Evenimentul, iulie-septembrie 1915 (Anul 23, nr. 118-187)

1915-09-26 / nr. 184

ANUL XXIII No. 184­5 BANI ABONAMENTE Pe un an . . Lei 20 Pe jumătate an . „10 Pe trei luni. . . „ 5 In străinătate un an „ 30 Un număr vechi 30 bani Redacția §i Administrația Iași PL1 [A UNIREA 5 BAN­I A ÎUI­N­C­I­U­R­I hasanții și Hats­latsam In pagina a 2-a rindul 1 leu In pagina a 3-a ritului 50 b. In pagina a 4 a rindul 30 b. 7 ELEFOM Ms. 83 = O­R 6.fl H ü L P cd fi I­S­O 0­L­U­I CO­IL £^V6 T­O­R = ------------corjQo-----------­ Cât mai în ultimul consiliu de miniștrii ținut acasă la d. Costinescu, s’a discutat cu oare­care încordare atât asupra politicei externe, cât și asupra celei interne. Cu un optimism caracteristic firei sale indolente, primul minis­tru ar fi declarat că situația din peninsula balcanică nu prezintă nici o gravitate, și că din punctul de vedere al intereselor României, ea s’ar fi ameliorat puțin prin o­­fensiva viguroasă de pe frontul francez și prin energica resistență a rușilor. Ce fel de ameliorare a situației noastre, ar constitui evenimentele ce se petrec acum, nu prea pri­cepem,— dar ceea ce se adeverește, este atât intrarea pe față a Bul­gariei în serviciul puterilor cen­trale, cât și lovitura de stat a re­gelui Greciei prin concendiarea d-lui Venizelos după ce marele barbat de stat, obținuse din par­tea parlamentului un bil de apro­bare pentru politica sa, în sensul direcțiunei quadruplei înțelegeri. Este învederat, că imperiile cen­trale în scopul de a sdrobi Serbia și a’și creea un drum liber la Constantinopol prin Bulgaria, a trebuit să ’și asocieze pe regele Ferdinand de Coburg-Gotha,—și’n acelaș timp, să se încerce a para­liza o eventuală acțiune contrară a Greciei, prin înlăturarea din ca­pul guvernului de la Atena, a d-lui Venizelos, cunoscut partizan al quadruplicei. In cursul unei singure săptă­mâni, planurile austro-germane în Balcani, au și primit un început de esecuțiune,—­ și dacă debarca­rea trupelor aliate la Salonic și în Tracia nu se esecută la timp spre a face față întreprinderilor accele­rate ale nemților, — România se va găsi,de fapt încercuită,­­ și cu toate comunicațiile ei cu exterio­rul, definitiv tăiate. Totuși d-l Ionel Brătianu afirmă că situația din peninsula balcanică nu e gravă!.... Ceea ce d-sa pare a vedea mai cu îngrijire, este constituirea Fe­derației Unioniste, pe care pri­mul ministru ar considera-o ca un fel de caua pentru regimul liberal. Așa cel puțin reeșu, printre rân­durile părerei sale, emisă în con­siliu de ministru, de a se face din nou apel la unirea tuturor forțelor. Ceva mai mult,­­ d-l Ionel Bră­tianu ar fi adăugat că atunci când România va intra în acțiune, se va impune o importantă modifi­care a guvernului!... Din toate cele expuse mai sus, reesă evident că primul ministru nu este atât de preocupat de si­tuația externă, cât îi îngrijește soarta, regimului, și bunătățile pu­­terei. Domniei­ sale pare să-i fie egal dacă vom putea, sau nu, desrobi pe frații noștri din Ardeal de sub jugul unguresc­ —ceea ce -l intere­sează în primul loc este să nu scape din mâni puterea. De aceea face apeluri fiierbinți la unire, și făgăduește mereu că va constitui la timp un guvern la care se participe și alte nuanțe pe lângă cea liberală,—ca și cum mișcările de astăzi ale românilor mici și mari, cari se agită pentru realizarea idealului nostru național, ar fi îndreptate după putere, fă­ e timp­ cându ’și din acest ideal un in­strument ca să ia guvernul! Cât mai e timp, d-l Ionel Bră­tianu ar face bine să ’și deschidă ochii, și să dea chestiunei externe o atenție cu mult mai mare de­cât celei interne. Să ’și deschidă ochii,—căci de alt­fel o să plătească foarte scump atitudinea sa de astăzi, —d-sa nu trebue să aștepte ca poporul să vie, ca să -i ceară socoteală ! Ho eveniment cultural Evenimentul cultural asupra căruia vrem să atragem atenția, este îm­plinirea a 25 de ani de servicii aduse culturii românești, de către frumoasa lucrare didactică, a d-lui Ioan Gă­­vănescul „Elemente de psihologie“, care anul acesta a apărut într’o ediție nouă. Cei