Evenimentul, octombrie-decembrie 1915 - ianuarie-februarie 1916 (Anul 23, nr. 188-285)

1915-11-27 / nr. 234

fITJUL XXIII No. 234­5 B­A­NI î ABONAMENTE Pe un an . . Lei 20 f 3 jumătate an­­ ,10 Pe trei luni. . . ,5 l­ străinătate un an , 30 Vn Sfiînăr vechi 30 hani VINERI 27 NOEMBRIE 1915 5 BANI In pagina a 2-a rîndul 1 leu In pagina a 3-a rîndul, 50 b. In pagina a 4-a rîndul 30 b. — o — T­EIEF=BS Fie. S3 ===== O­R­G­A­N ál PARTIDULUI C­O­H.S. E­N­ 9 B T­O­R ===== Redacția­­i Administrația Iași PIAȚA UNIREA A M­U­N­C­I­U­R­I InsorțH Raalant ® Transilvania ori Basarabia? de Colonelul Cernătescu Cirtițile ridică moșeraie de pa­ni, unt, și se cred mari și tari în țara lor numai de © șchioapă ; sunt însă și «pecii de cârtițe o menești, cari nu văd și nu prejudecă viitorul patriei lor de­cât atunci când moșeroaila se distrug. Acești cârtețui tineri și bătrâni,— Sokiții și Kereskedő­eheset—­ vi­tregi ai țârei unde s’au născut și unde au primit *viflià și lumină , a căror inimi veștejite de duhoarea banilor străini s’au stârpit da sentimentul iubiroi de frate și neam, speculează ott cinism și nerușinare luarea Ba­sarabiei pentru a face o diversiune în opinia publică care manifestă pen­tru Transilvania. Da­­—Basarabia ne este mărgăritar Boump , tot atât de scump ca și Tran­­ssilvania. Dar, în frica lui Dumnezeu și cu uiisaâ de român curat, declar că sunt considerațiuni de ordine strategice politice și economice, par a îndepăr­­t­ează pentru moment realizarea a­­cestui vis măreț. Din nenorocire, România are o fron­tieră strategică grea și pentru ofen­siva grea și pentru defensivă. La nord avem­ vecini pe Unguri, popor semi-barbar, tenace, orbit de un șovinism exagerat și de o dorin­ță fără margini de mărire și in­dependență. La sud avem pa verii lor Bulgari, popor rapace, nerecunoscător, egoist, prefă­cut și intrigant. De Unguri ne despart Carpații. Peste Carpați ime­diat,­ găsim câmpia Bârsei în care s­e află și orașul Brașov. Aceasta câm­pie formează o piață de arme na­turală față de România (100 kl. lun­gime pe 40 kl. lărgime). Prin situația sa de la sud-estul bastionului Tran­silvan și prin legăturile ce le are cu câmpia Secuilor și a Cltului, această câmpie este indicată ca zonă de adunare a armatei Austro-Ungare în caz de război cu România. La vest de câmpia Bârsei, se află șesurile Sibiului și Hațegului, foarte importante prin situația lor față și aproape de România. Frontiera Carpaților are o desvol­­tare de aproape 800 km. și formează un intrând asupra teritoriului Ro­mâniei, ceia ce face un desacord prea mare între întinderea frontului și forțele mobile ale țarei. Toate căile de comunicație ce vin din câmpia Bârsei, converg asupra cetăței București, capitala regatului care e situată la 144 km. de frontieră .—(4—5­ zile de marș ordinar). O invazie din câmpia Bârsei în a­­ceastă direcție ar putea sau a rupe armata în două, sau a o împinge asu­pra capitalei, unde se va închide, sau a o sili să se retragă în Oltenia. O altă invazie prin pasul Oituz ar putea despărți Moldova de Muntenia. Aceasta pentru viitor, când armata Austro-Ungară, sau numai Ungară, se va reforma și întări. Pentru astăzi, când pe tot frontul Carpaților n’au de­cât vre-o 40 la 50 mii de șchiopi și ciungi, nu e nici un pericol. De la sud dinspre Dunărea de la ceilalți vecini drăguții de bulgari, căile de comunicație dinspre Rusciuk- Sistov-Nicopol, converg toate către București, având distanțele cuprinse între 270 și 60 