Evenimentul, octombrie-decembrie 1915 - ianuarie-februarie 1916 (Anul 23, nr. 188-285)

1916-01-15 / nr. 271

flmil XXHi Na. 271 BAN! = Mnvnffm«•® WIW»nM*V1»<*l­n»t«>iwnt­< ABONAMENTE Pe im an . . Lei 20 ș­i jumătate an . , 10 Pe trei Ani. . . , 5 in­ străinătate un an » 31' piu 'ar varói 30 b«sH «­ nvrt »v­rsji­wr­tytmwf/awiwjr­Mf uwistrf­ar«»' »hbismwi1' ru«<*rt<1pst.ia«a Kixmn­mm* »vw» to B­A/N -n­ivn U-M­ C ! O­’R i­ isatwrțZl fȘkțiftJamG în pagina a ‘ü-a rmodul 1 leu In­­ pagina a 3-a finda! 50 b. In pompa a 4-a dú'dul 30 b. I EL GF.& lt­ Sto. «J* o R = $ H. A­L p îl­­ț Ț I a' ü L­a­m­c­o N­S £ ?! ? fi Ț­o R = EAețk fi âdmMsiraA lași PIAȚA- ÜH1RSA Profesorii Universitari morféi colegilor lor Nu odată au atras luarea amin­te a Cetățenilor și a Românilor, asupra decadenței mora­e ce prinde zilnic adânci rădăcini, nu ne nor­o­cita n­oast­ră Uni­versi­­tate. Găsesc astăzi, Cercuri 13 ia­nuarie 1916, cu ocazia înmormân­tare­a unui stimat, cem erg, din multe, multe puncte de vedere, a lui loan Ralea, trista dar imperioasa da­torie, de a mai atrage atenția, asu­pra acelei decadenți morale, care o spun fără șovăială, că e o ru­șine pentru înalta Instituție Culturală ieșană. Ce înțăleg oare acești profesori, prin a fi profesori Universitari? O simplă sinecură pentru Incăsare de lefi, și la anumite ceasuri, de­bitarea cunoștințelor alese din cu­tare sau cutare autor străin pe care și le apropiez ? Acesta ie e rostul lor? Sarmană țară! Ce vremuri înăl­țătoare ai apucat și ’n ce vremuri de decadență ai ajuns! Facultatea de Știință singură, fu reprezentată la această tristă despărțenie de un coleg iubit, sti­mat, ascultat și apoi, pe ici coleg, câte un profesor de la Facultatea de Medicină și dacă nu mă înșel, unul singur de la Facultatea de Litere. Rectorul nu numără, căci vina totală să datorește numai lui, și profesorul de la facultatea de drept ce a mai fost, iarăși nu numără, fiind în înrudire cu de­functul. Unde dacă erau profesorii Universitari ? Nici macar la mo­mentele solemne ce ne ating pe toți deopotrivă—după soartă—să nu ne întâlnim ? Oare vom pieri, dacă ne-am descoperi macar un mo­ment, când dispărutul e suit in pa­­rașcă ? Nici atâta semn de dem­nitate din partea noastră? Fiind unul din aceia, care am i­mbrățișat Universitatea, cu toată dragostea cuvenită, călăuzit fiind, de frumoasele sentimente colegiale ce am văzut și simțit, la Universi­tatea din Paris, sufăr când văd, că urmele de colegialitate ce am simțit, venind in 1880 ca profesor la Universitatea din Iași, dispar zi cu zi, odată cu dispariția ace­lora, care erau cu sufletul și cu trupul lor. In adevăr profesori Uni­versitari ! Astăzi sufăr și mai mult, față de exemplul dat, pe de o parte, de Școala Militară din Iași, care a ținut nu numai să salute pentru ultima oară prin Colonelul și cor­pul său ofițeresc, pe testul pro­­fesor, dar i’a și uimit cu o de­legație de elevi, pe de altă parte de coroana depusă și­­ ie asistența corpului ofițeresc cu colonelul in­e frunte a reg. 7 Roșiori, care n’aveau cu defunctul o altă legătură su­fletească de­cât aceia, că la mulți din ei, le-a fost profesor. In fine— și aceasta să fie lecție Rec­torului—prezența și luarea parte in corpore a elevilor liceului In­ternat, unde colegul nostru fu o­­dinioară Director. Onoare corpului profesoral și Directorului acelui li­ceu, care a dat lecția bine mers­ de pr. Ucu C. Gosmovici în fața tată acelora care să g» gufă in a conduce o­­ instituție culturală, ca Universitatea. Lipsa studenților Universitari, de la această tristă ceremonie pe care am constat-o și astăzi, este do­vada cea mai vie, că Universi­tatea noastră nu-și cunoaște datoria, încă o tristă constatare ! Cordoanele au ordonat să fie ți­nute, nu de colegi, ci de clubul li­beral ! Câtă amărăciune și câtă de­săr­ăciune! --------------- qx3------------------­ „Politica de posibilități“ de I. URSU Un politician în adevăratul sens al cuvântului a arătat că cea mai bună po­litică pentru România e „politica de posibilități“. In afară de faptul că e cu desăvârșire nedemnă pentru un stat tănăr, dar pentru ori­ce om cu cap și sincer această cale e de fapt imposibilă. 