Evenimentul, aprilie-iunie 1915 (Anul 23, nr. 46-117)

1915-06-11 / nr. 103

4 i < > 4 Á 9 -* -I * 5 B­B HI­A 8­0 si A M­t fi T t­e an au . . Lei 10 Pe jumătate an . .10 Pe trei luni . . .5 In străinătate un an , 30 Un număr vechi 30 hani it in HiE ifi 5­8­6 M­­­Ă­N­I­N­C­I­U­R 1­9am*rfii ș! Râ&îautta in pagina a 1-a rândul 1 leu In pagina a 3 a rândul 50 h. In pagi­na a 4-a rândul 30 b — 6 — T ti­i­e F­a­n *9. t­a P? 6 (1 H A­L PARTIDULUI C­O­N­ 5 E­P 5 T Rshcți» ji AialoiitnțU Uși 3trs.ii lipujanau Na. 44 r\ o * j» a % ,W*»srWHS«W' .v*aK»*-vÂvr» i* .nwa. SPRE DECLIN Când acum zece luni, un val­rea austro-teutonă irupse contra Fran­ței și Rusiei, —admiratorii sălbă­­tăciilor germane aveau convinge­rea că peste puțin Kaizerul va pune genunchii pe grumazii Eu­ropei,—iar cele două imperii cen­trale vor stăpâni, unul spre nord, altul spre sud, vechiul continent. Lucrurile însă, s’au întors de alt­fel,­ iar socoteala de acasă nu sa potrivit de loc cu cea din piață. Astăzi după zece luni de lupte necurmatele armatele austro-ger­mane, obosite, istovite chiar, nu mai­­ știu unde să dee cu capul. Ele au distrus trupe de pe fron­tul francez și le-au îndreptat spre frontul Galițian unde știau că ru­șii simt puțin numeroși și au dat câteva lovituri silind trupele ruse să se retragă, dar neisbutind să poată să le înconjure sau se spar­gă frontul dușmanului. Aceste succese însă care au costat scump pe austro-germani, nu poate aduce vre­un folos real campaniei lor pe frontul oriental, —de­oare­ce nu mai pot aduce pe acest front trupe noui, ce care să poată menținea succesele ob­ținute, și să continue chiar a mai obține altele. Așa că pe când, toate forțele aus­­tro-germane angajate pe frontul oriental sunt reduse la propriele lor mijloace fără speranțe de vre­un nou ajutor,—armatele ruse din partea locului, deși împinse îndă­răt și silite la defensivă,— au toată perspectiva de'a'și reface rându­rile cu trupe proaspete și nume­roasă, și de a relua ofensiva con­tra unui dușman ce au dat deja suma forțată ce au putut da, și care remâne mărginit se lupte cu ceea ce i-a mai ramas din tru­pele sale de atac, în urma pier­derilor simțitoare ce au suferit. Căci despre ideea de a mai pu­tea distrage nouă trupe germane de pe frontul occidental spre a le aduce să întărească armatele de pe cel oriental,—nici vorbă nu poate fi. Deja, pe măsură ce armatele germane de pe­ frontul oriental susținute de trupe de ajutor dis­truse de pe frontul occidental re­purtau succese contra rușilor,— armata franceză Înainta­nds, dădea mereu asalturi vertigi­tran­­șeelor germane, le cucerea rând pe rând, silea pe dușman să re­trogradeze repede,­­iar in cele din urmă, după pierderile și în­frângerile suferite de germani, to­tul lasă a se crede, că armatele anglo-franceze au ajuns pe punc­tul de a da atacul cel mare care se spargă frontul german și să tae armata germană in doua păr­ți, pe care să le sdrobească se­parat. Acaparat că intervenia inopina­tă a Italiei, poate înlesni și mai bine lovitura pe care o pregătesc armatele aliate. In așa situație, ramâne de ju­decat, dacă trupele austro-germ­a­­ne, fară a mai putea aduce aju­tor­uri de pe frontul occidental,— se va încomenta se înainteze con­tinuând succesele obținute contra armatelor ruse, care deși respinse acum, sunt în măsură de a adu­ce pe câmpul­­ de bătaie trupe proaspete și­­ numeroase, spre a se împotrivi, de astă dată cu suc­ces, atacurilor, mult