nespecialiști în filozofie, nu vor fi știind pentru ce avem dreptul să vorbim despre împlinirea a 25 de ani a lucrării veneratului profesor, ca despre un eveniment cultural. Ei bine! „Elementele de psihologie“ e una din foarte puținele cărți di­dactice care au putut rezista nu așa de mult timp ; dintre cărțile durabile, ea e una de adevărată valoare, ceea ce a și făcut Academia Română să o premieze; ea a răspândit mai mult de­cât ori­care alta cunoștinți psiho­logice ; ea a servit chiar de carte de „Introducere în filozofie“, prin mul­țimea excursurilor filozofice; ea a dat o direcțiune nouă și superioară studiilor psihologice la noi; ea a con­tribuit mai mult de­căt ori­care alta la formarea unui limbaj filozofic ro­mânesc. * Când se va cerceta odată, cum s’a format limba filozofică la noi, când se vor cerceta adică diferitele curen­te lingvistice în exprimarea filozofiei la noi: curentul latinist, germanist, purinist și francez, se va vedea a­­tuncea cât de stingherit se simția chiar un Eminescu când a încercat să traducă în românește „Critica ra­țiunii pure“ a lui Kant, se va vedea cât de mult a variat limbajul scrieri­lor d-lui Maiorescu de la o ediție la alta, și cât de sigur a nimerit de la început d. Găvănescul, împrumutând și românizând vocabularul filozofic francez. Se compară adesea pri „Logica“ d-lui Maiorescu și cu „Elementele de psiho­logie“ a d-lui Găvănescul. Dar „Lo­gica“ d-lui Maiorescu, atât de lău­dată de unii, și mai­­ ales de aceia care n’au pricepere în filozofie, este cu mult mai ușor de scris, și ca in­teligență, și ca erudiție, și ca ori­ginalitate, și ca formă literară, de­cât „Elementele de psihologie“ a d-lui Găvănescul. Cartea ilustrului profesor, nu s’a adresat numai profesorilor de psiho­logie pentru pregătirea cursurilor, nici numai studenților ca bază a cer­cetărilor lor, nici numai elevilor de liceu pentru aprofundarea explicațiilor profesorale, dar și atâtor altor oameni doritori de a cunoaște sufletul și de a-și forma o concepție despre lume. Dacă n’ar fi scris d. Găvănescul de­cât această carte, și încă și-ar fi asi­gurat un loc în istoria culturii fi­lo­­zofice românești, din vremea noastră. Un astfel de evenimen­t cultural, ca acela de care vorbim, ar fi în alte părți sărbătorit cum se cuvine ; la noi însă, el va trece probabil ne­observat, căci d. Găvănescul prea nu a căutat nici­odată reclama și prea nu și-a exploatat nici­odată si­tuația în folosul său personal. Cu cât însă meritele sale sunt mai nerecunoscute, cu atâta viitorul drept le va recunoaște cu mai multă sim­patie. Un fost elev ----------------------OOC-----------------­ In legătură cu criza grecească aflam, că cu câte­va zile după is­­bucnirea războiului, defunctul rege Carol a scris Regelui Constantin al Greciei, sfătuind-l să încerce să păstreze neutralitatea, iar daca nu va reuși, să se alieze­­ mai repede cu Tripla înțelegere, de­oare­ce si­tuația Greciei era cu totul alta de­cât a României. Regele Carol explica, că dacă pentru România el a consiliat ali­anța cu Austro-Germania, credea, dimpotrivă, că alianța naturală a Greciei era cu Tripla Înțelegere. Acest consiliu pe care îl dădea acum 14 luni defunctul nostru Su­veran, regelui Constantin al Gre­ciei, face mare onoare spiritului său bine-văzător. Monumentul lui Aurel Vlaicu la Iași. Comitetul pentru ridicarea unui mo­nument zburătorului român Aurel Vlaicu la Cetățuia-Iași, roagă cu stă­ruință pe cei ce au binevoit a primi liste de subscripții să înapoeze de ur­gență listele cu numele ce se vor fi înscris sau albe, ca astfel cunoscîn­­du-se fondul adunat, să poată publica concurs pentru facerea planurilor și machetelor monumentului proiectat. Atît listele cît și banii se vor îna­inta la adresa Economului Gh. Flo­­rescu casierul comitetului. Duminică 27 Septembrie ora 3 p. m., se întrunesc în adunare generală ordinară, membrii casei de economie a funcționărilor din Iași, din str. Seu­­lescu, la ordinea zilei fiind : Rapor­tul Consiliului de Administrație, ra­portul Comisiei de control, alegerea unui membru în consiliul de admi­nistrație