1. La dreapta. 1) Politica pentru Basarabia ne-a fost sugerată la Viena și a servit ca mijloc să ne țină în sfera ei de influență. 2) Basarabia trebue luată de la Ruși, un stat puternic agricol, care se poa­te reface în câți­va ani după pace. 3) Nu ne separă de Rusia nici o graniță puternică pentru apărare și Basarabia n’a putea-o apăra decât cu ajutorul puterilor centrale. 4) De frică ca să nu ni se ia îna­poi va trebui să dăm Germaniei și Ungurilor tot ce ne vor cere : petrol, convenții favorabile, desinteresare în Ardeal etc., deci vasalitate complectă. 5) In caz de atac al Rusiei, ca să­­și reia provincia, Austria condusă de Unguri și Germania slăbită, ca orice stat industrial, care nu se poate re­face repede, vor prefera calea acor­dului și ne vor împărți. 6. Rețeta d-lui Marghiloman ar fi posibilă numai în cazul că s’ar re­­face Ucraina, care să ne separe de Rusia. Aceasta e imposibil. Politica d-lui Marghiloman s’ar putea numi mai bine politică de imposibilități. II) Române singura cale posibilă la stânga. 1) In acest caz avem de a a face cu un stat în descompunere, ana­chronic, care odată slăbit nu se va mai putea reface. Deci păstrarea va fi posibilă. 2. Ardealul prin pozițiunea geo­grafică și numărul locuitorilor dă astfel de tărie statului, încât Româ­nia va deveni putere mare și va scă­pa de vasalitate. 3) Prin mărirea României s’ar în­chide calea Germaniei spre Darda­­nele și am scăpa de vasalitatea ac­tuală, Ger­mania fiind de doi ani stă­pâna de fapt a strâmtorilor. 4. Forma actuală de semilună a României nu s’ar schimba prin lua­rea Basarabiei. Aceasta e însă o formă imposibilă. La Dunărea de jos nu e posibilă din punct de vedere politic și geografic altă formă de stat decât cu centrul în Ardeal. Această cale e singură compatibilă cu demnitatea noastră și singură conformă cu inte­resul statului­­ nostru. E singura posi­bilă. Aceasta este politica interesului de stat. " (Din „Revista Neamului”) ----:----[OCOOl--------­ Pentru refugiații români Suma Culturale adunată și înaintată Ligei Lei B. 347.00 fi* f ?! B **­ «* 1» 1 ü €;% ts? 1» 1# <* in Bulgaria domneste teroarea. Deputatul agrarian­­ Stamboliski, încercând să evadeze din închisoa­re, a­ fost pus In lanțuri. Tovarășii săi au fost împușcați. Toate acestea din ordinul rege­lui Ferdinand. La ministere se lucrează cu multă activitate la in­tocmirea bugetelor res­pective pa viitorul exercițiu. Pînă acum numai ministarul agri­­culturii și domeniilor și-a înaintat noul buget la ministerul de finanța. în cursul acestei luni însă vor tre­bui înaintate toate bugetele la­ minis­­terul de finanțe, țara va întocmi și depune apoi în Cameră bugetul ge­neral al Statului pe 1916—917. Putem afiirma, dintr’o sursă foarte bună, că armata sârbească care a re­ușit să scape de urmărirea năvălito­rilor și care astăzi s’a reorganizat pe deplin, fiind gata să intre în acțiune alături de aliați la Salonic ca și în alte puncte, poate fi evaluată la 180.000 oameni. Numeroși morari din Moldova s’au prezentat ori într’o numeroasă dele­gație d-lui Al. G. Radom­ici, minis­trul industriei și comerțului cerîndu-i ridicarea prețurilor maxime pentru vânzarea făinei în interior. D. ministru a răspuns morarilor că nu găsește de loc întemeiată o ase­menea cerere în vremuri ca acestea când și morarii realizează beneficii ce trec de 80 la sută. Delegații au prezentat d-lui mini­stru un memoriu prin care-și justifi­că doleanțele manifestate. A rămas ca d. ministru să studieze acest me­moriu. La ministerul instrucției s’a hotă­rât, după cererea Universităților din Iași și București a se face o modi­care a actualei legi universitare. * < In urma modificărei ce urmează a se aduce legei universitare, consiliile