Evenimentul, octombrie-decembrie 1914 - ianuarie-februarie 1915 (Anul 22, nr. 200-300)

1915-01-28 / nr. 296

5 8 fi N­I­A 80 HAM­NETE Pe uni an . . Lei 20 Pe jumătate an . .10 Pe trei Iani . . .5 in străinătate un an * 30 Un număr veehi 30 bani ediți­i n­-a ö R Q­d­N­dl POlITICULUI COnSEFSV fiT Știuți* ăi iSaisisii&ți* lași älriä* Lipijawau Ii, M tői 15 íáwwÁríI ms 5 B ß N î A K ü N CI U R ! tß9»rfiS șS SfiGsslam® la pagina a 2- a rând­ul 1 bein în pagina a 8-a rândul 50 b. în pagina a 4-a rândul 80 b­r EL­E F & S No* Sft 0 R *—-----­ -----------------OOOO — BUCOVINA ^Denumirea e nouă. A făcut parte integrantă din trupul Moldovei mari și care pe atunci nu se numea ast­fel. Moldova a fost despuiată de par­tea ei mai strategică și mai fruc­tiferă, la 17­77. Numele mari istorice, monumen­tele, mormintele marilor domni moldoveni, începind de la înte­meietorul Țării, locurile mari glo­rioase, unde dușmanii cari ne în­­călcau își găseau sfirșitul, toate stau începind de atunci sub Aus­tria. Și doar locul acesta e frâ­­mîntat cu sîngele strămoșilor noș­tri ! Oasele tuturor acelor cari și-au pus pieptul, inima și mintea ca să ne păstreze și să ne mă­rească acolo îngheață alături sau în apropiere de ale Acelui Arhan­ghel, care doarme de patru sute de ani și mai bine somnul veghe­tor pentru păstrarea neamului său, la Mînfistirea Put­na. Acel care, mai mult de­cît toți, argumentează ființa noastră de altă dată și de astăzi, cu ființa lui din trecut, cu faptele-i, cari și pînă astăzi stau vii în conștiința poporului. Acel, fără care mai nu s’ar înțelege însăși istoria neamu­lui nostru. Acela, stă și doarme în pămînt străin iu duiem și nu hidră Bucovină în avea ve­selă grădină cum o numește Alecsandri, pămînt din pămîntul apărătorului Creștinătății. De aproape șase luni de zile, ea stă sub teroare. Își schimbă­­ stăpînii, după cum unul sau altul se arată mai puternic, mai hrăpăreț și mai răzbunător, mai fără milă și mai răzbunător. Cei cari cad sunt loviturile celor cari se luptă pentru stăpînirea ei sînt romînii —moldovenii, adevărații ei stă­­pîni. Ce ironie crudă și sfișietoare! Ce blestem! Și totuși acum chid toți respiră, cînd tot ce-i naționa­litate împrejurul nostru se zbu­ciumă și fierbe ca să ’și prea­mă­rească și să se întărească, unii chiar pe socoteala sufletului și trupului romînesc, noi, din țară, tot mai chibzuim, tot mai stara la gînd, și tot mai așteptăm să ne vie momentul! Avem un gînd mîntuitor însă, care ne liniștește pornirile și în­suflețirile inimii. O hotărîre este, și ea, ori­ce s’ar spune, are ca mobil tot bătăile inimii noastre, cari ne-au luminat mintea și cari ne deschid prin pustiurile sufletu­lui nostru de peste graniță, încăl­cat și nedreptățit, drumul care duce la mîntuirea întregului neam. Cind citim ce, ne fac și unii și alții, cari pe rînd ne cer ajutorul, ca să se poată tot pe ei salva și noi să fim aceia cari să plătim gloaba, tot gîndul, care să nu se poată deszlipi de conștiința noas­tră,­ acei care ne aduce nădej­dea vremurilor ce le convin. Ru­șinea și durerea s’au întrecut pe ele însăși, suferința nu mai poate striga și nu se mai poate răzvrăti, numai își oprește bătăile, iar su­fletul de abia se mai aude. Vremi­le de apoi, cari pe toate pe dreptate, ar trebui să se re­verse pe dinști, se descarcă pe noi. Cum adică aceasta să fie partea pe care soarta o rezervă neamu­lui nostru? Nu!