Evenimentul, octombrie-decembrie 1915 - ianuarie-februarie 1916 (Anul 23, nr. 188-285)

1916-01-28 / nr. 282

* % f Anul X­XTII No. 282 5 BANI ABONAMENTE Pe un an . . Lei 20 Fe jumătate an . .10 Pe trei luni. . . ,5 In străinătate au au „ 30 Un Ru­Eiăr vechi 30 bani Organi.1 o. x "t­i­cl “Cu 1 cu x c­o­XX 3 c x atus Redacția și Administrația Iași.—Piața Unirea Aliații la Salonic Peninsula Chalcidică, transformată in câmp întărit . Evenimentele care s-au desfășurat In orient, în ultimele luni a anului 1915, au jucat și vor juca un rol pre­ponderent în conflictul European.­ Pentru moment toate sforțările beli­geranților sunt concentrate spre Sa­lonic. Aceasta este presentul. Ajutorul pe care trebuia să-l aducă Serbiei, puterile Quadruples, nu se putea aduce de­cât pe la sud, pe va­lea Vardarului, și deci prin Salonic, port de mare situat în un fund de golf la vărsarea fluviului cu același nume. Acest ajutor venit prea tărziu, nu a putut aduce rezultatul dorit și ca consecință Serbia a fost sdrobită și armatele sale respinse spre Adriatica, unde se vor reconstitui devenind ast­fel o amenințare pentru trupele Ger­­mano-Austro-Bulgare. Actualminte forțele aliaților debar­cate la Salonic după o scurtă apari­­țiune pe teritorul șerb către Demir- Kapou-Krivolak-Doiran, s-au concen­trat la eșirea din defileurile Varda­rului pe teritoriul grecesc. Ele se spri­jină pe câmpul întărit de la Salonic, așezat la 70 km, înapoi legate cu căi ferate îndestulătoare care permit ori­și­ce transport. Care este situația generală a aces­tui corp expediționar ? Dară a întră în alte considerațiuni de cât strict militare putem răspunde că acest corp este destul de mare, ad­mirabil format, perfect aprovizionat și cu comunicațiile asigurate. Și pentru a proba adevărul celor de mai sus, voi arata știrile lansate de Germani pentru a amâna atacul acestui fort formidabil și pentru care au nevoe de cel puțin 600.000 oa­meni. Mai bine de 2 luni armata Bulgară, care era în ofensivă, s-a oprit la fron­tiera greacă, fără să înainteze. Pentru a îndreptăți această oprire pe care trebue să o calificăm de „o­­prire antitactică“, de­oare­ce lasă timp trupelor urmărite de a se întă­ri, agenția Wolf a lansat în ordine ur­mătoarele știri : 1) Armata Bulgară așteaptă pentru ofensiva generală, pe armata Germa­nă, care coboară valea Vardarului cu artileria grea necesară. 2) Că armata Bulgară va ataca de front, când concentrarea armatei Ger­mane care se efectuează în valea Stru­ma, va fi gata pentru atacul de flanc. Dar cum timpul trece și armata Germană nu-și făcea apariția, au ina­­gurat un nou bluff, adică respectul teritoriului grecesc care încălcat de armatele Bulgare va avea un răsunet nemulțumitor la Atena și București. De aici o așteptare mai lungă ne­cesară la transportul armatei Germa­ne care va ataca de front, având ca rezervă generală armata Bulgară. In acest timp efectivele aliaților la Salonic se măresc chiar cu detașa­mente sârbești, lucrările de întărire se complectează, Salonicul devine mai puternic. Germanii dându-și cont de aceasta, imaginează alte mijloace pentru a de­turna pe aliați de la fortificarea a­­cestui câmp întărit. Vorbesc despre o expediție în A­­sia mică, spre Bagdad. Semnalează formarea unei armate la Damas contra Egiptului. Ei strigă prin toate gazetele că aliații n’au ce căuta la Salonic, fiind­că în altă par­te va fi națiunea. Cum să nu rămână bietul neutru zăpăcit de atâtea știri ? ! 1) Atacul armatelor bulgaro-germa­­ne care va arunca în apă corpul ex­pediționar. 2) Marșul armatei turco-germane spre Bagdad și Egipet. 