km. O invazie din această direcție ar avea aceleași consecințe, plus un atac prin Dobrogea pe uscat și apă. Frontiera de est, dinspre Rusia, este Prutul, lung de 500 km, greu de apărat în toată lungimea lui. Limite de invazii ale Rușilor ar fi: Ungheni—Iași—Roman— Ungheni—Iași— Vaslui Bender—Leova—Fălciu Reni—Galați. O armată care ar încerca să apere linia Prutului ar risca să rămâe iso­­lată în Moldova. Fatal Moldova va fi lăsată bule­vard deschis, apărarea impunându-se la gâtul dintre Carpați și Dunărea Focșani—Galați. Naște întrebarea dacă luăm Ba­sarabia, se ameliorează frontiera stra­tegică a României ? Absolut cu nimic. . Ar rămâne ca frontieră Nistrul în loc da Prut; se lățește Moldova cu vre-o 80—90 km.,—se adâncește zona de operație a armatei care ar apăra Nistrul, și în caz de invazie din par­tea Rușilor am proceda aproape la fel, ca și pentru Prut. Față de Unguri și Bulgari frontie­ra rămâne în cocleaț­ condițiuni de­­savantajoase cu toată luarea Basa­rabiei. Abstracție făcând de considerațiu­­nile strategice ale frontierei, naște altă întrebare : Dacă luăm Basarabia, o­ri putem să o stăpânim ? Hotărât că nu. In puțin timp Rușii vor lua’o înapoi, și vom plăti ca dobândă pa timpul cât des stăpânit-o, cu Moldova. Chiar de am fi aliați cu Austro-Ger­­mană, chiar da am avea tratat de a­­lianță, pentru ei care au probat că tratatele sunt petece de hârtie, de dragul nostru nu vor mai risca un al doilea război cu Rușii. Dacă luăm Tran­silvania, frontiera strategică devine ideali față de toți vecinii noștri. Transilvania este un rad­uit puter­nic, de formă pătrată încunjurată pe toate patru­ laturile do i s­ați. Prin luarea Transilvaniei, putem mări e­­f­ectivul armatei noastre le un milion »m­ai sute de mii de oameni. Față de Unguri frontiera va fi for­mată de munții Bihorului care sunt aspri și stâncoși, ne pot fi trecuți «Sa cât prin câte­va poteci, cu defileuri strâmte și lungi, sensibile pentru organizări de puter­i­ce posiții de­fensive. Față de Bulgari, ce avea atunci ca linii de apărare, Dunărea. Forti­­ficațiile­ București-Focșanii, cu alteia intermediare, ce ne vor mai face, Carp­ații, și Reduitul Transilvan. Contra Rușilor vom avea ca linii de apărare: Prutul,Siretul și Carpații de Est. Iașul fortificat, cu Stânca, și Poeni, va deveni un important punct stra­tegic. Moldova nu va mai fi părăsită ci apărată pas cu pas. Prin luarea Transilvaniei, mai a­­vem avantajul că ne putem pune mai direct în contact cu germanii pe la nordul Transilvaniei. Chiar dacă în împrejurările actua­le am lucra contra ei, vom rămîne pe viitor în relațîuni destul de bune. România e un Lămâi cu fructele coapte și zemoase, pe care Germanii au să­ cultive totdeauna, ca să’l poa­tă bine stoarce de zarna. Basarabia vom lua’o mai târziu cu vârful condeiului și aceasta va fi a­­tunci când Rușii vor fi stăpâni pe Constantinopol. Dacă la 1877-78 ne-a răpit cele 3 districte, n’a făcut-o ca să-și măreas­că imensul său teritoriu, ci ca să-și mărească zona de concentrare în su­dul Basarabiei, în vederea unei ofen­sive in peninsula Balcanică, cum a făcut în toate războaele ce le-a avut cu Turcii, în secolul trecut. Când nu vor mai avea nevoe de această zonă,Basarabia va fi a noastră. Dacă cărmuitorii țărei se încumetă acum să dea Transilvania cu vârful baionetei, Bucovina și Basarabia cu vârful condeiului, numele lor va fi scris cu litere de aur în Cartea nea­mului. Iar pe voi Căru­țoi tineri și bă­trâni, blăstămul