mai slabe neaparat ca cele de până acum, a armatei austro-germane. Aceste considerațiuni ne face să constatăm că războiul întră în faza sfârșitului, și de­oare­ce ar­matele celor două imperii centrale, se găsesc spre declin,—și deci nu mai pot face față armatelor adverse, ale francezilor, englezilor, rușilor, italienilor, sârbilor—și probabil în scurtă vreme și celorlalte armate a statelor care sunt de punctul de a se ralia la quadrupla a­­lianță. Până acum, lucrurile se pre­­sintă în mod defavorabil pentru imperiile centrale, și nimic nu în­dreptățește a se crede că situația lor se va putea ameliora. Pentru părinți și directorii de școli Peste 5 zile, adecă la 15 a lunei acesteia, la fiecare școală secun­dară vor avea loc serbările școlare, in vederea inch­id­erei cursurilor de sfârșit de an școlar. A­tunci vor fi adunați elevii, pro­fesorii și părinții elevilor la un joc și va fi ocaziunea bună pentru profesori să se despartă, de elevii lor, cu un sfat imn și anume, să fie cu toții la locul lor, să nu in­sulte lumea, să nu bată străzile până după miezul nopții, în tovă­rășia prostituatelor și să fie demni, demni și pentru ei și pentru haina de liceu care o poartă. In curs de, mai puțin o săptă­mână, cu regret am avut de înre­gistrat cazuri, care numai cinste nu fac ti­ne­rimei. Un elev d­e liceu, la o excursiune, a insultat pe di­rector­ul său și a fost eliminat din toate școlile. Alai dă una zi, mai­­ mulți liceani au bătut până Vai­ lăsat lat pe grădinarul de la gră­dina Copou; in fie­care sară, curg plângerile trecătorilor împotriva­­ acelorași elevi care, în tovărășia prostituatelor hoinăresc noaptea pe străzi, făm cel mai mic pic de ru­șine. Ei bine, este momentul să înce­teze toate acestea și, cu ocazia nea­­serbărei de la 1­5 Iunie de la fie­care școală, directorii și profesorii respectivi vor putea­­ drage care­­‘Uita atențiune, și primul rând ele­vilor, în cel doilea rând părinților lor, să facă să dispară apucăturile cele rele, care ne fac de râs orașul, bietul nostru oraș, care numai nume rău n’are. E un sfat care va prinde spe­răm bine și nu ne îndoim că atât directorii școlilor respective cât­ și părinții elevilor vor lua de cdtmin­­­­teri și alte măsuri, căci sunt multe ele­, în interesul și pentru prestigiul elevilor școlilor statului. Cetim în „Lupta** . D­in mai multe părți ale țării ni se semnalează că personalul C. F. R. a început să fie invadat cu mii de ma­nifeste, ziare și broșuri nemțești scrise in românește, și prin cari se face o vie propagandă pentru cauza nem­țească, în detrimentul idealului nostru național. P­retutindeni ceferiștii le repudiază și le dă destinația pe care o merită. A­m ținut să relevăm această nouă obrăznicie nemțească: pentru a se ve­dea de câtă îndrăzneală și răbdare sunt dotați spionii nemților, închi­­zându-li-se ușa ia ună în armata ac­tivă, voesc să facă propaganda în cea de a doua armată, factorul cel mai important și mai în strânsă legătură cu armata, în armata ceferistă. N­u ne îndoim că d. ministru al lu­crărilor publice va ști să ia măsuri în consecință. Masswan^­*!