­­Jindul mîntuitor ne spune: aown a sosit vremea mirlțimii, d­ec­i tocmai perna­nia vrea să ‘și puie la ’ncercare pu­erile. Ele nu s’or putea lupta cu puterea­­ neamului acesta, care are drepturi indescriptibile la viața, pe care vor să puie ei stăpînire. Pamintîii sfint­e pîngărit! Trebue „să fim mișei, idioți și fam­eni- cum spune E­mines­cu, ca să mai putem sta despărțiți de cea mai mare și mai frumoasă parte a sufletului nostru. Nu mai putem suferi. Trâmbița care va suna alarma, are să ’nfi­­oare pe dușmani, cari vor cunoaște, pentru ultima dată și bine, cine sînt adevărații stăpîni ai diaman­tului din Coroana lui Ștefan cel Mare. D. Agenția teatrală „Thalia41 (Th. Ma­­ximovici), face cunoscut persoanelor cari au reținut, biletele pentru con­certele „Enesau" de la 9 și 11 Fe­bruarie, să treacă pe la Agenție să-și scoată biletele,­, în caz contrar, înce­­pînd de Mercuri 28 curent, toate bi­letele reținute se vor pune în venoa­­re, de care­ci sunt prea multe cereri La librăria Hergoovici (Jedinson) din ffer. Lăpuș pe fian, se află depuse spre vânzare miai multe lucrări de sculptură în bis,­ relief, datorite d-lui Vasile Negruzzi, cunoscutul maestru de gimnastică,­­printre ele, se disting chipurile lui Ion Brătianu, Mihail Co­­gălniceanu, C. A. Rosetti, Vodă Cuza, Regele Carol, Regina Elisabeta, Spi­ru Haret, Take Ionescu. Afară de a­­cestea, d. Negruzzi a mai expus fiori, scene din război etc. Astăzi dimineață, am avut de în­registrat 14 grade de frig. Informații Tânărul artist ieșan, Mircea Bâr­san, a fost primit ki Palatul Co­­troceni, unde a concertat Du­m­ini­­­­ca trecută, în fața MM- L,L. Re­gele, și Regina. Mircea­ Bârsan a executat mai multe bucăți de vioară. In sara zilei de 31 Ianuarie, Mir­cea Bârsan va cânta la concertul de la Ateneu, unde a fost rugat să­ dea concursul. Majestatea Sa Regina Maria a felicitat căMuros pe tânârul artist Bârsan. Curtea de casație a respins ori recursul d-lui C. Stere contra de­ciziei Curții de apel din Galați ■ prin care era obligat a publica în revista „ Viața­ Românească"" răs­punsul d-lui Radu D. Rosett la o critică ce se făcuse scrierilor d-lui Rosi fi­. Regulamentul elaborat de ministrul de industrie și comerț­, în vederea a­­plicărei legei asupra măsurilor excep­ționale, în ceea ce privește prețul ma­xim al articolelor alimentare, a fost terminat. Prețurile acestea vor fi fixate de o comisiune centrală, care va funcțio­na pe lângă acest departament. Ea se va întruni de două ori pe lună, în vederea modificări eventual a prețu­rilor acestora. La Tg.­Neamț a apărut primul nu­măr din ziarul „Sentinela Romînă“. Ti dorim viață lungă. In ziua de 27 Decebrie 1914 s’a pus bazele comitetului Cercetaților României și în Tg.­Neam­ a, conform statutului elaborat de comitetul cen­tral din București. A luat parte d­in­ Gh. A. Cozmovici, N. A. Popovici, R. Fritz, A. Bradu, D. Zainvei, Dr. N. Tauanache, Gh. Bogrea, Leon Mreje­­riu, Petru Gheorgheaia, Const. Stan, I. Gheorghiță, D. A. Gheorghiță Pi­pirig, Căpitan Neagu, Sub­ Locot. Got­en, Anton Georgescu, I. Cristescu, A. Tomovici, Gh. Ștefăneanu Judecător, P. Gorgos, N. Bancea. S’a ales ca președinte, Gh. A. Coz­­movici Vice-Președinte, C. Stan și Secretar A. Georgescu. Lucrările s’au înaintat spre