Evenimentul, octombrie-decembrie 1915 - ianuarie-februarie 1916 (Anul 23, nr. 188-285)
1916-01-15 / nr. 271
flmil XXHi Na. 271 BAN! = Mnvnffm«•® WIW»nM*V1»<*ln»t«>iwnt< ABONAMENTE Pe im an . . Lei 20 și jumătate an . , 10 Pe trei Ani. . . , 5 in străinătate un an » 31' piu 'ar varói 30 b«sH « nvrt »vrsjiwrtytmwf/awiwjrMf uwistrfar«»' »hbismwi1' ru«<*rt<1pst.ia«a Kixmnmm* »vw» to BA/N -nivn U-M C ! O’R i isatwrțZl fȘkțiftJamG în pagina a ‘ü-a rmodul 1 leu In pagina a 3-a finda! 50 b. In pompa a 4-a dú'dul 30 b. I EL GF.& lt Sto. «J* o R = $ H. AL p îlț Ț I a' ü Lamco NS £ ?! ? fi Țo R = EAețk fi âdmMsiraA lași PIAȚA- ÜH1RSA Profesorii Universitari morféi colegilor lor Nu odată au atras luarea aminte a Cetățenilor și a Românilor, asupra decadenței morae ce prinde zilnic adânci rădăcini, nu ne norocita noastră Universitate. Găsesc astăzi, Cercuri 13 ianuarie 1916, cu ocazia înmormântarea unui stimat, cem erg, din multe, multe puncte de vedere, a lui loan Ralea, trista dar imperioasa datorie, de a mai atrage atenția, asupra acelei decadenți morale, care o spun fără șovăială, că e o rușine pentru înalta Instituție Culturală ieșană. Ce înțăleg oare acești profesori, prin a fi profesori Universitari? O simplă sinecură pentru Incăsare de lefi, și la anumite ceasuri, debitarea cunoștințelor alese din cutare sau cutare autor străin pe care și le apropiez ? Acesta ie e rostul lor? Sarmană țară! Ce vremuri înălțătoare ai apucat și ’n ce vremuri de decadență ai ajuns! Facultatea de Știință singură, fu reprezentată la această tristă despărțenie de un coleg iubit, stimat, ascultat și apoi, pe ici coleg, câte un profesor de la Facultatea de Medicină și dacă nu mă înșel, unul singur de la Facultatea de Litere. Rectorul nu numără, căci vina totală să datorește numai lui, și profesorul de la facultatea de drept ce a mai fost, iarăși nu numără, fiind în înrudire cu defunctul. Unde dacă erau profesorii Universitari ? Nici macar la momentele solemne ce ne ating pe toți deopotrivă—după soartă—să nu ne întâlnim ? Oare vom pieri, dacă ne-am descoperi macar un moment, când dispărutul e suit in parașcă ? Nici atâta semn de demnitate din partea noastră? Fiind unul din aceia, care am imbrățișat Universitatea, cu toată dragostea cuvenită, călăuzit fiind, de frumoasele sentimente colegiale ce am văzut și simțit, la Universitatea din Paris, sufăr când văd, că urmele de colegialitate ce am simțit, venind in 1880 ca profesor la Universitatea din Iași, dispar zi cu zi, odată cu dispariția acelora, care erau cu sufletul și cu trupul lor. In adevăr profesori Universitari ! Astăzi sufăr și mai mult, față de exemplul dat, pe de o parte, de Școala Militară din Iași, care a ținut nu numai să salute pentru ultima oară prin Colonelul și corpul său ofițeresc, pe testul profesor, dar i’a și uimit cu o delegație de elevi, pe de altă parte de coroana depusă și ie asistența corpului ofițeresc cu colonelul ine frunte a reg. 7 Roșiori, care n’aveau cu defunctul o altă legătură sufletească decât aceia, că la mulți din ei, le-a fost profesor. In fine— și aceasta să fie lecție Rectorului—prezența și luarea parte in corpore a elevilor liceului Internat, unde colegul nostru fu odinioară Director. Onoare corpului profesoral și Directorului acelui liceu, care a dat lecția bine mers de pr. Ucu C. Gosmovici în fața tată acelora care să g» gufă in a conduce o instituție culturală, ca Universitatea. Lipsa studenților Universitari, de la această tristă ceremonie pe care am constat-o și astăzi, este dovada cea mai vie, că Universitatea noastră nu-și cunoaște datoria, încă o tristă constatare ! Cordoanele au ordonat să fie ținute, nu de colegi, ci de clubul liberal ! Câtă amărăciune și câtă desărăciune! --------------- qx3------------------ „Politica de posibilități“ de I. URSU Un politician în adevăratul sens al cuvântului a arătat că cea mai bună politică pentru România e „politica de posibilități“. In afară de faptul că e cu desăvârșire nedemnă pentru un stat tănăr, dar pentru orice om cu cap și sincer această cale e de fapt imposibilă. 