Evenimentul, octombrie-decembrie 1915 - ianuarie-februarie 1916 (Anul 23, nr. 188-285)
1915-11-27 / nr. 234
fITJUL XXIII No. 2345 BANI î ABONAMENTE Pe un an . . Lei 20 f 3 jumătate an ,10 Pe trei luni. . . ,5 l străinătate un an , 30 Vn Sfiînăr vechi 30 hani VINERI 27 NOEMBRIE 1915 5 BANI In pagina a 2-a rîndul 1 leu In pagina a 3-a rîndul, 50 b. In pagina a 4-a rîndul 30 b. — o — TEIEF=BS Fie. S3 ===== ORGAN ál PARTIDULUI COH.S. EN 9 B TOR ===== Redacțiai Administrația Iași PIAȚA UNIREA A MUNCIURI InsorțH Raalant ® Transilvania ori Basarabia? de Colonelul Cernătescu Cirtițile ridică moșeraie de pani, unt, și se cred mari și tari în țara lor numai de © șchioapă ; sunt însă și «pecii de cârtițe o menești, cari nu văd și nu prejudecă viitorul patriei lor decât atunci când moșeroaila se distrug. Acești cârtețui tineri și bătrâni,— Sokiții și Kereskedőeheset— vitregi ai țârei unde s’au născut și unde au primit *viflià și lumină , a căror inimi veștejite de duhoarea banilor străini s’au stârpit da sentimentul iubiroi de frate și neam, speculează ott cinism și nerușinare luarea Basarabiei pentru a face o diversiune în opinia publică care manifestă pentru Transilvania. Da—Basarabia ne este mărgăritar Boump , tot atât de scump ca și Transsilvania. Dar, în frica lui Dumnezeu și cu uiisaâ de român curat, declar că sunt considerațiuni de ordine strategice politice și economice, par a îndepărtează pentru moment realizarea acestui vis măreț. Din nenorocire, România are o frontieră strategică grea și pentru ofensiva grea și pentru defensivă. La nord avem vecini pe Unguri, popor semi-barbar, tenace, orbit de un șovinism exagerat și de o dorință fără margini de mărire și independență. La sud avem pa verii lor Bulgari, popor rapace, nerecunoscător, egoist, prefăcut și intrigant. De Unguri ne despart Carpații. Peste Carpați imediat, găsim câmpia Bârsei în care se află și orașul Brașov. Aceasta câmpie formează o piață de arme naturală față de România (100 kl. lungime pe 40 kl. lărgime). Prin situația sa de la sud-estul bastionului Transilvan și prin legăturile ce le are cu câmpia Secuilor și a Cltului, această câmpie este indicată ca zonă de adunare a armatei Austro-Ungare în caz de război cu România. La vest de câmpia Bârsei, se află șesurile Sibiului și Hațegului, foarte importante prin situația lor față și aproape de România. Frontiera Carpaților are o desvoltare de aproape 800 km. și formează un intrând asupra teritoriului României, ceia ce face un desacord prea mare între întinderea frontului și forțele mobile ale țarei. Toate căile de comunicație ce vin din câmpia Bârsei, converg asupra cetăței București, capitala regatului care e situată la 144 km. de frontieră .—(4—5 zile de marș ordinar). O invazie din câmpia Bârsei în această direcție ar putea sau a rupe armata în două, sau a o împinge asupra capitalei, unde se va închide, sau a o sili să se retragă în Oltenia. O altă invazie prin pasul Oituz ar putea despărți Moldova de Muntenia. Aceasta pentru viitor, când armata Austro-Ungară, sau numai Ungară, se va reforma și întări. Pentru astăzi, când pe tot frontul Carpaților n’au decât vre-o 40 la 50 mii de șchiopi și ciungi, nu e nici un pericol. De la sud dinspre Dunărea de la ceilalți vecini drăguții de bulgari, căile de comunicație dinspre Rusciuk- Sistov-Nicopol, converg toate către București, având distanțele cuprinse între 270 și 60 km. O invazie din