Evenimentul, octombrie-decembrie 1915 - ianuarie-februarie 1916 (Anul 23, nr. 188-285)
1916-01-28 / nr. 282
* % f Anul XXTII No. 282 5 BANI ABONAMENTE Pe un an . . Lei 20 Fe jumătate an . .10 Pe trei luni. . . ,5 In străinătate au au „ 30 Un RuEiăr vechi 30 bani Organi.1 o. x "ticl “Cu 1 cu x coXX 3 c x atus Redacția și Administrația Iași.—Piața Unirea Aliații la Salonic Peninsula Chalcidică, transformată in câmp întărit . Evenimentele care s-au desfășurat In orient, în ultimele luni a anului 1915, au jucat și vor juca un rol preponderent în conflictul European. Pentru moment toate sforțările beligeranților sunt concentrate spre Salonic. Aceasta este presentul. Ajutorul pe care trebuia să-l aducă Serbiei, puterile Quadruples, nu se putea aduce decât pe la sud, pe valea Vardarului, și deci prin Salonic, port de mare situat în un fund de golf la vărsarea fluviului cu același nume. Acest ajutor venit prea tărziu, nu a putut aduce rezultatul dorit și ca consecință Serbia a fost sdrobită și armatele sale respinse spre Adriatica, unde se vor reconstitui devenind astfel o amenințare pentru trupele Germano-Austro-Bulgare. Actualminte forțele aliaților debarcate la Salonic după o scurtă aparițiune pe teritorul șerb către Demir- Kapou-Krivolak-Doiran, s-au concentrat la eșirea din defileurile Vardarului pe teritoriul grecesc. Ele se sprijină pe câmpul întărit de la Salonic, așezat la 70 km, înapoi legate cu căi ferate îndestulătoare care permit orișice transport. Care este situația generală a acestui corp expediționar ? Dară a întră în alte considerațiuni de cât strict militare putem răspunde că acest corp este destul de mare, admirabil format, perfect aprovizionat și cu comunicațiile asigurate. Și pentru a proba adevărul celor de mai sus, voi arata știrile lansate de Germani pentru a amâna atacul acestui fort formidabil și pentru care au nevoe de cel puțin 600.000 oameni. Mai bine de 2 luni armata Bulgară, care era în ofensivă, s-a oprit la frontiera greacă, fără să înainteze. Pentru a îndreptăți această oprire pe care trebue să o calificăm de „oprire antitactică“, deoarece lasă timp trupelor urmărite de a se întări, agenția Wolf a lansat în ordine următoarele știri : 1) Armata Bulgară așteaptă pentru ofensiva generală, pe armata Germană, care coboară valea Vardarului cu artileria grea necesară. 2) Că armata Bulgară va ataca de front, când concentrarea armatei Germane care se efectuează în valea Struma, va fi gata pentru atacul de flanc. Dar cum timpul trece și armata Germană nu-și făcea apariția, au inagurat un nou bluff, adică respectul teritoriului grecesc care încălcat de armatele Bulgare va avea un răsunet nemulțumitor la Atena și București. De aici o așteptare mai lungă necesară la transportul armatei Germane care va ataca de front, având ca rezervă generală armata Bulgară. In acest timp efectivele aliaților la Salonic se măresc chiar cu detașamente sârbești, lucrările de întărire se complectează, Salonicul devine mai puternic. Germanii dându-și cont de aceasta, imaginează alte mijloace pentru a deturna pe aliați de la fortificarea acestui câmp întărit. Vorbesc despre o expediție în Asia mică, spre Bagdad. Semnalează formarea unei armate la Damas contra Egiptului. Ei strigă prin toate gazetele că aliații n’au ce căuta la Salonic, fiindcă în altă parte va fi națiunea. Cum să nu rămână bietul neutru zăpăcit de atâtea știri ? ! 1) Atacul armatelor bulgaro-germane care va arunca în apă corpul expediționar. 2) Marșul armatei turco-germane spre Bagdad și Egipet. 