apro­bare. Examenul pentru căpătarea drep­tului de a exercita profesiunea de câuntăritor public autoriza se va ține la bi­rourile de măsuri și greutăți din capitalele de județ, în ziua de 29 Martie, persoanele care doresc să obțină acest drept vor trimite direcțiunii măsurilor și greutăților, București, strada Română No. 28, cere mai târ­ziu până la 20 Martie printr’un tri­mis sau scrisoare recomandată, cere­rile de înscriere, TEATR­UL NAȚINAL-Iași Pentru înființarea unei orgă în sala Ateneului Român Luni 9 Februarie 1915 ORELE 9 SEARA CONCERT de vioară DAT DE D-NL’L GEORGES GNESCO CU CONCURSUL D-LUI THFOIlOR FUCHS, piámul. PROGRAMA: 1. Comcer­t (3 paiji) Nm'dim ■ [UNK] 2. Concert (dipărțirâ d­e minor pentru vioară și piano (I-n audiția El. Claude 3. a) Prelude Laure et Gavotte pentru violino solo 1. .?. Bach b) Foliea d’Espagn­es Corelli 4. a) Chansons Louis XIII et Pavane Couperin Kreisler b) SiciUaiiöö et’Rigaudon Fran­­coeur-Kreisler o) Zigeunerweiseu Sarasaié PREȚUL LOCURILOR: Loja (6 persoane) 45 lei, Loje (5 persoane) 40 lei, Loje (4 persoane) 35 lei, Loje de Balcon 12 lei, Fotoliu (banca 1—5) 8 lei, Stal (banca 6—10) 6 lei, Stal (banca 11—15) 15 lei, Stal (banca 16—20) 4 lei, Stal (banca 20 —22) 3 lei, Balcon (banca 1 și 2) 4 lei, Balcon (bantea 4 și 4) 3 lei, Ga­leria 1 leu. Biletull se vând la agenția Teatra­lă Maximovci. Mercuri 11 .Februarie al 2-le­a fi ultimul concert. Comitetul societăței „Unirea“ a lu­­crăt­orilor-tipografi din localitate adu­ce călduroase mulțumiri tuturor per­soanelor ce au binevoit a da concurs acestei societăți prin cumpărare și pla­­sare de bilete pentru Serata cinema­tografică (Pathé Fr­aires) din sala Si­­doli, care a avut loc în seara de 23 Ianuar­e. Venitul total al seratei a fost de 88? lei 75 b. Să dă ca sigur știrea că pe ti­ua de­ 1 Aprilie a. c. se vor redu­ce din­­ lefurile funcționarilor va­mali, în vedere, că­ însărcinările a­­cestor funcționari sânt red­use în împrejurările de a stöa la minimum posibil. Diferența ce­­ rezulta cu aces­te reduceri se va aloca la Minis­terele lucrărilor publice pentru func­ționarii căilor ferate, cari în ac­tualele împrejurări sânt cei mai încărcați de muncă. Sala Sidoli.—In astă seară Mercuri 28 Ianuarie va avea loc o mare re­prezentație cinematografică cu pro­gram nou, de remarcat: NERONE și AGRIPINA, uriașă re­constituire, colosală inputere, extra­ordinară desfășurare. Ca mai formi­dabilă operă și cea mai colosală din toate câte ne-a dat până azi cinema­tograful. Seria II-a. Pentru redarea fidelă a acestei des­fășurări s’a clădit un palat roman, s’a construit triremul (temnița în trei rânduri), un coliseu a fost ridicat, un oraș întreg a fost zidit din nou ceea ce a costat peste un milion de franci, ^»•«swisiyi Dimineață au sosit în gara Ieși­­ peste IDO de supuși rugi, cari veneau de la Meea. Majoritate din acești re­fugiați erau bolnavi și intr-o stare de plâns. Cu tomul de 12 au plecat, la Ungfacini, însă când să intre în Rusia, ei au fost­ respinși la Unghenii- Ruși pe motive sanitare. Pelerinii urmează, să se reîntoarcă la Iași. E un bun exemplu ei-l dau au­toritățile rusești serviciului nostru sanitar. D. N. Iordănescu, sub inspector la mișcare, a inspectat ori personalul stațiilor de pe linia Ia­și-Vaslui. Astăzi d-sa a inspectat personalul stațiilor de pa linia