neamului vă va urmări până în negrul mormânt. Iași 12 Noembrie 1915 ----------COD------— Austriacii au închis granița la Burdujeni Cu începere de ori autoritățile austriace de la Burdujeni, au pri­mit ordinul ca să închidă granița pentru exportul românesc. Până în present nu s’a putut încă afla scopul acestei disposițiuni a guvernului de la Viena, stil JOSb m 0 Js­­iÜjOs 4^ ^11 Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române, secția lați, orga­nizând și anul acesta, Steaua de Crăciun pentru copilașii de la Gră­dina de Copii, face un călduros apel la onor, Public ieșan, de a­-i veni în ajutor, ca și în anii pre­cedenți, cu obiecte de îmbrăcămin­te, bani, încălțăminte ; roagă pe toți domnii cofetari să bine-voiască a le trimite bomboane; pe toți dom­nii bacani a le da strafide, smo­­­chine, alune etc, roagă cu multă insistență pe domnii comersanți ca In aceste timpuri grele să nu uite pe micii elevi și să le trimită, res­turi de stofe, barohet, colțuni, mă­nuși, etc. Societatea mai face apel la toți copii cu dare de mână, să trimită din jucăriile lor și fraților lor să­­raci, spre a putea și ei să se joa­ce și bucura de Sf. sărbători. Serbarea Stelei va avea loc în localurile grădinelor de copii, una în strada Sărăriei No.­99, alta la Socola lângă Ateliere. Numele tuturor donatorilor și o­­biectele oferite vor fi publicate în jurnalele locale. Obiectele se pot trimite la sediul societății, strada Carp, No. 2 sau la una din doamnele din comisiu­­nea de organizare a Stelei de Cră­ciun. L-na Elisa Gh. Văleanu, strada Lascar Catargiu No. 36. L-na Colonel Gh. Liciu strada Lascar Catargiu No. 27. L-na Maria N. Krupensky, str. Carol No. 37. L-na Ana Gh. Netzer str. Ar­meană No. 18. L-na Alesandrina Th. Nicolau, elr. Sf. Teodor No. 16. L-na Alesandrina C. Praja, str. Păcurari No. 81. Tot odată Societatea roagă Onor. Public ieșaa să bine­voiască a lua parte la această Serbare, spre a putea mai bine constata progresul,­­ ce Vau făcut aceste școli. Festivalul G. P. Văleanu Aseară, la Teatrul Național a avut loc festivalul artistic dat de către ba­ritonul ardelean G. P. Văleanu, cu concursul mai multor artiști ieșeni. A trebuit ca biletele să se desfacă și de către studenții universitari, pen­tru ca să fie lume în sală. Baritonul Văleanu a executat cu multă duioșie bucățile din program­ul Peste Carpați da d. E. Mezzetti, care a și fost bisată. Vocea limpede a baritonului, pu­ternică a plăcut publicului. Au dat concursul la acest festival, corul societăței muzicale „Armonia“ de sub presu­denția d-lui Teodor Bu­­rada. Corul a executat cu mult suc­ces mai multe bucăți, printre care și Tanhauser. D. Ciolan dirijorul co­rului a fost la înălțime. Studentul Dobrovici, care posedă o frumoasă voce de tenor, acompaniat de către d. Mezzetti la piano, a exe­cutat bucăți de Donnizetti și de Dima. D-ra Cârjă, mult simpatica artistă a recitat cu multă căldură versuri de Coșbuc și Goga. Igg D-rei Câr’jă i s’au făcut ovațiuni de către public, care apreciază în mod deosebit talentul ei artistic. D-nii Mitrofan și Borgovan, artiști ai Teatrului, au excelat în recitările lor, fiind aplaudați și chemați de ne­numărate ori la rampă. In sfârșit, tânărul violonist Alex. Garabet, elevul d-lui profesor A. Theo­­dorini, a executat minunat de bine Concertul No. 1—Rode în re minor, iar d-ra Grigoriu fo­stă elevă a d-lui profesor I. Sibianu, a executat la pi­ano cu multă măestrie Valsul din con­­certul Wienawsky. In