Evenimentul, aprilie-iunie 1916 (Anul 24, nr. 49-116)

1916-06-12 / nr. 103

Anul XXIV No. 102­5 BAN! ABONAMENTE Pe un an . . Lei 20 Fe jumătate an . »10 Pe trei luni. . . » 5 In străinătate un an , 30 Un număr vechi 30 bani Marile victorii germane sau invențiile agențiilor nemțești de ziua de ezi, a fost ceva senza­țional și piramidal la Iași. Agenția nemțască a reprodus după cunoscuta foaie nemțască „Ziua”, o telegramă prin care anunță pur și simplu că, germanii au câștigat de la ruși un teren de peste S75 Im.­p. In privința îndrăznețelor mistificări Mormane, pe care nenorociții puși în pilda nemților s’au grăbit a le re­produce, cetim următoarele în con­­fratele „Naționalul“: „Agenția Română“ ne-a trans­mis astă noapte o știre a lui. Wolf­­bureau despre niște pretinse mari victorii germane pe frontul rus. Știrea a fost mai întâi publicată într-o ediție specială a ziarului „Ziua” și se știe că acest ziar este pus în slujba germanilor. După însăși forma care s'a dat telegra­mei se vede că este o fabricațiune a suscitatei agenții germane, astfel că ne miră că agenția română poa­te transmite astfel de depeși. Ori s’a făcut din această Agenție un m­ijloc de propagandă ? Dar să lăsăm să vorbească pen­tru aceasta insăși depeșa germană, care, e de remarcat, a sosit în ace­­laș timp cu comunicatul oficial ger­man în care nu se precizează nici una din marile succese ale germa­nilor pe frontul oriental. Dimpo­trivă, acest comunicat confirmă pu­­ternicile atacuri­ ruse pe întregul front. Iată telegrama lui Wolf bureau cu pasagiul acela pe care nemțiții s-au grăbit a-l reproduce: Din ziua când ofensiva rusă a fost oprită de armatele Linsingen și Bothmer avem de înregistrat un câș­tig de teren de­­ peste 375 km. p. Iată totul. Dacă nici pe ziua de est n’au avut amicii ungurilor succes, a­­poi să ne dați voe să protestăm. Duminică 12 Tunic, 5 BANI A­N­U­N °C­I­U­R­I In&orps și Si «o 1st mm In pagina a 1 a rîndul 1 leat In pagina a 3-a rîndul 50 b. In pagina a 4 -a rîndul 30 b. — o — 7 ELEF­O BS Mo. 303 t­o x XL o* 1 partid­­ul 1 trl 1 c­o­n­ser­t su Redacția și Administrația Iași—. Piața Unirea Războiul e în toi « SITUAȚI « O ultimă telegramă din Londra, anunță că Anglia ca și Franța dis­puse mai mult de­cât ori­când să facă tot ce le va sta în putință pentru a ajunge la victorie și să menție în țară o armată imensă și bine echipată, plină de curaj, aju­tată de o artilerie puternică și o cantitate enormă de munițiuni. Ora a sunat când această arma­tă o să și dea ajutorul său eficace Franței care până acuma a rezis­tat loviturei destinată s’o sfărme. »Când armata britanică va intra în fluptă, sute de mii de voluntari vor­­ arăta neasemuita rezistență și te­nacitate a rasei britanice. Germania va fi făcut încă o da­tă greșeala de a crede că Anglia nu va fi nici o dată capabilă de o astfel de sforțare. Pe de altă parte corespondentul din Petrograd al ziarului „Corriere­­ della Sera“ anunță, că Marele stat major rusesc declară fără" încu­njar, că scopul care-l urmărește este să ocupe Lembergul prin o ofensivă concentrică. Rușii strivind pe austriaci, îna­intează cu succes. Ofensiva până acuma e stabilită. Totalul prizonierilor și trofeilor luate de armatele generalului Bru­­silow in perioada până la 17 Iunie (st. n.) este de 3350 ofițeri, 189.134 soldați, 189 tunuri, 550 mitraliere, 15.189 svârlitoare de boambe, 119 chesoane de artilerie, 34 jtrpec­­toare și alt numeros material de război. Acum, căderea Kovelului e imi­nentă. Ultimele telegrame anunță con­tinuarea inaintărei forțelor rusești care au învins 2 divizii germane cu un efectiv de 24 de mii de oa­meni comandate de generalul Lin­singen la vest de Kolki și către nord de Lutze unde au trecut râul Stokhod. oo Qoao Qoao- Din Fălticeni Predarea soldaților austriaci autorităților noastre Astăzi prin punctul de frontieră de la Cornul-Luncei, s’au predat autori­tăților noastre militare, 60 austriaci, din care 6 unguri, cu toată muniția și arme. In acest moment, Prefectura a fost anunțată că la Drăceni de pe dome» .Visul Coroanei Mălini, punct de fron­tieră, au trecut pe pământul nostru 1180 cavaleriști