în locul d-lui P. Fântânaru demisionat, diferite alte chestiuni, ce se vor mai propune. Ministerul Industriei și Comerțului aduce la cunoștința comercianților și industriașilor din țară cari doresc să importe mărfuri din Anglia, că pen­tru a obține permisul de export din partea guvernului Marii Britanii, tre­­bue să îndeplinească următoarele for­malități : 1) Persoana sau firma care doreș­te să importe mărfuri din Anglia tre­bue să ceară Camerei de Comerț din circumscripția căreia face parte, un certificat care să cuprindă­­ felul și cantitatea mărfurilor, cum că impor­tatorul este Român bucurându-se de o bună reputațiune pe piață, că im­portă în mod obișnuit asemenea măr­furi și că prezintă garanții suficiente că marfa importată nu va fi reex­portată. 2) Acest certificat va fi înaintat Ministerului de Instrucție și Comerț spre legalizare. Ministerul apreciind, va certifica cum că marfa importată nu va fi reexportată în alte țări. Certificatul Ministerului de Indus­trie și Comerț va trebui înaintat—de către importator — Legațiunei Marei Britanice la București spre obținerea unui formular de garanție. 3) Formularul de garanție obți­nut, va fi trimis în urmă Ministeru­lui de Industrie și Comerț care va interveni către Ministerul afacerilor străine pentru a face demersurile ne­cesare către autoritățile Engleze în vederea obținerei permisului de ex­port. In interesul unei scrieri istorice, d. N. A. Bogdan roagă persoanele ce ar poseda foile vechi apărute în Iași, între anii 1866— 75, și anume: Clopotele, Secolul, Boldul, Ha! Ha! Ha !, Nastratin - Hegea, Felinarul și Darabana, să binevoiască a i le îm­prumuta pentru scurt timp, sau a i le vinde cu preț convenabil. A se adresa la Oficiul Stărei Civile. Anul trecut Germania ceruse Gre­ciei să atace împreună cu­­ Bulgaria pe Serbia. Venizelos a răspuns atunci: — Grecia e o țară prea mică spre a pem­ite o infamie așa de mare! SAMBßTE 26 SEPTEMBRIE 1915 Un nou gen de pungășie Cunoscutul pungaș recidivist țiga­nul Gheorghe Trandafirescu zis" Vă­­tămătură originar din Brăila și care în mai multe rânduri a fost prins în a­cest oraș de Brigada de siguranță locală și trimis la urma lui punân­­du-i în vedere să nu mai vie pe aici El avea specialitatea de unde-i vine și porecla de a pândi și intra în ma­gazine mai mici unde-i negustorul singur în dughiană intrând înăuntru și tocmindu-se se cumpere ceva se preface că l’a apucat „vătămătura“ începând să se vaite și să ceară pu­țină apă, în timp ce negustorul se duce să-i aducă el sej repede curăță tej­gheaua și fuge. In una din serile trecute abătân­­du-se iarăși prin acest oraș a întâl­nit în strada Socolei pe bătrânul e­­vreu Levi Leibovici comerciant din strada Socola 88 care fiind cam bol­nav mergea gemând. Pungașul îl a­­bordează și îl întreabă de ce sufere de „vătămătură“ și că și-a cumpărat un bandagiu cerând explicații evreului cum se-i așeze bandajul; acesta ară­­tându-i țiganul îi sustrage din buzu­narul pantalonilor suma de 900 nouă sute lei fără că evreul să simtă furtul, după care luând trenul de halta Nicolina se duce la Brăila, un­de urmărit de siguranța locală a fost prins adus în localitate confruntat cu victima și trimis parch­etu­­i. Asupra lui s’a găsit și parte din banii furați. De la Camera de Comerț și industrii la și Ministerul de Industrie și Comerț, aduce la cunoștința comerțanților și industriașilor că la acel Departament a sosit din Anglia o cantitate de Sul­fat de Sodă care se găsește la Bu­­curești-Intrepozite în vagoanele C. F. R. și care se va vinde cu 0.60 bani (șase zeci) kilogramul predat vagon Intrepozite. Compania lirică Grigoriu anunță pentru Sâmbătă „Fata din Lună“ în care d-nii Maximilian și Leonard vor apare în două din cele mai frumoase creațiuni. Duminecă se afla „Vânzăto­rul de Paseri“ în care va debuta d­­na Aurian iar Luni „Prima guriță“, cu muzica de Milli­eker, în care d. N. Leonard are o strălucită creațiune. Distinsul nostru amic d.Neculai Krupenschi fost deputat, s’a reîn­tors în localitate. Azi a luat sfârșit sesiunea cur­ței cu juri din localitate. După „Morning Post“ modalitățile colaborărei bulgaro-germane au fost studiate acum două luni de deputa­tul bulgar Daskalov care a petrecut vre­o trei săptămâni în Ungaria, Aus­tria și Germania într-o misiune spe­cială, ținută secretă. D. Daskalov—„persoana grata —a venit atuncea în contact cu autorită­țile politice conducătoare și cu șefii statelor majoare din Germania și din Austro-Ungaria. Misiunea d-lui Daskalov, care a fost încoronată de izbândă a avut și o țintă financiară. Ultimile sforțări depuse de împă­trita înțelegere spre a atrage de partea ei pe Bulgaria au fost făcute de fostul ministru de externe fran­cez d. Cruppi, care însă nu a izbutit. Plecând din Sofia d. Cruppi a de­clarat că Bulgaria e pierdută pentru cauza Quadruplicei, și că nu este de­cât un satelit al Imperiilor centrale. Parlamentul grec a votat de curînd o lege, în virtutea căreia mobilizabili, ce au 4 sau mai oamenii mulți copii nu vor fi trimiși în linia de joc, ci fac parte din armata terito­rială. Ei trebue să adreseze o cerere în acest sens autorităței polițienești de unde domiciliază. Ministerul de instrucțiune publică a înființat în Capitală, două clase di­vizionare fără plată. Bietul Iași, unde au rămas pe din afară numeroși elevi, nu se află în România. Grav conflict între Primăria și Direcția Teatrului Național din Iași D. primar Gh. Mârzescu va propu­ne în consiliul comunal tăierea subvenției Societatea ortodoxă a Doamnelor Române—după ce Direcțiunea Tea­trului ieșan îi respinsese cererea— solicitând de la Primărie sala Tea­trului Național pentru organizarea unui festival comemorativ pentru Regele Carol I, în după amiaza zi­lei de 27 Septembrie, d. primar Gh. Mârzescu a intervenit ca sala teatrului să fie pusă la disposiție în acest scop. Direcțiunea Teatrului, prin d. se­cretar Petrous, obiectând că sala este închiriată ’trupei da opereta pentru matineu, și refuzând de a trata [cu directorul acestei trupe cedarea sălei în mod amiabil, primar Mârzescu văzând că direc­c­­țiunea Teatrului nu înțelege dato­ria ce’i Incumbă Teatrului ca ins­tituție de stat față de memoria Re­gelui G&roi a fost nevoit ca­uzând de dreptul de poliție ce legea îi a­­cordă asupra spectacolelor, să in­terzică spectacolele de teatru și o­­peretă pentru ziua de 27 Sep­tembrie. DirestSmanar Teatrului con­testând d-lui primar Boost drept din poliție și reisla­­mându-l suma fie ÎOO lei pentru oh&lt saelito locați­­a unei săiei, d. fi&ârzmstsu spre Impedaosa festivalul oomomorstiv, a consimțit să loa asupra nossaiaasei toa­te esfo&Jtuellt ®, atrob­îzL’ând insă că in prima­­ ședință a munsiliciul comunal va pune în discuțiune ohestimat s da­că în asemenea condiții, co­muna mai poate acorda Tea­tru­lui VT&9o suiswentsem Se știe in adevăr că localul Tea­trului a fost clădit și este întreți­nut de comună. In ceia ce privește dreptul de poliția pe care direcția Teatrului il contestă ad-ției comunale, d. primar a răspuns direcțiunei că refuză să stea de vorbă cu ea, asupra in­­terpretărei ce înțelege s’o dea ar­. 35 din legea de organizare a co­munelor urbane, mai cu samă când direcțiunea prin persoane neau­torizate cu preocupări pur co­merciale, nu -și îndeplinește da­toria ce era impusă de un e­­lementar simțimânt de decenta și de pietate pentru memoria re­gelui Carol și in conformitate cu dreptul ce însăși legea teatrelor a­­cord­ă direcțiunei, independent de existența ori­cărui contract. * Asupra rolului pe care d. Patroni îl joacă la teatru, vom reveni în numărul nostru de mâni. Camera de punere sub Acuzare, luând în cercetare apelurile pentru punerea în libertate declarate de Alex. Străjescu și­­ Abba Polak, a respins apelurile lor, confirmând sentința tribunalului Iași, secția 111 din 21 Septembrie a. c., prin carei menține arestați pentru faptele de falsuri, mituire și complicitate. La reprezentația de aseară a trupei Grigoriu FETELE BOGATE, a exce­lat, ca de obicei artistul Maximilian. Publicul i-a făcut ovațiuni. Din cercurile universitare locale se anunță, că examenele la Universitatea din Iași sesiunea Octombrie, nu se vor amâna.

Next