3) Ofensiva apropiată pe cele 2 fron­turi în Rusia și Franța etc. Sunt prea multe lucruri de o dată, de a întreprinde atâtea operațiuni mai ales de niște popoare care au dat efortul maxim ca să nu zicem e­­puisați. De altfel nu se poate nega, că nu fabrică efective cum se fabrică ar­me și munițiuni. — Și după calculele cele mai recente ale efectivelor ger­mane, materialmente este imposibil de a întreprinde atâtea operații și de a realiza astfel de visuri. Corpul Expediționar a aliaților din Salonic este și va fi revolverul în­cărcat și îndreptat asupra inimei li­niilor de comunicații germano-turce. Iată pentru ce atât interes, atât zgomot pentru a deturna pe aliați din Salonic,—petru prima oară fiind de acord cu marele critic militar Ger­man „Maiorul Mohrat“ care spune următoarele: „Prezența­ armatelor aliate la Salo­nic este un pericol permanent pen­tru armatele și aliații noștri, și nu vom putea tolera șederea lor prea în­delungată in acel loc“. Un ofițer. -----non----­ STEREA, RIEDLER, LEON. Cine ar îndrăzni să spue că Uni­versitatea noastră este altă ceva de­cât o victimă a politicii nemțești ! Politica nemțască a eșuat pretu­tindeni și pe toate terenurile. După ce, la un moment dat, stăpânea politica noastră externă, reușise, nu cu multă greutate, nici cu pu­ține parale să cumpere 16 ziare pur românești“. Cum punga e fără fund și Corupția fără margini, s’au gândit „Centralii“ noștri că ar fi bine să compromită armata, ideia le-a fost fatală, au trebuit să-și mute gândul imediat și s’au mutat la Universitatea din București. A conrupe studenți nevoiași și a face să se vândă inimi de douăzeci de ani, este o morală pur nemțască. Studenții au fost expulzați, inciden­tul s’a uitat. In București veghează un om asupra Iadului Nemțesc, acolo nu-i în largul ei „Kultura”. La noi la Iași, oameni blajini și prin tradiție gata la ascultare, se petrec astfel lucrurile Ia Universi­tate, sub­­ regimul: Leon, Riegier, Sfere. Aceștia trei vor să se știe că Universitatea din Iași, cea întâi Universitate din țară este un lo­cal dedicat „Kulturei“ și Cultu­lui German. Au cu ei vreo cinci doctoranzi și toată autoritatea se­natorială. Dar atâta le ajunge. Au desființat societățile studențești, au închis spitale și facultăți: leafa și slava, însă, le merge. Studențimea va duce, cu tot a­­vântul tinereței și cu toată energia ce le-o inspiră mărimea patrioticei lor cauze, o luptă aprobată de tot publicul românesc cult din Iași. Nici autocratismul absurd și dez­gustător al rectorului, nici politica lunecoasă și străvezie a doctorului Riegier, nici gigantica pălărie ce adumbrește pudica chrysantemă de la butoniera d-rului Leon, nu vor intimida pe studenții noștri. Curaj și înainte! WetterU —­——pr­im—------------— Vâîîdîiffi Memoriul adresat a­lor profesori ai Universităței din Iași, de către studențimea universitară, a făcut senzație. Foarte bine alcătuit, memoriul a­­cesta va fi dat a aducă la lumină multe fapte, întâmplate în timpul din urmă, care vin în favoarea studențimei noastre și înfierează pentru totdeauna­­ unele personali­tăți ieșene, care au dat mâna cu străinii în contra intereselor țârei. In acest memoriu la pagina 5, găsim reînprospătându-se una din ■multiplele­­ afacerei necurate, care pune într’o lumină foarte rea, pe un domn, să'i zicem Virgil Arion. Dar iată ce cetim: Ad­ica moșiilor prințului Badiu (Fantinele) Gunther de 8 August 1915 Schonburg Waldenfcur* 0nor Reiacțiunei FANTANEEE „MOHOT A“ , No. 7X0. In.pectorat Iași— „Prin aceasta avem onoare­a vă­m înștiința că prin intervențiunea dom­nului Șoimescu al Dv., care ne-a­m vizitat er­, vă vom transmite suma „de 500 lei, prin casieria noastră „ca subvenție pentru ziarul Dv“. Cu deosebită su­mă, *■ Representant al prințului de Schonburg-Waldenburg (ss) C. Adolf Observați că redacția ziarului e pusă aici la Iași deși ziarul apare