austriaci, împreună cu un maior. Jandarmii și grănicerii nu au pu­ tut face dezarmarea lor, și nici n’au voit să se predea. Domnul colonel Neculcea în urma înțelegerei avută cu prefectul jude­țului, a plecat imediat la fața locu­lui, însoțit de artileria călăreață. Rezultatul acestei întrevederi nu se cunoște încă, dar credem că cei 180 cavaleriști, se vor preda autori­tăților noastre. De la soldații refugiați, am aflat că Rușii au trecut deja de Gura Hu­mora, și că înaintează cu o repezi­ciune uimitoare. In noaptea de 8 a. c. din Fălticeni s’a auzit perfect bubuitul tunurilor, ceia ce denotă că se dau mari lupte în Bucovina. Austriacii sunt foarte deprimați. Rușii au băgat în ei o mare spaimă. In fuga lor, austriacii au strâns toate vitele locuitorilor Români din Bucovina, luându le cu iei, dar un denunț către Ruși, a făcut pe aceș­tia de ai urmări, cu cavalerie încon­­jurându-i și lăsând vitele, ce au fost înapoiate locuitorilor. Constatându-se însă că austriacii nu au luat vite de pe la evrei, autori­tățile Rusești, au luat ei aceste vite, împărțindu-le Românilor. Suceava este ocupată de ruși, care au ajuns până la frontiera Bunești, la 7 km, de Fălticeni. In localitate e mare ferbere prin­tre evrei și nemți, iar nemțofilii, îns­păimântați de succesele neașteptate a acestei mari ofensive Ruse, au murit cu totul. Chiar în acest moment întâlnesc pe stradă 10 tineri bucovineni. La întrebarea ce le-a pus d. Ion Blân­­du fost deputat conservator, că de unde vin, au spus că au parcurs 100 km, și că sunt elevi de gimnaziu. Fi­ind întrebați că unde vor găzdui, e­­levii au spus că aceasta s’a hotărât la poliție, dar că nu a­dormi pe jos. Domnul Blându fiu de Român din Bucovina, și care în adevăr știe să, simtă Românește, a luat cu d-sa pe cei 10 elevi, pentru a-i găzdui și hrăni. E o jale de nedescris în Bucovina, mii de famili ș’au lăsat avutul și au plecat, acolo unde ochii îi vor duce. Iată ce a făcut Kaizerul și bătrâ­nul monarh de la Viena! Blăstămele celor ce fug, însetați și înfometați îi vor ajunge. Corespondent înștiințare Școala de Sericicultură „Vitlimescu Mironeanu“ din Iași str. Lascar Ca­­targi No. 14, face cunoscut onor .[Pu­blic, că pe ziua de Duminică 12 Iu­nie a. c. deschide Expoziția de mătă­suri, țeseturi și cusuturi românești, care Expoziție va fi deschisă până la 20 Iunie a. c. Vizitarea de la 10—12 și de la 2-6, Informații! Un corespondent al unui ziar local s’a pripit să transmită știrea unui ziar din București, că s’ar fi prins adevăratul autor al furtu­lui celor 108.000 lei de la Samoil Eichenkats, aducând învinuiri ma­gistraților și poliției ieșene. Faptul este cu desăvârșire i­­nexact. Primindu­se la Siguranța locală un denunț, anonim că un tânăr anume Mihai Dăscălescu din comuna Stolniceni, jud. Suceava, aproape de gara Muncel, ar face cheltueli desordonate, cu avizul d-lui­ Jude Instr. V. Bușilă, care in­­struește afacar­ea, s’a trimis acolo un agent de siguranță spre a face investigațiuni și s'a­ stabilit că acel tânăr este cam chefliu și dispune de oare­care venituri dela familia sa. Asupra sa, s’a găsit suma de 15 lei nu 12.000 lei după cum s’a anunțat, n’a schimbat nici­odată vre­o hârtie de 1000 lei, ci numai 100 lei în orașul Bacău, n’a cunos­cut pe servitoarea de la Eichen­­holz, iar în timpul când s’a comis acest furt, a dormit la o mătușă­­a sa și este cu totul străin de pre­tinsul furt de la Eichenholz. Aceste informațiuni inexacte, co­respondentul le-a cules de la un locțiitor de șef de stație al gărei Muncel, care voind a se face plă­cut în anumite cercuri politice, a venit la Iași și a aruncat această bombă. De la un cetitor primim o scrisoare prin care ne r­oagă să punem urmă­toarea întrebare Băncilor­ din locali­tate, unde"­s’au făcut subscrieri la împrumutul Național . Băncile au înființat subscrieri la împrumutul Național, plătibile în rate lunare, lucru foarte frumos. Dar acționarii nu posed nimic la mână, cu toate că la subscriere și rata I s’a vărsat. In caz de moarte, ce se face cu banii, căci nerămănând nimic în urmă, banii vor fi perduți. Credem că ar trebui să se dea măcar niște chitanțe