această direcție ar avea aceleași consecințe, plus un atac prin Dobrogea pe uscat și apă. Frontiera de est, dinspre Rusia, este Prutul, lung de 500 km, greu de apărat în toată lungimea lui. Limite de invazii ale Rușilor ar fi: Ungheni—Iași—Roman— Ungheni—Iași— Vaslui Bender—Leova—Fălciu Reni—Galați. O armată care ar încerca să apere linia Prutului ar risca să rămâe isolată în Moldova. Fatal Moldova va fi lăsată bulevard deschis, apărarea impunându-se la gâtul dintre Carpați și Dunărea Focșani—Galați. Naște întrebarea dacă luăm Basarabia, se ameliorează frontiera strategică a României ? Absolut cu nimic. . Ar rămâne ca frontieră Nistrul în loc da Prut; se lățește Moldova cu vre-o 80—90 km.,—se adâncește zona de operație a armatei care ar apăra Nistrul, și în caz de invazie din partea Rușilor am proceda aproape la fel, ca și pentru Prut. Față de Unguri și Bulgari frontiera rămâne în cocleaț condițiuni desavantajoase cu toată luarea Basarabiei. Abstracție făcând de considerațiunile strategice ale frontierei, naște altă întrebare : Dacă luăm Basarabia, ori putem să o stăpânim ? Hotărât că nu. In puțin timp Rușii vor lua’o înapoi, și vom plăti ca dobândă pa timpul cât des stăpânit-o, cu Moldova. Chiar de am fi aliați cu Austro-Germană, chiar da am avea tratat de alianță, pentru ei care au probat că tratatele sunt petece de hârtie, de dragul nostru nu vor mai risca un al doilea război cu Rușii. Dacă luăm Transilvania, frontiera strategică devine ideali față de toți vecinii noștri. Transilvania este un raduit puternic, de formă pătrată încunjurată pe toate patru laturile do i sați. Prin luarea Transilvaniei, putem mări efectivul armatei noastre le un milion »mai sute de mii de oameni. Față de Unguri frontiera va fi formată de munții Bihorului care sunt aspri și stâncoși, ne pot fi trecuți «Sa cât prin câteva poteci, cu defileuri strâmte și lungi, sensibile pentru organizări de puterice posiții defensive. Față de Bulgari, ce avea atunci ca linii de apărare, Dunărea. Fortificațiile București-Focșanii, cu alteia intermediare, ce ne vor mai face, Carpații, și Reduitul Transilvan. Contra Rușilor vom avea ca linii de apărare: Prutul,Siretul și Carpații de Est. Iașul fortificat, cu Stânca, și Poeni, va deveni un important punct strategic. Moldova nu va mai fi părăsită ci apărată pas cu pas. Prin luarea Transilvaniei, mai avem avantajul că ne putem pune mai direct în contact cu germanii pe la nordul Transilvaniei. Chiar dacă în împrejurările actuale am lucra contra ei, vom rămîne pe viitor în relațîuni destul de bune. România e un Lămâi cu fructele coapte și zemoase, pe care Germanii au să cultive totdeauna, ca să’l poată bine stoarce de zarna. Basarabia vom lua’o mai târziu cu vârful condeiului și aceasta va fi atunci când Rușii vor fi stăpâni pe Constantinopol. Dacă la 1877-78 ne-a răpit cele 3 districte, n’a făcut-o ca să-și mărească imensul său teritoriu, ci ca să-și mărească zona de concentrare în sudul Basarabiei, în vederea unei ofensive in peninsula Balcanică, cum a făcut în toate războaele ce le-a avut cu Turcii, în secolul trecut. Când nu vor mai avea nevoe de această zonă,Basarabia va fi a noastră. Dacă cărmuitorii țărei se încumetă acum să dea Transilvania cu vârful baionetei, Bucovina și Basarabia cu vârful condeiului, numele lor va fi scris cu litere de aur în Cartea neamului. Iar pe voi Căruțoi tineri și bătrâni, blăstămul neamului vă va