lagi-Dorohoi. ­—— —OOOO“ ________TEATRALE Un răspuns „Opinia“ în numărul de aseară răs­punde la chestiunea teatrului. Ea nu tăgăduește nimic din afirmațiile noastre cu privire la incorectitudi­nile d-lui Pella, societar și membru în consiliul de administrație al tea­trului. D-­a a publicat prin numitul ziar inexactitatea, ca să nu’o numim altfel, că a fost însărcinat să prezi­dez ambele comitete. Noi am tăgă­duit o asemenea enormitate, ar fi tîs­­du-ne bănuiala, zi chiar colegul Intr’adevăr a doua d-lui Pella, d. Fe­­trone, secretar-comptabil, societar, director de scenă, oficios al teatrului literar-traducător" etc. etc. a făcut cunoscut membrilor din comitetul de lectură că ședințele sunt suspendate, de­oare­ce directorul e concentrat la „Reghiment“ la Suceava. Ca să zică bănuiala noastră era info­­rmată, informația din „Opinia“ era și tendențioasă și falsă. Ziarul citat, după ce­ a trecut atîta vreme a fost nevoit, silit, să răspundă ceva cu privire la afirmațiile noastre. „Opi­nia" dezminte ea însăși informația pe care­ a dat-o cu privire la delegația dată d-lui Pella. Iată într’adevăr ce spune, în numărul său de aseară: „Tot ce s’a publicat de noi este exact, afară de comitetul de lectu­ră, care n’o să fie convocat la șe­dință, de­cît la întoarcerea direc­torului“. Nici noi n’am spus altceva. „Opinia“ dar pe cine dezminte ? D. Petrona, secretar comptibil, societar’ etc. etc. care nu afirmă acelaș lucru prin următoarea cartă poștală, pe care­ a trimis-o membrilor din comi­tetul de lectură. Ea are următorul cuprins: Iași LO Ianuarie 1915 Teatrul Național — IAȘI -Cabinetul Secretarului Stimate­­­le... D. Sadoveanu fiind concentrat la reghiment m’s însărcinat să vă co­munic că ședințele comitetului de lectură sunt suspendate. Cu deosebită stimă P. Petro­ne Acesta­ sînt fapte, cari nu se pot tăgădui. Unde vede „Opinia“ venin în cele expuse ? Dacă adevărul e veninos—atunci de sigur că d. Dragomir, după cum spune „Opinia“ a fost veninos. De­cît noi mai cunoaștem pe cineva care a fost veninos cu d. Pelin, și acel cineva a fost însuși ziarul „Opinia“, care a dezmințit, silit de fapte, in­formația tendențios falsă a d-lui Pelin ex-prezident al comitetului de lectură. Celelalte afirmațiuni pătimașe ale „Opiniei“ din numărul său de secară, caci toate­ ele conțin contradicția. Dl. actor, care scrie la „Opinia“ a­­firmă că veninul d-lui Dragomir, (expresie peironiană) nu explică prin acaia că-i i ciudă că perde jetoanele de prezență. Apoi judecata-i elementară. Dacă d-lui Dragomir, i-ar fi fost că perde jetoanele de pre­zență ar fi primit și prezidenția d-lui Pella, ca să nu se piardă. Atunci d. Dragomir 9V a tăcut, pe cînd așa, a releuat cazul. După ori­ce logică din lume, întrebăm : cina-i mai ahtiat după tantieme: d. Dragomir, care re­nunță la ele, sau d. Pella care se arată furios prin „Opinia“ că n’a fost lasat în pace să mai prezideze șî pe celel«­te comitete?