^^ «ȘMSSssșwițpțA^sttsiawiSÂifâ^ Informații Concursul pentru ocuparea catedrei de Medicină operatoare Mai mulți membri, din comisiu­­nea examinatoare pentru ocupa­rea catedrei de Medicină operatoare de la facultatea de medicină din­­ Iași, au venit cu idee preconce­pută, de a scoate la concurs cu ori­ce preț, pe candidatul Dr. Ia­­cobovici. Dar, de­oare­ce acest can­didat atât prin lucrările sale,—din care unele sunt compilați­uni, cât și prin probele slabe ce a trecut, iar pe de alta parte fiindcă a că­zut la proba practică, a fost cu neputință protectorilor săi, să­e poată scoate. Atunci, neținând în sumă titlurile, meritele și probele strălucite ale candidatului dr. Bu­­toianu, care au fost constatate de publicul medical asistent (studenți, doctori în medicină și chiar pro­fesori universitari), au sacrificat pe acest candidat și au opinat ca să nu fie nici unul recomandat pen­tru această catedră. D­in „Noua Revistă Română“ : Se zvonește că Germanii, după ce au decretat falimentul tratatelor in­ternaționale, sunt hotărâți să ducă pănă la capăt această doctrină, exem­plificând la nesfârșit felul lor de a gândi și simți. Aga, după ce au dis­trus orașe nefortificate, omorât ce­tățenii pașnici ai Belgiei, întrebuințat gaze asfixiante, otrăvit puțurile din Africa și înecat femeile și copiii unui vas de negoț, ei plănuesc, se zice, o infecție generală a Franței cu mi­crobul ciumei. Planul acesta va fi realizat grație unui milion de șo­bolani inoculați cu microbul ciumei, șobolani pe care ei îi vor lansa în interiorul țarei inamice. Se speră că­­ în chipul acesta Franța se va da în­vinsă și că omorul prin sabie va în­ceta. Germanii chiar susțin că numai scopul acesta umanitar din urmă, este cauza procedeurilor lor de răz­­­bO­U. L­a Constanța, nu este local public, nu sunt Varieteuri, unde să nu în­tâlnești tipuri de femei germane sau unguroaice, care nu dau atenție de­cât ofițerimei și sunt întovărășite în­­­­totdeauna de multe suspecte, care împreună cu femeile constituie o­­ ramificație din vasta organizație de­­ spionagiu a nemților. D­acă autoritățile nu vor face ni­mic în această direcțiune, ziarele din­­ Constanța fac apel la ofițerii garni­zoanei Constanța, de a fi prevăzători. P­l’ÖXeilul K­O­. — Cunoscutul tra­ficant de femei, Herman Rabinovici, recidivist, ducând unui tânăr din lo­­calitate o fată minoră, după ce acesta a eșit de la el, care adormise, s-a stre­curat pe furiș în cameră și i-a furat din haine suma de 160 lei, după care a dispărut din localitate, fugind la Tecuci. Brigada de siguranță locală, luînd măsuri de urmărire, el a fost arestat la Tecuci, unde s-a intervenit telegrafic. Adus în localitate și cerce­tat, a declarat faptele comise, parte din bani, găsindu-se asupra sa, iar restul îi cheltuise. Subiții amendați,­­­ Brigada de siguranță locală, stabilind căd-uni. Herman Erlich, antreprenorul hote­ lului „România“ și Natan Zweisfeld, comersant de galanterie strada Cuza Vodă No. 4, sunt de origină austriacă, iar scopitul Ivan Vasilief din strada Păcurari No. 95, Froim­ sin Moise Cernes din airaea Nicolina No. 24, Mendei Gutman, sticlar din Mahalaua Sf. Ștefan No. 5, Zaharia Gutman, sticlar din strada Lăpușneanu No. 25 și Moise Iacobovici mare comersant de vinuri din strada Lăpușneanu 2, sunt de origină rusă și n’au cerut la timp să li se stabilească pozițiunea în țară, le-a aplicat amenda de câte 100 lei. E­ste de notat că acest din urmă, renunțând la supușia rusă, înainte de vârsta sorțului și obținând pașaport românesc, a invocat-o din nou cu o­­caziunea tragerea sorțului, fiind scutit, a renunțat apoi din nou la ea, obți­nând iarăși pașaport românesc, iar pe baza unor acte, anume ticluite, a căpătat indigenatul cu dispensă de stagiu. A­stăzi nu ciar vacanță elevii cur­surilor