la București. Da ce ? Nu-i greu de priceput!... iată și a 2-a scrisoare. Deutsche Banij Berlin den 24 August 1915 Redacția ziarului „Moldova" București Auf ihr geehrtes Schreiben vom 17 ds. erwiedern wir ergebenst, dass die fragliche Angelegenheit seitens unseres Herrn Direktor Stauss mit ihrem Chefredakteur, Herrn Virgil Ärion, gelegentlich der Anwesenheit des Ersteren In Rumenien erledigt worden ist. HOCHACHTUNGSVOLL DEUTSCHE BANK ss) Stauss ss) Lehmann Credem că aceste două scrisori nu sunt de natură a urca presti­giul cuiva, ba din contra îl coboa­ră. Se dovedește prin elein primul rând că gazeta „Moldova“ este una vândută, pentru că ce însemnează acei 500 lei subvenții ? Mi se va răspunde de­sigur că sunt pentru inserții de reclame sau cine știe ce. D’apoi ce are a face Prințul de la Fântănele cu reclamele ? Și chiar dacă ar avea, însă în astfel de vre­muri banii primiți de la străini sub ori­ce formă, sunt pătați și a­­duc cu ei desono­area. Atunci, un prof­esor de Universitate, care face educația tinerimei, f­irește că nu are ce căuta într'o astfel de redacție, pentru prestigiul pe care îl dato­­rește scaunului de profesor și dacă era trebuia să plece de acolo. A doua scrisoare vorbește deși confuz, pentru ce ne interesează însă des­tul de clar. Vorbește de o chestiune rezolvată de însuși d. Arion, cu o bancă nemțească. Pentru cine cu­noaște stilul Moldovei ideile ei și în­treg chipul său de manifestare, a­­ceste acte sânt evidente. Ori câte pretexte s'ar aduce, ori câte argu­­m­ente trase de păr, fondul lucru­rilor, adevărul se vede. E aceiași chestie, ca la studenții Bucureșteni, despre cari am vorbit­ bani luați pentru o gazetă, aici pentru una existentă, dincolo pentru una care trebuia să apară mai târzie. „Memoriul Studențesc“ --------------------------------------------------­ Jour 28 Ianuarie 1916 5 BAN I­nnunciuRi SasariU șS Sw­ama In pagina a S-a rîndul 1 leu In pagina a 3-a rîndul 50 b. In pagina a 4-a rîndul 30 b. 7 ELEFOM.No* S3 Greva poerală a studenți­iii universitare întrunirea de la Centrul studențesc.-Discuțiile urmate.­­Proclamarea grevei.-Telegramele trimise.-Manifestația de aseuri-Suspendarea cursurilor.-Ziua de azi la Uni­versitate. DIN IAȘI Eri după amisz la orele 2 jura., studenții tuturor Facultăților,s’au în­trunit în localul „Centrului studen­țesc“ din strada Lascar Catargiu. Au vorbit un mare număr de stu­denți, cari au arătat în mod docu­mentat hotărârea arbitrară luată de d. C. Stere în ședința Senatului de Sâmbătă. După lungi discuțiuni care au du­rat pănă la orele 5 luni. seara stu­denții au hotărât greva generală, care a­ fost subliniată prin entusiaste ma­nifestații de marele număr de stu­denți ce asista la această întrunire. De remarcat că la întrunire au luat parte și câțiva studenți în strânse legături cu anturajul d-lui C. Stere, care au încercat să mistifice adevărul cu privire la „Ukazul siberian“, trans­format în sentința de Senat Uni­versitar în memorabila ședință a Se­natului de Sâmbătă seara. • Firește însă că aceste încercări au ramas ridicule față cu hotărârea fer­mă a studențimei de a reacționa ener­gic față de pripășitul siberian care încearcă să încalce drepturile cele mai sfinte ale tineretului studios. * In urmă s’a expediat o telegramă d-lui I. G. Duca, ministrul Instruc­­țiunei publice și cultelor prin care studenții cer instituirea unei anchete care să cerceteze,,­ măsurile arbitrare luate de rector. De asemenea s-a tri­mis o telegramă și „Centrului stu­dențesc bucureștean“ prin care se face cunoscut declararea grevei Uni­versitare la Iași. * După întrunire studenții greviști în mare număr au făcut o grandioasă manifestație pe străzile orașului, cân­­tând imnuri patriotice, împrăștiindu-se