rezumat, un concert bine reușit, dar cu puține foloase materiale pen­tru baritonul ardelean Văleanu, care actualmente—după cât aflăm—ocupă o modestă funcție la Silistra. S’a fixat ziua de 15 ianuarie 1916 pentru ținerea examelor de capacita­te pentru fete. Ministerul instrucțiunii publice a aprobat ca absolvenții secțiuni reale ai liceului să poată urma cursurile facultății de drept. Secția II-a a Tribunalului Covurlui va judeca la 3 Decembrie procesul soților Zolner, din Iași, condamnați în afacerea cu procurorul Rang. M. S. Regele a semnat decretul prin care ea aprobă modificarea regula­mentului pentru construcțiuni, îm­prejmuiri și alinieri în orașul Iași. In cercurile militare se zvonește că ministerul de război va da o a doua primă de achipare ofițerilor concen­trați mai mult de 10 luni. Listă de subscripție pentru­ refugiații Sârbi tabăra Sipst» și spitalul militar Iași. Ori­ ce sumă a sa adresa direct la administrația ziarului nostru. Lei D. Kr. C. Thiron 20 — Anonim 20 — D. Tafrali prof. universitar 10 — Agenția Teatrală Alximovici Roagă cu insistență pe toate per­soanele care au reținut bilete de Loje, Fotoliu și Stals pentru Con­certele George Enescu să le retra­gă până la­ 1 Decembrie­, după aceas­tă dată se vor pune în vânzare de ore o ®­corurile sunt nmeroase. D. George Sharlet va ține o conferință despre Imperialism și Naționalism—privitor la răsbo­­iul European—pe care o va desvolta Sâmbătă seara, 1 28 Noembrie 1915, ora 8 trei sfer­turi In sala Liceului Militar din Iași. Intrarea liberă. Fapta Bmbtse vrător&F ® Sa Siminsr&linipt.s din Iași. — Un fapt de deosebită importanță pentru viitorul studiilor istorice în regat, care merită să fie semnalat și de presă, e că pentru prima dată se ține la Universitățile din țară, un curs de paleografie grecească. începutul a­­cestor studii de însemnătate primor­dială nu numai pentru cercetările științifice generale ci în deosebi și pentru cunoașterea trecutului româ­nesc, asupra cărui avem nenumărate favoare în limba grecească, ne­utili­zate încă,s’a inaugurat de către dl. Ta­frali, distinsul profesor de arh­eologie la Universitatea din Iași, un savant, în înțelesul cel mai înalt al cuvîntului, considerat ca o glorie în archiologia universală de somități în archiologie ca Delattre, Diehl etc. Prin aceasta s-a dovedit încă odată că lașul e acela, de la care a pornit în­totdeauna, curentul tuturor fapte­lor frumoase în regenerarea artei, li­­teraturei și științei românești. Fapta atât de frumoasă a d-lui profesor Tafrali se impune cu atât mai mult să fie remarcată cu cât ace­le de curs pentru paleografia gre­cească și le-a impus din propria ini­țiativă, nefiind de loc prevăzute în regulamentul de studii universitare La liceul Național fiind vacant un post de laborant plătit cu 80 lei lunar, casă și lemne, doritorii sunt înștiințați a se adresa d-lui director al liceului Național până la 30 No­embrie a. c. Se preferă cei cu oare­­cari studii speciale sau cari au mai făcut practică în Farmacii sau alte laboratoare. L. Em. Costinescu, ministru de finanțe, desminte știrea despre re­ducerea lefurilor funcționarilor publici. Prințesa Maria, soția prințului Geor­ge al Greciei, a trimis din Paris statului major francez din Salonic un tren sanitar cu șase vagoane au­tomobile, dintre care unul cu o in­stalație complectă de radiotelegrafie, celelalte cu material sanitar plus 100.000 lei destinați să se cumpere haine groase pentru soldații francezi