urmări până în negrul mormânt. Iași 12 Noembrie 1915 ----------COD------— Austriacii au închis granița la Burdujeni Cu începere de ori autoritățile austriace de la Burdujeni, au primit ordinul ca să închidă granița pentru exportul românesc. Până în present nu s’a putut încă afla scopul acestei disposițiuni a guvernului de la Viena, stil JOSb m 0 JsiÜjOs 4^ ^11 Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române, secția lați, organizând și anul acesta, Steaua de Crăciun pentru copilașii de la Grădina de Copii, face un călduros apel la onor, Public ieșan, de a-i veni în ajutor, ca și în anii precedenți, cu obiecte de îmbrăcăminte, bani, încălțăminte ; roagă pe toți domnii cofetari să bine-voiască a le trimite bomboane; pe toți domnii bacani a le da strafide, smochine, alune etc, roagă cu multă insistență pe domnii comersanți ca In aceste timpuri grele să nu uite pe micii elevi și să le trimită, resturi de stofe, barohet, colțuni, mănuși, etc. Societatea mai face apel la toți copii cu dare de mână, să trimită din jucăriile lor și fraților lor săraci, spre a putea și ei să se joace și bucura de Sf. sărbători. Serbarea Stelei va avea loc în localurile grădinelor de copii, una în strada Sărăriei No.99, alta la Socola lângă Ateliere. Numele tuturor donatorilor și obiectele oferite vor fi publicate în jurnalele locale. Obiectele se pot trimite la sediul societății, strada Carp, No. 2 sau la una din doamnele din comisiunea de organizare a Stelei de Crăciun. L-na Elisa Gh. Văleanu, strada Lascar Catargiu No. 36. L-na Colonel Gh. Liciu strada Lascar Catargiu No. 27. L-na Maria N. Krupensky, str. Carol No. 37. L-na Ana Gh. Netzer str. Armeană No. 18. L-na Alesandrina Th. Nicolau, elr. Sf. Teodor No. 16. L-na Alesandrina C. Praja, str. Păcurari No. 81. Tot odată Societatea roagă Onor. Public ieșaa să binevoiască a lua parte la această Serbare, spre a putea mai bine constata progresul, ce Vau făcut aceste școli. Festivalul G. P. Văleanu Aseară, la Teatrul Național a avut loc festivalul artistic dat de către baritonul ardelean G. P. Văleanu, cu concursul mai multor artiști ieșeni. A trebuit ca biletele să se desfacă și de către studenții universitari, pentru ca să fie lume în sală. Baritonul Văleanu a executat cu multă duioșie bucățile din programul Peste Carpați da d. E. Mezzetti, care a și fost bisată. Vocea limpede a baritonului, puternică a plăcut publicului. Au dat concursul la acest festival, corul societăței muzicale „Armonia“ de sub presudenția d-lui Teodor Burada. Corul a executat cu mult succes mai multe bucăți, printre care și Tanhauser. D. Ciolan dirijorul corului a fost la înălțime. Studentul Dobrovici, care posedă o frumoasă voce de tenor, acompaniat de către d. Mezzetti la piano, a executat bucăți de Donnizetti și de Dima. D-ra Cârjă, mult simpatica artistă a recitat cu multă căldură versuri de Coșbuc și Goga. Igg D-rei Câr’jă i s’au făcut ovațiuni de către public, care apreciază în mod deosebit talentul ei artistic. D-nii Mitrofan și Borgovan, artiști ai Teatrului, au excelat în recitările lor, fiind aplaudați și chemați de nenumărate ori la rampă. In sfârșit, tânărul violonist Alex. Garabet, elevul d-lui profesor A. Theodorini, a executat minunat de bine Concertul No. 1—Rode în re minor, iar d-ra Grigoriu fostă elevă a d-lui profesor I. Sibianu, a executat la piano cu multă măestrie Valsul din concertul Wienawsky. In rezumat, un