primare. L­a 24 a lunei se va da situația lor. In z­iua de Du miner 14 glume, orele d­e. m­. va avea loc la Tea­trul Național, producțiunea elevi­lor Conservatorului de Muzică și Declamație. Vom anunța la timp programul. S­tarea recoltei de primăvară e în general satisfăcătoare în toată țara. G­râul e aproape copt și peste câte­va zile va începe secerișul. C­alitatea ei e de asemenea foarte bună. R­ecolta e bună cantitativ de­oare­ce e aproape de două ori mai mare ca anul trecut. R­ecolta de orz și ovăz e de ase­menea bună. Viile promit o abundentă recoltă. P­orumbul e însă puțin crescut și suferă de lipsă de ploae. P­loaia care a căzut în cursul zilei de o zi și aseară asupra întregului ju­deț Iași, a adus foarte multe îmbu­nătățiri semănăturilor. S­untem informați că foarte curînd pe frontul occidental se vor precipi­ta evenimentele, aliații având inten­­țiiunea să ia ofensiva în stil mare. In cursul lunei Mai au eșit prin stațiunile de frontieră 6840 vagoane încărcate cu cereale și producte mă­cinate. L­a Mülhausen, o alsaciană văzând­­ un balon captiv german, exclamă,­ ­ spre nenorocul ei: „Eine Wienerwurst" (un cârnat de Vien­a). Fiind auzită de­­ soldați, a fost dusă înaintea ofițerilor că a insultat armata austro-germană. Ea a spus că nu a avut această in­­­­tenție, ci că a spus cuvântul cu pri­cina, așa fără să vrea și sub puterea primei impresii. O­fițerul superior a spus că o cre­de, dar pentru ca să învețe mimele , cel adevărat, adăugă că va trebui să repete trei ore în șir vorbele: „Ein i deutscher Fesselbalon“ (un balon cap­tiv german). Femeia s’a executat. Ajun- i să acasă, ea se plânse așa lui băr­­batu-său : „Nenorocită femeie ce sunt­­ și eu ! Când m’oi duce acum să cum­­­­păr Wienerwurst, am să zic fără să vreau eiu deuscher Fesselbalon și iar au să mă aresteze!“. Amintim publicului ieșan că în iziua de 16 Iunie a. c. la CINEMA­­MODERN va avea loc o Mare Re­­presentație Cinematografică, dată în beneficiul personalului de la acest cinematograf. Pe pânza cinematografică va ru­la un program dintre cele mai alese. Cunoscută fiind purtarea ire­proșabilă cu care personalul cine­matografic a servit publicul, este de prevăzut că representația de beneficiii va avea un remarcabil succes. Se afirmă că guvernul tratează actualmente transitarea a 60 va­goane de aramă din Turcia în Ger­mania. Se pretinde că aceste negocieri sunt pe sfârșite și că guvernul va primi compensațiuni în schimbul acestor tîngădui­ri. Rămâne numai să se facă înțe­legerea cu Bulgaria, căreia de a­­semenea i se vor oferi compensa­țiuni. D­upă unele știri din izvor sigur, primite din Dedaagaci, confirmând alte informațiuni din Lemnos, ultimele lupte care au avut loc în peninsula Galipoli, au permis aliaților să con­state că Turcii sunt lipsiți cu desă­vârșire de munițiuni. L­a 28 iunie va avea loc în com­. Popești jud. Iași, cununia religioasă a d-lui C. Merișcă, agent sanitar cu fiica preotului din acea comună. Dizidența conservatoare din Dorohoi B­ieții dizidenți, după ce șeful lor­­ a rugat și implorat pe toți conserva­torii cari l’au repudiat si­ revie asu­pra hotărârei lor, văzând, că nici u­­nul nu răspundea începu­t a amenin­ța Și nu a găsit de­cât un N. Grosu, debitorul Băncii Dorohoi a cărui pre­ședinte e d. Stroici, care să cedeze și sâ’i dea o scrisoare prin care reve­nind asupra celor semnate de dânsul, să’i recunoască din nou șefia -era și indicat ca acest, individ—care