1. La dreapta. 1) Politica pentru Basarabia ne-a fost sugerată la Viena și a servit ca mijloc să ne țină în sfera ei de influență. 2) Basarabia trebue luată de la Ruși, un stat puternic agricol, care se poate reface în câțiva ani după pace. 3) Nu ne separă de Rusia nici o graniță puternică pentru apărare și Basarabia n’a putea-o apăra decât cu ajutorul puterilor centrale. 4) De frică ca să nu ni se ia înapoi va trebui să dăm Germaniei și Ungurilor tot ce ne vor cere : petrol, convenții favorabile, desinteresare în Ardeal etc., deci vasalitate complectă. 5) In caz de atac al Rusiei, ca săși reia provincia, Austria condusă de Unguri și Germania slăbită, ca orice stat industrial, care nu se poate reface repede, vor prefera calea acordului și ne vor împărți. 6. Rețeta d-lui Marghiloman ar fi posibilă numai în cazul că s’ar reface Ucraina, care să ne separe de Rusia. Aceasta e imposibil. Politica d-lui Marghiloman s’ar putea numi mai bine politică de imposibilități. II) Române singura cale posibilă la stânga. 1) In acest caz avem de a a face cu un stat în descompunere, anachronic, care odată slăbit nu se va mai putea reface. Deci păstrarea va fi posibilă. 2. Ardealul prin pozițiunea geografică și numărul locuitorilor dă astfel de tărie statului, încât România va deveni putere mare și va scăpa de vasalitate. 3) Prin mărirea României s’ar închide calea Germaniei spre Dardanele și am scăpa de vasalitatea actuală, Germania fiind de doi ani stăpâna de fapt a strâmtorilor. 4. Forma actuală de semilună a României nu s’ar schimba prin luarea Basarabiei. Aceasta e însă o formă imposibilă. La Dunărea de jos nu e posibilă din punct de vedere politic și geografic altă formă de stat decât cu centrul în Ardeal. Această cale e singură compatibilă cu demnitatea noastră și singură conformă cu interesul statului nostru. E singura posibilă. Aceasta este politica interesului de stat. " (Din „Revista Neamului”) ----:----[OCOOl-------- Pentru refugiații români Suma Culturale adunată și înaintată Ligei Lei B. 347.00 fi* f ?! B ** «* 1» 1 ü €;% ts? 1» 1# <* in Bulgaria domneste teroarea. Deputatul agrarian Stamboliski, încercând să evadeze din închisoare, a fost pus In lanțuri. Tovarășii săi au fost împușcați. Toate acestea din ordinul regelui Ferdinand. La ministere se lucrează cu multă activitate la intocmirea bugetelor respective pa viitorul exercițiu. Pînă acum numai ministarul agriculturii și domeniilor și-a înaintat noul buget la ministerul de finanța. în cursul acestei luni însă vor trebui înaintate toate bugetele la ministerul de finanțe, țara va întocmi și depune apoi în Cameră bugetul general al Statului pe 1916—917. Putem afiirma, dintr’o sursă foarte bună, că armata sârbească care a reușit să scape de urmărirea năvălitorilor și care astăzi s’a reorganizat pe deplin, fiind gata să intre în acțiune alături de aliați la Salonic ca și în alte puncte, poate fi evaluată la 180.000 oameni. Numeroși morari din Moldova s’au prezentat ori într’o numeroasă delegație d-lui Al. G. Radomici, ministrul industriei și comerțului cerîndu-i ridicarea prețurilor maxime pentru vânzarea făinei în interior. D. ministru a răspuns morarilor că nu găsește de loc întemeiată o asemenea cerere în vremuri ca acestea când și morarii realizează beneficii ce trec de 80 la sută. Delegații au prezentat d-lui ministru un memoriu prin care-și justifică doleanțele manifestate. A rămas ca d. ministru să studieze acest memoriu. La ministerul instrucției s’a hotărât, după cererea Universităților din Iași și București a se face o modicare a actualei legi universitare. * < In urma modificărei ce urmează a se aduce legei universitare, consiliile profesorale