3) Ofensiva apropiată pe cele 2 fronturi în Rusia și Franța etc. Sunt prea multe lucruri de o dată, de a întreprinde atâtea operațiuni mai ales de niște popoare care au dat efortul maxim ca să nu zicem epuisați. De altfel nu se poate nega, că nu fabrică efective cum se fabrică arme și munițiuni. — Și după calculele cele mai recente ale efectivelor germane, materialmente este imposibil de a întreprinde atâtea operații și de a realiza astfel de visuri. Corpul Expediționar a aliaților din Salonic este și va fi revolverul încărcat și îndreptat asupra inimei liniilor de comunicații germano-turce. Iată pentru ce atât interes, atât zgomot pentru a deturna pe aliați din Salonic,—petru prima oară fiind de acord cu marele critic militar German „Maiorul Mohrat“ care spune următoarele: „Prezența armatelor aliate la Salonic este un pericol permanent pentru armatele și aliații noștri, și nu vom putea tolera șederea lor prea îndelungată in acel loc“. Un ofițer. -----non---- STEREA, RIEDLER, LEON. Cine ar îndrăzni să spue că Universitatea noastră este altă ceva decât o victimă a politicii nemțești ! Politica nemțască a eșuat pretutindeni și pe toate terenurile. După ce, la un moment dat, stăpânea politica noastră externă, reușise, nu cu multă greutate, nici cu puține parale să cumpere 16 ziare pur românești“. Cum punga e fără fund și Corupția fără margini, s’au gândit „Centralii“ noștri că ar fi bine să compromită armata, ideia le-a fost fatală, au trebuit să-și mute gândul imediat și s’au mutat la Universitatea din București. A conrupe studenți nevoiași și a face să se vândă inimi de douăzeci de ani, este o morală pur nemțască. Studenții au fost expulzați, incidentul s’a uitat. In București veghează un om asupra Iadului Nemțesc, acolo nu-i în largul ei „Kultura”. La noi la Iași, oameni blajini și prin tradiție gata la ascultare, se petrec astfel lucrurile Ia Universitate, sub regimul: Leon, Riegier, Sfere. Aceștia trei vor să se știe că Universitatea din Iași, cea întâi Universitate din țară este un local dedicat „Kulturei“ și Cultului German. Au cu ei vreo cinci doctoranzi și toată autoritatea senatorială. Dar atâta le ajunge. Au desființat societățile studențești, au închis spitale și facultăți: leafa și slava, însă, le merge. Studențimea va duce, cu tot avântul tinereței și cu toată energia ce le-o inspiră mărimea patrioticei lor cauze, o luptă aprobată de tot publicul românesc cult din Iași. Nici autocratismul absurd și dezgustător al rectorului, nici politica lunecoasă și străvezie a doctorului Riegier, nici gigantica pălărie ce adumbrește pudica chrysantemă de la butoniera d-rului Leon, nu vor intimida pe studenții noștri. Curaj și înainte! WetterU ———prim—------------— Vâîîdîiffi Memoriul adresat alor profesori ai Universităței din Iași, de către studențimea universitară, a făcut senzație. Foarte bine alcătuit, memoriul acesta va fi dat a aducă la lumină multe fapte, întâmplate în timpul din urmă, care vin în favoarea studențimei noastre și înfierează pentru totdeauna unele personalități ieșene, care au dat mâna cu străinii în contra intereselor țârei. In acest memoriu la pagina 5, găsim reînprospătându-se una din ■multiplele afacerei necurate, care pune într’o lumină foarte rea, pe un domn, să'i zicem Virgil Arion. Dar iată ce cetim: Adica moșiilor prințului Badiu (Fantinele) Gunther de 8 August 1915 Schonburg Waldenfcur* 0nor Reiacțiunei FANTANEEE „MOHOT A“ , No. 7X0. In.pectorat Iași— „Prin aceasta avem onoarea văm înștiința că prin intervențiunea domnului Șoimescu al Dv., care ne-am vizitat er, vă vom transmite suma „de 500 lei, prin casieria noastră „ca subvenție pentru ziarul Dv“. Cu deosebită sumă, *■ Representant al prințului de Schonburg-Waldenburg (ss) C. Adolf Observați că redacția ziarului e pusă aici la Iași deși ziarul