apoi din liniște. * Cu începere de azi dimineață nici un student nu s’a prezentat la cur­suri, excepție au făcut vre-o două, trei studenți evrei, care însă au fost ne­voiți să se reîntoarcă, de­oare­ce mulți din profesori, văzându-se fără studenți, au suspendat cursurile. * Din informațiile culese de noi, reese că mișcarea studențimei ieșene, este una dintre cele mai serioase și ener­gice cari s’au înregistrat vreodată. Studenții sunt ferm deciși ca cu prețul ori­cărui sacrificiu să ducă mișcarea pănă la capăt, pentru a face ca dreptatea să triumfe. Pe de altă parte profesorii Uni­versităței față cu mișcarea studen­țească, se vor întruni și după cât un tem informați, majoritatea vor faca cauză comună­ cu studenții, căci numai așa se va pune capăt anarhiei introdusă de d. Stere în Universitate. Informații Confrații de la „Mișcarea“ pretind că facem politică când am atras atenția celor în drept relativ la lipsa alimentelor, se înțelege s’a usturat drepte­le noastre reclamațiuni și ne învinuesc. Dar, astăzi nu a fost în piu­ța $f.Spiridon carne de foc. Putem dacă ni se va cere, să dăm numele mai multor cetățeni, care nu au putut cumpără carnea necesa­ră ce le trebuia și care au fost obligați să cumpere me­zeluri , căci altfel nu ar fi avut ce să mănânce ; totuși Miș­carea conform obiceiului anun­ță publicul—iarăși chestie de reclamă—că dl. Toma a cum­părat 60 vite pentru consu­mație. Consecința acestei cumpă­rări, e lipsa totală de carne în piață pe ziua de astăzi. îlîci de astă dată reclamația noas­tră nu este dreaptă ? Iarăși facem politică? A apărut și se găsește în depozit general la C. Sfetea, București, Rit­muri și Rime de Alexandru Naum. Prețul loi 2­50, de vânzare la prin­cipalele librării din Capitală și pro­vincie. Ministerul de finanțe a dispus ca plata pensiilor pe luna Februarie să înceapă a se face pe ziua de 4 Fe­bruarie. Mâine, Joi 28 Ianuarie, se va des­­bate în Sala Curței cu Juri, procesul de calomnie intentat de dl. Căpitan George Sharlet, ziarului­ „Iașul“. D-nele <§i d-nii membri ai­­ Cercului didactic sunt rugați a se întruni la Sediul Cercului pentru Vineri, 29 a. c., orele 5 p. m., când dl. profesor August Scriban își va desvolta con­ferința sa, despre elementele ungu­rești în limba română. Examenul de capacitate specialita­tea gimnasticei pentru fete, care ur­ma să înceapă la 1 Februarie 1916, se va ține la 1 Mai 1916, orele 8 di­mineața, în localul Universității din București. De mai bine de o săptămână se simt ușoare dar continue sguduiri de pământ în tot județul Vâlcea, cari se prelungesc pe platoul Transilvaniei. Institutul nostru meteorologic cer­cetează cauzele acestor fenomene sis­­mice. Zilele trecute au avut loc la Vie­­na mari manifestații împotriva războiului. Manifestațiile s-au petrecut în cartierile Ostaring și Fleischmarkt. Poliția a intervenit, făcînd nu­meroase arestări. Contele Reventlow scrie în Deut­sche Tageszeitung : „Pentru cuvinte de conveniență politică, ne-am abținut de a critica atitudinea guvernului român“. „Dar contele Tisza a exprimat o­­pinia poporului german declarând că, în nici un caz, decizia României n’ar putea avea o înrâurire asupra soartei Austro-Ungariei. Vom adăuga că ea n’ar putea schimba cursul răz­boiului nici situația militară și po­litică prezentă și viitoare în penin­sula balcanică“. „Ora când putea fi altfel, România a lăsat’o să treacă“. Va pricepe, macar acum, incapabi­lul din capul guvernului, cea ce în­suși Germanii mărturisesc ? De­sigur că nu, căci dacă n’am a­­vut războiul național, războiul Ro­mâniei, el trebue să justifice războiul lui Ionel Brătianu. Pentru refugiați români Lei B. Suma adunată și înaintată Ligei Culturale din Iași. 387.00 [OCOOLTM

Next