cari luptă în Balcani. Profesorii și politica externă Un prolog și două scene de Radu Avortonovici PROLOG Prologul se petrece cândva și undeva. Bine­cunoscutul scriitor și filozof Radu Avortonovici, din cauze ușor de înțeles, n’a dat numele, exact al persoanelor, n’a fixat nimic în timp, și în spațiu. A ales, doar, pentru prologul său o piață publică înainte de deschiderea­ școalelor. Aice Och­senkopf adună în juru-i multă lume prin­tre care și câți­va oameni din societate ca Ale­­xief,­Căpitanu, Lecovici, Javrovici și Vasile Boc Retras. Ochsenk­opf. — A ha­­mă, nimeni n’a vrut să mă creadă când vă spu­­neam c’am dat di dracu. Eu știu ce spun mă... Ci nu price­peți proștilor ?­­ Armata rusască mă, o fost prinsă de Hindenburg mă, și­ dincolo nemții trec în Anglia și la Yarmouth mă și de când e Anglia n’o călcat picior de dușman pe pământul ei. O luat-o dracu­ Javreviei.—Cine ț’a spus mă smin­titele idioțiile astea ? Ochi.—• Smintit ești tu, eu știu ca spun. N’am nevoe să mi le spun, alții. Eu îl am diștept, am părerea ma și pot da soluții mă și di, nu mă crezi pe mine întreabă pi Popescu di la consulat. Alexie­.—Mă Ochi mă, vra zacă mă, a dracului ești tu bie. D’apoi cum di le știi tu toate măă! Da pare să fiu chiar așa mă. Ci naiba, Rusu-i.. "mult al dracului mă și apoi mai este Fran­­țuzu, nu ti joci cu Franțuzu i­a ci­tește tu Jurnalul de Geneve. .Și­ apoi o fi Rusu rău, da cum îi neamțu de sălbatic nu »’o mai pomenit mă, Javrovici. .. D-le Alexief te rog să nu te amesteci d-ta unde nu te pricepi. Ci Franțuzii, Franțuzii sunt niște mueri nevricoase. Secus. — Nevricoase !-o dizivație străină.... Javrovici.—Sâcu­r prostule, noi vor­bim aici serios nu te amesteca. Cum vă spuneam Franțuzu­i-o minere nevri­coasă, Rusu un sălbatec! nu-i cunoaște nimeni cum îl cunoaște Stere... Căpitanul.— Destul, destul, dacă-i vorba de Stere Zemstvon, de Bădărău Berman Juster să le ..... Atâta-i destul să știu că Stere și Bădărău sunt la un loc ca să știu ce am de făcut. După mine băeți „La arme ora a sunat“. (Publicul se ia după Căpitanul, in­tonând cunoscutul marș popular: la arme ora a sunat, 60 bani partitura complectă pentru voce și pian). SCENA ! (Se petrece în clasul unei școli, după deschi­derea cursurilor). Profesorul Ochsenkopf intră țanțoș în clas în manifestația gălăgioasă a elevilor, care cum îl văd încep a petrece. Profesorul. — Mai este vr’un, ma­­gaz mă printre voi, care să fie cu Franțujii ? (Toată clasa se scoală în picioare ridicând manele în sus). Idrof.—Mai este macar unul să fie cu nemții ? (Toată clasa îndreaptă manele ,către profesor). Prof. — Ptiu, bată-v’ar Dumnezeu șortici, vra să zică numai eu cu nem­ții... Unu la studiu și unu la purtare la toată clasa. Ia să vă văd eu ce-ați învățat. Dumitrescu, câți oameni diș­­tepți sunt în țara aceasta ? Elevul Dumitrescu. — Trei dom­nule ! Prof. — Și care-s mă! Elev.—Dumneavoastră, Regele Ca­rol și d-l P. Carp. Prof.—Bine, da regele Carol a mu­rit mă, câți o mai rămas ? Elevul. — Nici unul domnule ! Prof.—Șez, la loc idiotule, unu pe tot bimestrul. Vogt, câți deștepți o mai rămas în țară, dacă o murit regele Carol ? Elevul Vogt. — Doi domnule pro­fesor, dumneavoastră și d-l Carp. Fl'or.—Foarte bine zece, stai la loc. Botezatule, i-a spune tu care sunt cei mai mari patrioți ai țărei noastre. Elevul Botezatu.—D-nii Marghilo­man, Stere, Bădărău și d-tră. Prof.—Bine, da cei mai mari șna­pani ai țărei. , -­ Elevul.—D-nii Filipescu, Delavran-

Next