profesorale ale tuturor facultăților au numit comisiuni care să alcătuiască modificările ce ar urma a le aduce actualei legi. Când comisiile își vor termina lucrările, consiliile profeso­rale vor decide și ultimile hotărâri vor fi comunicate ministerului in­strucției. Modificările ce urmează a se aduce legei universitare, se vor face printr’ un acord reciproc al facultăților si­milare din Iași și București. Cutremurul de pământ s’a simțit și la noi ori dimineață la orele 9. Mâni tineri încep în Capitală, examenele de capacitate de curs se­cundar pentru fete și anume pen­tru limba română, franceza, filozo­fia și pedagogia. Din comisiune face parte și d. Ion Paul din Iași. Mâni Vineri 15 Ianuarie, ora 5 p. m. are loc în Capitalei, ședința co­­misiunei centrale, de export. D. dr. I. Cantacuzino, care a luat parte la învortarea lui Ion Ralet, a părăsit astăzi orașul nostru, plecând în Capitală. Consiliul de reformă al corpului IV de armată a ținut ședință a­­laltăeri și eri, sub președinția d-lui colonel Petrescu, distinsul coman­dant al brigadei de artilerie Ho­mari. S’au reformat 2 căpitani. De astăzi au început ședințele consiliului de război tot sub pre­ședinția d-lui colonel Petrescu. In această ședințe e probabil să se judice și interesantul proces de fraude, de la corpul IV de ar­mată. Examenele de economie politică cu d. prof. A. C. Cuza, se vor ține în zilele de 16 și 17 Ianuarie a. c. VINERI 15 IANUARIE 1916 Confratele nostru d. Mihail Negru de la ziarul „Universul“ a pus sub tipar o interesantă lucrare intitulată: „Omul superior văzut de doi singu­ratici, ■ Friederich Nietzsche și Tho­mas Carlyle“. Lucrarea d-lui Negru este o reuși­tă încercare de popularizare, în­ ro­mânește, a „Supraomului“ și „Erou­lui“, tipurile reprezentative ale teo­riilor celor doi mari gânditori, așa așa de discutați, mai ales astăzi. Cartea care apare în editura libră­riei H. Steinberg, se va pune în vân­zare zilele acestea. Consiliul făcut țâței de științi a decis a­ se interveni la minister pen­tru crearea catedrelor de fisiologie vegetală și histologie pe lângă U­­niversitatea noastră. A apărut în editura „Librăriei Școa­­lelor“ C. SEETEA, București. Anec­dote Populare, ediția V, de Th. D. Speranția. Prețul Lei 2. De vânzare la principalele librării din Capitală și provincie. D. I. Urau, profesor universitar, a adresat următoarea scrisoare d-lui A. D. Xenopol: Mult stimate și iubite d-le Xenopol. Părăsind, spre marele nostru re­gret, a doaua capitală, a cărei des­­voltare intelectuală în ultimele dece­nii, e strâns legată de numele d-v, ați avut buna voință să lasați un număr considerabil de cărți de valoare, Se­minarului de istorie universală de sub direcțiunea mea. Fapta aceasta, pen­tru care vă aduc cele mai vii mulțu­miri, va contribui și m­ai mult la pro­gresul studiilor istoriei de la Univer­sitatea noastră pe care ați ilustrat-o atâta vreme, și generațiile de studenți, cari se vor adăpa la izvorul cărților dăruite de d-v, vor bine­cuvânta nu­mele acelui ilustru istoric, care a dat țărei cea d’intăi istorie sistematică și care a ilustrt cu atâta succes știința noastră în străinătate. Al d-v devotat coleg. Iași—12 ianuarie 1916. Aflăm cu plăcere că d-na Elena Po­­povici născută Oltenescu, soția d-lui I. Popovici a dat naștere unui dră­guț băețel dându-i numele de Remus. Să le trăiască. Astă noapte o spargere s’a încer­cat la magazinul Gălățeanu din str. Cuza Vodă. S’au furat o sumă de bani și mai multe lucruri. Răi­făcătorii n’au putut fi prinși. Sesiunea Curței cu juri se va des­chide mâne, sub președinția d-lui con­silier Antonescu. Duminică încep la facultatea de drept, examenele pentru sesiunea Ia­nuarie. JUDICIARE Curtea de Apel din Iași secția I a respins apelul d-lui Procuror Trib. Botoșani, și a confirmat sentința a­­celui Tribunal prin care inculpații Neculai și Dumitru Iacob sunt achi­tați de delictul de contrabandă va­mală.