concert bine reușit, dar cu puține foloase materiale pentru baritonul ardelean Văleanu, care actualmente—după cât aflăm—ocupă o modestă funcție la Silistra. S’a fixat ziua de 15 ianuarie 1916 pentru ținerea examelor de capacitate pentru fete. Ministerul instrucțiunii publice a aprobat ca absolvenții secțiuni reale ai liceului să poată urma cursurile facultății de drept. Secția II-a a Tribunalului Covurlui va judeca la 3 Decembrie procesul soților Zolner, din Iași, condamnați în afacerea cu procurorul Rang. M. S. Regele a semnat decretul prin care ea aprobă modificarea regulamentului pentru construcțiuni, împrejmuiri și alinieri în orașul Iași. In cercurile militare se zvonește că ministerul de război va da o a doua primă de achipare ofițerilor concentrați mai mult de 10 luni. Listă de subscripție pentru refugiații Sârbi tabăra Sipst» și spitalul militar Iași. Ori ce sumă a sa adresa direct la administrația ziarului nostru. Lei D. Kr. C. Thiron 20 — Anonim 20 — D. Tafrali prof. universitar 10 — Agenția Teatrală Alximovici Roagă cu insistență pe toate persoanele care au reținut bilete de Loje, Fotoliu și Stals pentru Concertele George Enescu să le retragă până la 1 Decembrie, după această dată se vor pune în vânzare de ore o ®corurile sunt nmeroase. D. George Sharlet va ține o conferință despre Imperialism și Naționalism—privitor la răsboiul European—pe care o va desvolta Sâmbătă seara, 1 28 Noembrie 1915, ora 8 trei sferturi In sala Liceului Militar din Iași. Intrarea liberă. Fapta Bmbtse vrător&F ® Sa Siminsr&linipt.s din Iași. — Un fapt de deosebită importanță pentru viitorul studiilor istorice în regat, care merită să fie semnalat și de presă, e că pentru prima dată se ține la Universitățile din țară, un curs de paleografie grecească. începutul acestor studii de însemnătate primordială nu numai pentru cercetările științifice generale ci în deosebi și pentru cunoașterea trecutului românesc, asupra cărui avem nenumărate favoare în limba grecească, neutilizate încă,s’a inaugurat de către dl. Tafrali, distinsul profesor de arheologie la Universitatea din Iași, un savant, în înțelesul cel mai înalt al cuvîntului, considerat ca o glorie în archiologia universală de somități în archiologie ca Delattre, Diehl etc. Prin aceasta s-a dovedit încă odată că lașul e acela, de la care a pornit întotdeauna, curentul tuturor faptelor frumoase în regenerarea artei, literaturei și științei românești. Fapta atât de frumoasă a d-lui profesor Tafrali se impune cu atât mai mult să fie remarcată cu cât acele de curs pentru paleografia grecească și le-a impus din propria inițiativă, nefiind de loc prevăzute în regulamentul de studii universitare La liceul Național fiind vacant un post de laborant plătit cu 80 lei lunar, casă și lemne, doritorii sunt înștiințați a se adresa d-lui director al liceului Național până la 30 Noembrie a. c. Se preferă cei cu oarecari studii speciale sau cari au mai făcut practică în Farmacii sau alte laboratoare. L. Em. Costinescu, ministru de finanțe, desminte știrea despre reducerea lefurilor funcționarilor publici. Prințesa Maria, soția prințului George al Greciei, a trimis din Paris statului major francez din Salonic un tren sanitar cu șase vagoane automobile, dintre care unul cu o instalație complectă de radiotelegrafie, celelalte cu material sanitar plus 100.000 lei destinați să se cumpere haine groase pentru soldații francezi