la ale­gerile generale trecute a fost amenin­țat cu palma în fața tuturor de I. G. Văsescu șeful liberalilor, fără a riposta un cuvânt, să se reîntoarcă de unde a plecat și să facă garda de­­ onoare în jurul șefului său. Văzând d. Stroici, că roagă, imploră, amenin­ță în zadar, în loc să se resemnase a ajuns la dezesperare și printr’un scrib anonim a început a insulta și calom­nia pe foștii săi amici, declarând prin scrisoarea deschisă adresată șefului nostru, că aprobă tot ce s’a scris. A­­cest corespondent, anonim care a fost calificat de ticălos de către d. R. Bă­lă­nas­cu prin telegrama ce a timis-o „Evenimentului“ și care a primit in­sulta fără a cere nici o socoteală, asta și el foarte la locul lui în jurul d-lui­­ .Stroici, ca și fostul senator Ion Branc unul din cei mai cu greutate din ju­rul său, care într’o noapte a trecut toată averea sa unei rude a lui pen­tru ași frusta numeroșii săi creditori și care spre rușinea partidului care l’a ales senator ș’a văzut anulata ac­tele aceste de înstrăinare de către Trib. Dorohoi, prin sentința No. 87 din 12 Martie 1915 ca făcute in frauda creditorilor săi, ca și Al. Leontescu, foarte indicat și el a fi în jurul d-lui Stroici, până când se va tranșa acuzarea de abuz de încre­dere și escrocherie în dauna d-lnt •Jean Mavrocordat, deputat liberal, și pentru care face azi cercetări de Jun. de Instrucție etc. etc.—; de o­cam­ dotă atât, restul la cea dintăi nouă calomnie a curajosului scrib, oara a’a îndrăznit se semneze o coresponden­ță în care acuza pe amicul nostru Gallo, că a fost dat afară din funcți­unea ce avea la primărie, pentru ne­reguli în gestiune.­— D-ta d-le Stroici care aprobi, citește: „Noi primarul Comunei Urbane Do­­. „rohoi, certificăm, că funcțiunea ca a „avut-o ”. Gallo a fost suprimată prin „buget la 1 Aprilie 1915 și cât tim­p s„a ocupat-o d-sa a avut o conduită­­ [UNK]ireproșabilă . (certificatul No. 1224 din 1915)“ mai citește și închierea ‘parchetului ce îndemna pe d. Camino s’o citească în afacerea R. Bălănescu : „Noi procurorul Trib. Dorohoi, cer­­t „tifiefim, că prefectura Dorohoi nu a- i a dresa No. . . a înaintat acestui par­chet lucrări privitoare pe d. Remus : „Brănescu pentru faptul de fals în ac­­i „te publice,—iar din instrucția urma­­tă nerezultând nici un fapt penal,­­ „am clasat afacerea“.—iată oamenii­­ tineri stimați și iubiți de toți, pe cari îi acuză de necinste anonimul cu a­­­­probarea d-lui Stroici.—Ce infamie și cine acuză de fals, corespondentul ca­re înte per­soanele cari mai recunosc j azi șefia d-lui Stroici enumeră pa d. Verona, care a dat scrisoarea de dez­mințire publicată de d. Canano, pe d. , Al. Giurgiuvani, mare proprietar, a fost vice­președinte al Consiliului Ju­­dețian, care a trimis următoarea scri­soare d-lui Canano : Molnița 6 iunie 1915. S­timate d-le Canano. Vă declar prin aceasta că am recunoscut noua orga­nizare a partidului conservator sub șefia dv. ... primiți etc. s.) Al. Giurgiuvan. — pe d. Vasile Borăianu, alegător colegiul I ca­meră, fost ajutor de primar din Herța, care la 3 Iunie își reînoește adesiunea la noua organizare scriind d-lui Canano:... vă recunosc ca șeful partidului conservator,­ pa dl. Va­sili­u Timpoc, care la 4 Iunie scrie d-lui Cantino : „n'am autorizat pe dl. Stroici să mă semneze pe vr’o moțiune, recunosc în totul noua organizare a partidului conserva­tor sub șefia dvs. etc. etc. T­oate aceste le aprobă dl. Stroici

Next