apare la București. Da ce ? Nu-i greu de priceput!... iată și a 2-a scrisoare. Deutsche Banij Berlin den 24 August 1915 Redacția ziarului „Moldova" București Auf ihr geehrtes Schreiben vom 17 ds. erwiedern wir ergebenst, dass die fragliche Angelegenheit seitens unseres Herrn Direktor Stauss mit ihrem Chefredakteur, Herrn Virgil Ärion, gelegentlich der Anwesenheit des Ersteren In Rumenien erledigt worden ist. HOCHACHTUNGSVOLL DEUTSCHE BANK ss) Stauss ss) Lehmann Credem că aceste două scrisori nu sunt de natură a urca prestigiul cuiva, ba din contra îl coboară. Se dovedește prin elein primul rând că gazeta „Moldova“ este una vândută, pentru că ce însemnează acei 500 lei subvenții ? Mi se va răspunde desigur că sunt pentru inserții de reclame sau cine știe ce. D’apoi ce are a face Prințul de la Fântănele cu reclamele ? Și chiar dacă ar avea, însă în astfel de vremuri banii primiți de la străini sub orice formă, sunt pătați și aduc cu ei desonoarea. Atunci, un profesor de Universitate, care face educația tinerimei, firește că nu are ce căuta într'o astfel de redacție, pentru prestigiul pe care îl datorește scaunului de profesor și dacă era trebuia să plece de acolo. A doua scrisoare vorbește deși confuz, pentru ce ne interesează însă destul de clar. Vorbește de o chestiune rezolvată de însuși d. Arion, cu o bancă nemțească. Pentru cine cunoaște stilul Moldovei ideile ei și întreg chipul său de manifestare, aceste acte sânt evidente. Ori câte pretexte s'ar aduce, ori câte argumente trase de păr, fondul lucrurilor, adevărul se vede. E aceiași chestie, ca la studenții Bucureșteni, despre cari am vorbit bani luați pentru o gazetă, aici pentru una existentă, dincolo pentru una care trebuia să apară mai târzie. „Memoriul Studențesc“ -------------------------------------------------- Jour 28 Ianuarie 1916 5 BAN InnunciuRi SasariU șS Swama In pagina a S-a rîndul 1 leu In pagina a 3-a rîndul 50 b. In pagina a 4-a rîndul 30 b. 7 ELEFOM.No* S3 Greva poerală a studențiiii universitare întrunirea de la Centrul studențesc.-Discuțiile urmate.Proclamarea grevei.-Telegramele trimise.-Manifestația de aseuri-Suspendarea cursurilor.-Ziua de azi la Universitate. DIN IAȘI Eri după amisz la orele 2 jura., studenții tuturor Facultăților,s’au întrunit în localul „Centrului studențesc“ din strada Lascar Catargiu. Au vorbit un mare număr de studenți, cari au arătat în mod documentat hotărârea arbitrară luată de d. C. Stere în ședința Senatului de Sâmbătă. După lungi discuțiuni care au durat pănă la orele 5 luni. seara studenții au hotărât greva generală, care a fost subliniată prin entusiaste manifestații de marele număr de studenți ce asista la această întrunire. De remarcat că la întrunire au luat parte și câțiva studenți în strânse legături cu anturajul d-lui C. Stere, care au încercat să mistifice adevărul cu privire la „Ukazul siberian“, transformat în sentința de Senat Universitar în memorabila ședință a Senatului de Sâmbătă seara. • Firește însă că aceste încercări au ramas ridicule față cu hotărârea fermă a studențimei de a reacționa energic față de pripășitul siberian care încearcă să încalce drepturile cele mai sfinte ale tineretului studios. * In urmă s’a expediat o telegramă d-lui I. G. Duca, ministrul Instrucțiunei publice și cultelor prin care studenții cer instituirea unei anchete care să cerceteze,, măsurile arbitrare luate de rector. De asemenea s-a trimis o telegramă și „Centrului studențesc bucureștean“ prin care se face cunoscut declararea grevei Universitare la Iași. * După întrunire studenții greviști în mare număr au făcut o grandioasă manifestație pe străzile orașului, cântând imnuri