* Idem a respins apelul inculpatului Petru Darcu și confirmă sentința Trib. Roman, prin care este condamnat la 3 luni închisoare pentru fals. * Idem a respins apelul inculpaților Vie Bejan și Maranda Pușcă și con­firmă sentința Trib. Botoșani prin care sunt condamnați la 5 zile închisoare pentru adulter.* Idem a achitat pe P. Anghilescu de delictul de abuz de încredere.­­ Idem a respins apelul inculpatului Vasile Chelariu­­ și a confirmat sen­tința Trib. Neamț, prin care este con­­damnat la 15 zile închisoare pentru delictul de strămutare de hotar. La înmormântarea de ori a regre­tatului profesor Rakiet au asistat din București între alții d-nii I. Cantacu­­zino, dr. Romalo și poetul Alex. Vlă­­huță, I. Ursu. Opera ja of U$­nS . Vineri 15 ianuarie 1916 se va cânta pentru a doua oară la Teatrul Național în beneficiul di­vei Flargaretta Rodíi­escu opera Lucia di Lamermoer î­n locul ope­rei reanțate Lahme. Biletele cumpărate pentru Lah­­mé rămân valabile la spectacolul Luciei, iar persoanele cari nu vor a participa la acest spectacol sunt rugate a restitui biletele con­tra valoare­­lor. De asemeni se anunță că la 27 și 28 Ianuarie se va Aicta cu tenorul Vrăbiesen cânta in rolul principal și Lakmé cu diva Drăg­u­ lin eheu. Propaganda nemțască­ în școli Am denunțat și protestat adesea ori contra propagandei josnice ce se face de anumiți profesori la unele din școalele secundare din localitate. Am arătat cazul profesorului ar­delean Sporea, care stă și astăzi în strânse relații cu agențiile nemțești. Nu e o curiositate faptul că aseme­nea indivizi se pretează pentru in­terese poate materiale, să contribue la distrugerea neamului nostru. Ceea ce este scandalos, e că asemenea spe­cimene sunt salariații statului ro­mân și trec în fața lumei ca oameni de cinste și caracter. Pentru astăzi vom denunța un nou caz de propagandă mișelească, care se face în timpul nopței, la o școală comercială, și anume elevilor de la cursul seral. Autorii morali sunt 2 profesori, unul de Geografie, d. Gh. Mitză, și al doilea de Germană, d. dr. Pali. Despre acest popă catolic nărăvaș și îndrăgnii, ne-am mai ocupat și con­tra lui sunt dovezi de așa fel, în­cât ori­când ar putea fi tras la răs­pundere. In fiecare seară acești 2 agenți germani pledează bieților ele­vi, vic­toriile germane și toate minciunile agențiilor nemțești. In Ioc ca să-și facă obiectul, ei se dedau în timpul lecțiunilor la o pro­pagandă asiduă, care a revoltat și pe elevi. Aseară unul din acești elevi a în­trerupt pe profesorul Gh. Mitru, și l-a pus la locul lui. Elevul, evident, a fost dat imediat afară pentru 2 săptămâni și ceilalți pedepsiți co­pieze de 100 ori cuvintele: B Ger­mania victorioasă, Trăiască , Ger­­mania­. Faptul este perfect adevărat și tre­bue curmat cât mai neîntârziat. Profesori ca d-nii Sporea, Mitru, Pali, trebue neîntârziat înlăturați din învățământul secundar, pe care-l în­josesc cu prezența și graiul lor. Atragem deci atențiunea d-lui Duca, ministrul de culte, și-l rugăm a lua măsurile necesare. In vitrina agenției nemțești din lo­calitate s’a expus publicului un clișeu din „Uustration“, unde se vede cum eroul rege Petru al Serbiei părăsește țara sa călcată și inundată de duș­mani, pe un tun tras de boi, trecând în Albania. Pentru vânduții de la această a­­genție, nenorocirea Serbiei este un subiect de glumă. Primăria comunei Iași, aduce la cu­noștința publică că din cauza repara­­țiunilor ce urmează a se face la Baia Comunală, toate secțiunile acelei băi vor fi închise pe timp de 12 zile de la 18—31 Ianuarie inclusiv a. c. Sâmbătă 30 Ianuarie 1916 ora 9 seara va avea loc în Sala Teatru Cinema Bejan o representație de ci­nematograf și un bal dat de către Societatea de bine­facere „Expresul“ a funcționarilor inferiori de la C. F. R. Representația de cinematograf va avea programul cu totul nou, iar ba­lul va avea mai multe surprize plă­cute și diferite amuzații ce vor distra publicul. -------~— cco ——

Next