I. Bo­tez, profesor de engleză la Liceul Național. Moartea doctorului Leonte Eri, pe la ora 6, a murit subit, la locuința sa din str. Vienei din Ca­pitală, distinsul chirurg d. Leonte. Moartea a survenit în urma unui atac de cord. Știrea morții lui s-a imediat în întreaga Capitală răspândit deștep­tând vii regrete. Dr. Leonte era în vârstă de 62 ani. A fost unul din cei m­ai distinși chirurgi și s-a bucurat de numeroase simpatii în toate straturile societăței noastre. Membru constant al partidului con­servator, doctorul Leonte a fost în repetite rânduri senator, efor al spi­talelor civile și șef chirurg al spi­talului brâncovinesc, până anul tre­cut când a eșit la pensie. Ca președinte al societăței de cul­tură Macedo-Române, dr. Leonte a desfășurat o activitate foarte rodni­că pentru a asigura fraților noștri din Macedonia o stare culturală și economică mai prosperă. Știrea morței lui a provocat a­­dânci și unanime regrete în toate straturile societăței noastre. Cetim în „Epoca“: „Mizerabila înscenare din Bucovina unde s’a improvizat o întrunire țără­nească pentru a se face declarații de dragoste față de Austria, se repetă în Ungaria. Iată știrea ce ni se comunică din Budapesta : „S’au ținut meetinguri în comunele Gyergyobekas, Gyergyotoelgyes, Szep­­vis, Bolbor și Gyergyrohollo în co­mitatul Csig. S’a adoptat o moțiune în care se spune că Românii primesc cu bu­curie concesiunile promise de Tisza; dânșii fac profesiune de patriotism de care zilnic dau probe. Românii de acolo se socotesc ca o parte integrantă din pațiunea ungară și își vor îndeplini în­totdeauna în­datoririle către patria pe care o lo­­cuesc de veacuri. (Corr-Bureau). In comunele secătuite de oameni trimeși „carne de tun“ pe câmpiile din Galiția, în regiunile bântuite de teroarea urgiei maghiare, contele Tisza pune administrația lui banditească să însceneze meetinguri, spre a de­peșa că victimele sunt fericite sub urgia călâilor. Este o infamie fără nume care nu va face de­cât să crească a er ura îm­potriva ungurimei“. ----1 A apărut de sub presă: La arme! Ora a sunat! Cuvinte de Alex. Stroia, muzica de E. S. In depozit la: Librăria și magazinele de muzică Ionescu locale, Prețul 60 bani. Duminică, S0 Noembrie c, va a­­vea loc la Ateneu, al S-lea concert simfonic, cu orchestra ministeria­lă, cu care ocaziune se va execu­ta noua uvertură Moldova, datorită eminentului și mult apreciatul­ui maestru compositor ieșan, de Eduard Caudella. Maestrul Caudella va conduce în persoană orchestra și în vede­rea acestui concert, d-sa va pleca în Capitală Joi, pentru a proce­da la ultimile repetiții ale­ concer­tului. Modul minunatei uverturi, este scumpă țară și frumoasă a lui Ale­xandri, după care Flechtenmacher, creatorul operetei romane, a com­pus o melodie, pe care maestrul Caudella a întrebuințat-o ca al doilea motiv al uverturei. Motivul uverturei d-lui Cau­della este invaziunea Tătarilor, rugae unite Moldovenilor în con­tra asuprirei lor și isbănda mol­dovenilor. întreaga lucrare muzicală a ma­estrului Caudella este scr­isă în­­tr’un mod viu, energic și sîntem de pe acum încredințați că, va a­­vea un succes frumos la Ateneu. Sala Sidoli.—In astă seară Mercuri 26 Noembrie va avea loc o mare re­prezentație cinematografică cu pro­gram nou, de remarcat: Taina unei iubiri, mare dramă modernă în 4 acte, adadaptare splen­didă după scrierea cu acelaș nime a lui Björnson. Sunt cuprinse apoi în noul program: Max Linder face Ski, comedie. — Lupte greco-romane, scene și vederi sportive etc. Un contabil se caută de ur­gență pentru „Magazinul Englez” din str. Lă­pușneanu 39. Ofertele a se adresa în scris. Cinema Modern Piața Unirei (lângă berăria Azuga).—In astă sara Mercuri 26 Noembrie va avea loc o mare reprezentație cinematografică cu pro­gram nou, de relevat: Dragoste după Barometru, ilari­antă comedie în 3 acte. In program se mai cuprinde: Frumoasa pescăriță, dramă. Totul pentru patrie, comedie. Vederi de pe n­atură etc. Pentru ostașii noștri Vineri sara 5 Decembrie, va a­­­vea loc la Circul Sidoli, o mare reprezentație cinematografică, din venitul căreia, se vor procura obi­ele pentru soldații din garnizoana Iași. Reprezentația este organizată de către Doamna Lucia Cre­­cianu, care se știe că a adresat zilele trecute, un călduros apel ieșenilor, în vederea procurărei de obiele pentru ostașii noștri. Credem că publicul ieșan va lua parte în număr cât mai mare, la această reprezentație, care are un scop atât de frumos. EpoUm . Fabrica Martin Buech­­holtzer e singura fabrică de spălăto­rie chimică, unde se pot curăți și cal­ea mantale de pluș, aducându-le iarăși în stare ca nouă. De vânzare o CUPEA mică. Adre­sa la ziar. Caut un loc de damă de companie, bonă, sau guvernantă în Iași A se adresa Str. Păcurari 129, la d-na Maria Plaga U t VâBțatt Moșia Ghelmegeoaia, întindere 600 pogoane pământ arabil, vie 2 hecta­re pe rod, 20 pogoane pădure, case de locuit, pătule, magazii, situată în județul Mehedinți, 14 c­il. de Seve­rin port, are șosea națională, cale ferată, și gară pe moșie să vinde cu 250.000 lei. Doritorii a se adresa la Colonelul Cernătescu, Carol 42—Loco Proprietar.

Next