cari luptă în Balcani. Profesorii și politica externă Un prolog și două scene de Radu Avortonovici PROLOG Prologul se petrece cândva și undeva. Binecunoscutul scriitor și filozof Radu Avortonovici, din cauze ușor de înțeles, n’a dat numele, exact al persoanelor, n’a fixat nimic în timp, și în spațiu. A ales, doar, pentru prologul său o piață publică înainte de deschiderea școalelor. Aice Ochsenkopf adună în juru-i multă lume printre care și câțiva oameni din societate ca Alexief,Căpitanu, Lecovici, Javrovici și Vasile Boc Retras. Ochsenkopf. — A hamă, nimeni n’a vrut să mă creadă când vă spuneam c’am dat di dracu. Eu știu ce spun mă... Ci nu pricepeți proștilor ? Armata rusască mă, o fost prinsă de Hindenburg mă, și dincolo nemții trec în Anglia și la Yarmouth mă și de când e Anglia n’o călcat picior de dușman pe pământul ei. O luat-o dracu Javreviei.—Cine ț’a spus mă smintitele idioțiile astea ? Ochi.—• Smintit ești tu, eu știu ca spun. N’am nevoe să mi le spun, alții. Eu îl am diștept, am părerea ma și pot da soluții mă și di, nu mă crezi pe mine întreabă pi Popescu di la consulat. Alexie.—Mă Ochi mă, vra zacă mă, a dracului ești tu bie. D’apoi cum di le știi tu toate măă! Da pare să fiu chiar așa mă. Ci naiba, Rusu-i.. "mult al dracului mă și apoi mai este Franțuzu, nu ti joci cu Franțuzu ia citește tu Jurnalul de Geneve. .Și apoi o fi Rusu rău, da cum îi neamțu de sălbatic nu »’o mai pomenit mă, Javrovici. .. D-le Alexief te rog să nu te amesteci d-ta unde nu te pricepi. Ci Franțuzii, Franțuzii sunt niște mueri nevricoase. Secus. — Nevricoase !-o dizivație străină.... Javrovici.—Sâcur prostule, noi vorbim aici serios nu te amesteca. Cum vă spuneam Franțuzui-o minere nevricoasă, Rusu un sălbatec! nu-i cunoaște nimeni cum îl cunoaște Stere... Căpitanul.— Destul, destul, dacă-i vorba de Stere Zemstvon, de Bădărău Berman Juster să le ..... Atâta-i destul să știu că Stere și Bădărău sunt la un loc ca să știu ce am de făcut. După mine băeți „La arme ora a sunat“. (Publicul se ia după Căpitanul, intonând cunoscutul marș popular: la arme ora a sunat, 60 bani partitura complectă pentru voce și pian). SCENA ! (Se petrece în clasul unei școli, după deschiderea cursurilor). Profesorul Ochsenkopf intră țanțoș în clas în manifestația gălăgioasă a elevilor, care cum îl văd încep a petrece. Profesorul. — Mai este vr’un, magaz mă printre voi, care să fie cu Franțujii ? (Toată clasa se scoală în picioare ridicând manele în sus). Idrof.—Mai este macar unul să fie cu nemții ? (Toată clasa îndreaptă manele ,către profesor). Prof. — Ptiu, bată-v’ar Dumnezeu șortici, vra să zică numai eu cu nemții... Unu la studiu și unu la purtare la toată clasa. Ia să vă văd eu ce-ați învățat. Dumitrescu, câți oameni diștepți sunt în țara aceasta ? Elevul Dumitrescu. — Trei domnule ! Prof. — Și care-s mă! Elev.—Dumneavoastră, Regele Carol și d-l P. Carp. Prof.—Bine, da regele Carol a murit mă, câți o mai rămas ? Elevul. — Nici unul domnule ! Prof.—Șez, la loc idiotule, unu pe tot bimestrul. Vogt, câți deștepți o mai rămas în țară, dacă o murit regele Carol ? Elevul Vogt. — Doi domnule profesor, dumneavoastră și d-l Carp. Fl'or.—Foarte bine zece, stai la loc. Botezatule, i-a spune tu care sunt cei mai mari patrioți ai țărei noastre. Elevul Botezatu.—D-nii Marghiloman, Stere, Bădărău și d-tră. Prof.—Bine, da cei mai mari șnapani ai țărei. , - Elevul.—D-nii Filipescu, Delavran-