* Cealaltă afirmație tendențios falsă și pătrm­rișit ca sufletul unui neispră­vit este că anul acesta, cînd, din cau­ză de boală, Dragomir n’a jucat, tea­trul dă excedent. Aceasta-i cauza ex­cedentului din anul acesta ? Atunci aplicînd raționamentul de mai sus la anul trecut cînd cu dezastrul de la Craiova și cu închiderea stagiunii la 9 Februarie, ce-ar rezulta? De­zastrul și-ar avea explicația în fap­tul că n’a jucat el și a jucat d.Pella. Cum ? Atunci marile excedente de acum trei, patru și cinci ani în urmă se datoresc lui Dragomir, fiindcă el a jucat, iar d. Pella . C­ine n’au jucat ? Intru­cît privește faptul că d. Dra­gomir e vinovat că n’a luat și d-sa socotelile, fiindcă nu și-a luat rolul în serios, răspunsul e delicios și hilsmient. Dl. Dragomir, i-a cerut și d-lui Fella aceasta—și d-sa a rîs și a continuat a lua socotelile singur. Dl. Dragomir a cerut-o și prin pu­blicitate (Evenimentul din Octombrie 1914—iar d. Pella a continuat a lua socotelile singur, și totuși d. Drago­mir era chemat regulat la ședințele comitetului de lectură. A-ți cere un drept al tău, pe care ți-1 dă legea după „Opinia“ însemnează a nu fi serios. Serios după acest ziar ar fi să faci ca regizorul și sa pui orchestra să cînte șapte gîște potcovite cînd un coleg al tău e în scenă , să faci tot aceluiași actor să-i cadă cortina în nas ca sa se producă ilaritate in sală; să faci aceluiași camarad ca la o piesă care a fost și e unul din marile succese ale teatrului, să-i cadă decorurile; serios e să iei socoteli fără să fii controlat; să împănezi lu­mea, pe socoteala teatrului, cu bilete gratuite ; serios e și în conformitate cu legea să faci pe secretarul, secre­­tarul-comptebil—directorul de scenă, literatoratul traducător al teatrului, etc. etc; serios e să te duci, chiar la „Opinia“, fiindcă ea a mărturisit-o ca s’o rogi să batjocorească pe cei­lalți camarazi și să te lauzi singur; serios e ca în ziua de spectacol a unei piese în costume, administra­torul să-ți spue verde în nas că el n’are vreme să dea costume, ca ac­torul să se ’mbrace cu ce-a ști și cum a da Dumnezeu! Asta e serios . Pentru toate ^peste motive, cari nici una nu constituese necorectitu­­dini, nelegalități, călcări de lege, d-nii Sadoveanu, Ibrăileanu și Pella se vor întruni și vor mări salarul regisoru­­lui ca încurajare; d-lui Pella are să-i dea nobila însărcinare ca să nu mai dea socotelile de loc; secretarului comptabil, are să-i mai dea, însărci­narea că are dreptul și că mintă, la vreme de nevoe ? A cere un drept prin petiții în regulă, înseamnă, după „Opinia" a cere din averea d-lui Sa­­dovesi uu personal, fiind-că numai aga are să explice de ce scriitorul din „Opinia“ spune că dl. Dragomir a ceru­t o crimă cînd a cerut prin pe­tiția în regulă Directorului teatrului, fiind bolnav, săi-i avanseze pe cîte­va ședinți o modică sumă. Această ce­rere a d-lui Dragomir, deși a fost rezolvită, a rămas numai cu rezoluție­, fiind­ că dl. Petrone nu a voit să-i dea curs. Iată și răspunsul pe care­ așteaptă „Opinia“ în chestia jetoane­­lor. 1­1. Dragomir, prin repetate ce­reri, printr’un elev al său, apoi prin secretarul teatrului, scriind d-lui se­cretar comptabil­ să-i înapoieze acea cerere ca rezoluția, dle­cretarul­ comptabil l’a tratat Petroni­se­­de sus pe dl. Dragomir și nici măcar nu i-a răspuns. Iar dacă „Opinia“ mai dorește ceva amănunțimi sintem­ gata: Dl. Drago­mir nu mai datorește teatrului de­cît o singură ședință la comitetul de lectură. Poate să dezmintă aceasta dl. secretar comptabil ? atunci cum a luat dl. Dragomir jetoanele de prezen­ță înainte până la 1 Aprilie, cînd trebue să iasă din comitet ? Intr’a­­llevsir, la teatru vor rămîne numai oamenii serioși. — ———©Qo§0OQ-~------------*

Next