ale tuturor facultăților au numit comisiuni care să alcătuiască modificările ce ar urma a le aduce actualei legi. Când comisiile își vor termina lucrările, consiliile profesorale vor decide și ultimile hotărâri vor fi comunicate ministerului instrucției. Modificările ce urmează a se aduce legei universitare, se vor face printr’ un acord reciproc al facultăților similare din Iași și București. Cutremurul de pământ s’a simțit și la noi ori dimineață la orele 9. Mâni tineri încep în Capitală, examenele de capacitate de curs secundar pentru fete și anume pentru limba română, franceza, filozofia și pedagogia. Din comisiune face parte și d. Ion Paul din Iași. Mâni Vineri 15 Ianuarie, ora 5 p. m. are loc în Capitalei, ședința comisiunei centrale, de export. D. dr. I. Cantacuzino, care a luat parte la învortarea lui Ion Ralet, a părăsit astăzi orașul nostru, plecând în Capitală. Consiliul de reformă al corpului IV de armată a ținut ședință alaltăeri și eri, sub președinția d-lui colonel Petrescu, distinsul comandant al brigadei de artilerie Homari. S’au reformat 2 căpitani. De astăzi au început ședințele consiliului de război tot sub președinția d-lui colonel Petrescu. In această ședințe e probabil să se judice și interesantul proces de fraude, de la corpul IV de armată. Examenele de economie politică cu d. prof. A. C. Cuza, se vor ține în zilele de 16 și 17 Ianuarie a. c. VINERI 15 IANUARIE 1916 Confratele nostru d. Mihail Negru de la ziarul „Universul“ a pus sub tipar o interesantă lucrare intitulată: „Omul superior văzut de doi singuratici, ■ Friederich Nietzsche și Thomas Carlyle“. Lucrarea d-lui Negru este o reușită încercare de popularizare, în românește, a „Supraomului“ și „Eroului“, tipurile reprezentative ale teoriilor celor doi mari gânditori, așa așa de discutați, mai ales astăzi. Cartea care apare în editura librăriei H. Steinberg, se va pune în vânzare zilele acestea. Consiliul făcut țâței de științi a decis a se interveni la minister pentru crearea catedrelor de fisiologie vegetală și histologie pe lângă Universitatea noastră. A apărut în editura „Librăriei Școalelor“ C. SEETEA, București. Anecdote Populare, ediția V, de Th. D. Speranția. Prețul Lei 2. De vânzare la principalele librării din Capitală și provincie. D. I. Urau, profesor universitar, a adresat următoarea scrisoare d-lui A. D. Xenopol: Mult stimate și iubite d-le Xenopol. Părăsind, spre marele nostru regret, a doaua capitală, a cărei desvoltare intelectuală în ultimele decenii, e strâns legată de numele d-v, ați avut buna voință să lasați un număr considerabil de cărți de valoare, Seminarului de istorie universală de sub direcțiunea mea. Fapta aceasta, pentru care vă aduc cele mai vii mulțumiri, va contribui și mai mult la progresul studiilor istoriei de la Universitatea noastră pe care ați ilustrat-o atâta vreme, și generațiile de studenți, cari se vor adăpa la izvorul cărților dăruite de d-v, vor binecuvânta numele acelui ilustru istoric, care a dat țărei cea d’intăi istorie sistematică și care a ilustrt cu atâta succes știința noastră în străinătate. Al d-v devotat coleg. Iași—12 ianuarie 1916. Aflăm cu plăcere că d-na Elena Popovici născută Oltenescu, soția d-lui I. Popovici a dat naștere unui drăguț băețel dându-i numele de Remus. Să le trăiască. Astă noapte o spargere s’a încercat la magazinul Gălățeanu din str. Cuza Vodă. S’au furat o sumă de bani și mai multe lucruri. Răifăcătorii n’au putut fi prinși. Sesiunea Curței cu juri se va deschide mâne, sub președinția d-lui consilier Antonescu. Duminică încep la facultatea de drept, examenele pentru sesiunea Ianuarie. JUDICIARE Curtea de Apel din Iași secția I a respins apelul d-lui Procuror Trib. Botoșani, și a confirmat sentința acelui Tribunal prin care inculpații Neculai și Dumitru Iacob sunt achitați de delictul de contrabandă vamală.