patriotice, împrăștiindu-se apoi din liniște. * Cu începere de azi dimineață nici un student nu s’a prezentat la cursuri, excepție au făcut vre-o două, trei studenți evrei, care însă au fost nevoiți să se reîntoarcă, deoarece mulți din profesori, văzându-se fără studenți, au suspendat cursurile. * Din informațiile culese de noi, reese că mișcarea studențimei ieșene, este una dintre cele mai serioase și energice cari s’au înregistrat vreodată. Studenții sunt ferm deciși ca cu prețul oricărui sacrificiu să ducă mișcarea pănă la capăt, pentru a face ca dreptatea să triumfe. Pe de altă parte profesorii Universităței față cu mișcarea studențească, se vor întruni și după cât un tem informați, majoritatea vor faca cauză comună cu studenții, căci numai așa se va pune capăt anarhiei introdusă de d. Stere în Universitate. Informații Confrații de la „Mișcarea“ pretind că facem politică când am atras atenția celor în drept relativ la lipsa alimentelor, se înțelege s’a usturat dreptele noastre reclamațiuni și ne învinuesc. Dar, astăzi nu a fost în piuța $f.Spiridon carne de foc. Putem dacă ni se va cere, să dăm numele mai multor cetățeni, care nu au putut cumpără carnea necesară ce le trebuia și care au fost obligați să cumpere mezeluri , căci altfel nu ar fi avut ce să mănânce ; totuși Mișcarea conform obiceiului anunță publicul—iarăși chestie de reclamă—că dl. Toma a cumpărat 60 vite pentru consumație. Consecința acestei cumpărări, e lipsa totală de carne în piață pe ziua de astăzi. îlîci de astă dată reclamația noastră nu este dreaptă ? Iarăși facem politică? A apărut și se găsește în depozit general la C. Sfetea, București, Ritmuri și Rime de Alexandru Naum. Prețul loi 250, de vânzare la principalele librării din Capitală și provincie. Ministerul de finanțe a dispus ca plata pensiilor pe luna Februarie să înceapă a se face pe ziua de 4 Februarie. Mâine, Joi 28 Ianuarie, se va desbate în Sala Curței cu Juri, procesul de calomnie intentat de dl. Căpitan George Sharlet, ziarului „Iașul“. D-nele <§i d-nii membri ai Cercului didactic sunt rugați a se întruni la Sediul Cercului pentru Vineri, 29 a. c., orele 5 p. m., când dl. profesor August Scriban își va desvolta conferința sa, despre elementele ungurești în limba română. Examenul de capacitate specialitatea gimnasticei pentru fete, care urma să înceapă la 1 Februarie 1916, se va ține la 1 Mai 1916, orele 8 dimineața, în localul Universității din București. De mai bine de o săptămână se simt ușoare dar continue sguduiri de pământ în tot județul Vâlcea, cari se prelungesc pe platoul Transilvaniei. Institutul nostru meteorologic cercetează cauzele acestor fenomene sismice. Zilele trecute au avut loc la Viena mari manifestații împotriva războiului. Manifestațiile s-au petrecut în cartierile Ostaring și Fleischmarkt. Poliția a intervenit, făcînd numeroase arestări. Contele Reventlow scrie în Deutsche Tageszeitung : „Pentru cuvinte de conveniență politică, ne-am abținut de a critica atitudinea guvernului român“. „Dar contele Tisza a exprimat opinia poporului german declarând că, în nici un caz, decizia României n’ar putea avea o înrâurire asupra soartei Austro-Ungariei. Vom adăuga că ea n’ar putea schimba cursul războiului nici situația militară și politică prezentă și viitoare în peninsula balcanică“. „Ora când putea fi altfel, România a lăsat’o să treacă“. Va pricepe, macar acum, incapabilul din capul guvernului, cea ce însuși Germanii mărturisesc ? Desigur că nu, căci dacă n’am avut războiul național, războiul României, el trebue să justifice războiul lui Ionel Brătianu. Pentru refugiați români Lei B. Suma adunată și înaintată Ligei Culturale din Iași. 387.00 [OCOOLTM