* Idem a respins apelul inculpatului Petru Darcu și confirmă sentința Trib. Roman, prin care este condamnat la 3 luni închisoare pentru fals. * Idem a respins apelul inculpaților Vie Bejan și Maranda Pușcă și confirmă sentința Trib. Botoșani prin care sunt condamnați la 5 zile închisoare pentru adulter.* Idem a achitat pe P. Anghilescu de delictul de abuz de încredere. Idem a respins apelul inculpatului Vasile Chelariu și a confirmat sentința Trib. Neamț, prin care este condamnat la 15 zile închisoare pentru delictul de strămutare de hotar. La înmormântarea de ori a regretatului profesor Rakiet au asistat din București între alții d-nii I. Cantacuzino, dr. Romalo și poetul Alex. Vlăhuță, I. Ursu. Opera ja of U$nS . Vineri 15 ianuarie 1916 se va cânta pentru a doua oară la Teatrul Național în beneficiul divei Flargaretta Rodíiescu opera Lucia di Lamermoer în locul operei reanțate Lahme. Biletele cumpărate pentru Lahmé rămân valabile la spectacolul Luciei, iar persoanele cari nu vor a participa la acest spectacol sunt rugate a restitui biletele contra valoarelor. De asemeni se anunță că la 27 și 28 Ianuarie se va Aicta cu tenorul Vrăbiesen cânta in rolul principal și Lakmé cu diva Drăgu lin eheu. Propaganda nemțască în școli Am denunțat și protestat adesea ori contra propagandei josnice ce se face de anumiți profesori la unele din școalele secundare din localitate. Am arătat cazul profesorului ardelean Sporea, care stă și astăzi în strânse relații cu agențiile nemțești. Nu e o curiositate faptul că asemenea indivizi se pretează pentru interese poate materiale, să contribue la distrugerea neamului nostru. Ceea ce este scandalos, e că asemenea specimene sunt salariații statului român și trec în fața lumei ca oameni de cinste și caracter. Pentru astăzi vom denunța un nou caz de propagandă mișelească, care se face în timpul nopței, la o școală comercială, și anume elevilor de la cursul seral. Autorii morali sunt 2 profesori, unul de Geografie, d. Gh. Mitză, și al doilea de Germană, d. dr. Pali. Despre acest popă catolic nărăvaș și îndrăgnii, ne-am mai ocupat și contra lui sunt dovezi de așa fel, încât oricând ar putea fi tras la răspundere. In fiecare seară acești 2 agenți germani pledează bieților elevi, victoriile germane și toate minciunile agențiilor nemțești. In Ioc ca să-și facă obiectul, ei se dedau în timpul lecțiunilor la o propagandă asiduă, care a revoltat și pe elevi. Aseară unul din acești elevi a întrerupt pe profesorul Gh. Mitru, și l-a pus la locul lui. Elevul, evident, a fost dat imediat afară pentru 2 săptămâni și ceilalți pedepsiți copieze de 100 ori cuvintele: B Germania victorioasă, Trăiască , Germania. Faptul este perfect adevărat și trebue curmat cât mai neîntârziat. Profesori ca d-nii Sporea, Mitru, Pali, trebue neîntârziat înlăturați din învățământul secundar, pe care-l înjosesc cu prezența și graiul lor. Atragem deci atențiunea d-lui Duca, ministrul de culte, și-l rugăm a lua măsurile necesare. In vitrina agenției nemțești din localitate s’a expus publicului un clișeu din „Uustration“, unde se vede cum eroul rege Petru al Serbiei părăsește țara sa călcată și inundată de dușmani, pe un tun tras de boi, trecând în Albania. Pentru vânduții de la această agenție, nenorocirea Serbiei este un subiect de glumă. Primăria comunei Iași, aduce la cunoștința publică că din cauza reparațiunilor ce urmează a se face la Baia Comunală, toate secțiunile acelei băi vor fi închise pe timp de 12 zile de la 18—31 Ianuarie inclusiv a. c. Sâmbătă 30 Ianuarie 1916 ora 9 seara va avea loc în Sala Teatru Cinema Bejan o representație de cinematograf și un bal dat de către Societatea de binefacere „Expresul“ a funcționarilor inferiori de la C. F. R. Representația de cinematograf va avea programul cu totul nou, iar balul va avea mai multe surprize plăcute și diferite amuzații ce vor distra publicul. -------~— cco ——