de depunerile făcute. Aflăm că pentru viitoarea stagiune teatrală, maestrul George Enescu in­tenționează să monteze Damnațiunea lui Faust ca spectacol de operă. După toate probabilitățile, repre­zentațiile acestea vor avea loc la tea­trul Național din Capitală. Astăzi are loc la Reaganul Flu­turilor, sărbătorirea de retragere la pensie a d-lui Em. T. Bardasare, fos­tul director al școalei Bele-Ar’te din Iași. Vor lua parte profesorii și foștii săi elevi de la această școală. Urăm sărbătoritului ani mulți și fericiți, ca să se bucure mai departe de rodul ostenelelor sale ca fost di­rector și profesor la Bele-Arte. D. Delavrancea a adresat „Viitoru­lui“ următoarea scrisoare : Domnule director, Vă rog a face următoarea rectifi­care la darea de seamă din numărul de Vineri, 10 Iunie, privitoare de la întrunirea de la „Clubul Conservator“. D­r. m’au­ rezumat astfel: „Mama poetului Goga i-a scris: — Când veniți ma­că, că toți mă suspectează, toți mă acuză“. Eu am zis următoarele : — „Am citit multe scrisori de din­colo. Ți se sfâșie inima citindule bă­trâne și văduve, desnădăjduite și chia­­mă pe ai lor, împrejurul lor, ca să scape odată de suspectări, de acuza­­țiuni și de prigoniri.— Ș’am citit, d-lor —de ce nu aș spune?—o vechie scri­soare, a mamei marelui poet Goga, care mi-a stors lacrămi. Pustiul de care se plânge, bănuelile pe care le îndură, ea nu și le poate explica. De­sigur că altă cauză nu e de­cât mă­­rirea hotărârei a celui mai ilustru copil pe care ni l’a dăruit neamul nostru“. D­­e Director, rectificând numai în acest punct darea de seamă a „Viito­rului“, nu va să zică că primesc ca exact restul rezumatului d­v.—Eu nu am nici textele discursurilor mele nici chiar notițe,—și din această pricină, trebue să îndur toate greșelile ce să pun în socoteala mea, când nu sun­t stenografi cari să noteze mai precis cele ce am avut onoarea de a fi spus la diferite întruniri publice. Primiți, d-le Director, considerați­­unea mea. Barbu Delavrancea. Joi 10 iunie 1916. NEVINOVĂȚIA Astă seară la Cinematograful lașilor. Birjar hoț Siguranța locală fiind sesizată de reclamațiunea d-lui Elias Șaraga din­ str. Lăpușneanu, că o fiică avea, du­­cându-se la gară cu un birjar având și bagaje, la plecarea sa cu trenul a observat că din un geamandan îi lip­sește mai multe lucruri. Făcându-se cercetări s’a descoperit ca autor pe birjarul Mihai Zapadcea din str. Iar­maroc No. 99, la care s-au găsit și lucrurile furate. Individul a fost tri­mis cu actele dresate parchetului. Marele circ regal Cesar Sidoli va sosi în curând la Iași și va da o se­rie de reprezentații pe locul viran al d-lui A. C. Cuza din strada Carol. In vitrina ziarului nostru am ex­pus de astăzi dimineață mai multe fotografiii luate la fața locului la Bur­­dujeni, cu ocaziunea dezertărilor sol­daților austriaci din Bucovina. Am mai expus și o probă de pâne care se dă ofițerilor austriaci. Cetim în „Acțiunea“ : Un incident. Profesorul dr. Bogdan, fost rector al universității din Iași­ și trimis d-ru­­lui Ducor, din Paris o scrisoare în care-i spunea că unii profesori fran­cofili din România au refuzat să sem­neze adresa de simpatie a universita­rilor din România pentru Franța și că ar fi bine să se cunoască numele celor cari fac paradă când le convine și dau în laturi când nu le convine. Scrisoarea apărând în „La presse medicale“, profesorul dr. Stoicescu, de la facultatea din București, publi­că în „L’Independance Roumaine“ o scrisoare în care spune că n’a iscălit acel manifest, de­oarece este ... sena­tor liberal și că în altă împrejurare și’a manifestat sentimentele pentru Franța. Următorul apel a fost adresat de Federația Unionistă: Lupta începută de Federațiunea U­­nionistă în întrunirea de Duminică 5 Iunie, trebue dusă înainte fără preget. Cu toții suntem datori să ne sfă­tuim asupra măsurilor de îndreptare a situației interne și externe create de guvern. Sunteți rugați a lua parte la întru­nirea de Duminică 12 Iunie ora 10 dimineața, din Sala Dacia. Țara așteaptă de la D-voastră și de la noi mântuirea ei. Comitetul Federațiunei Unioniste. Se crede că premiul I, la concur­surile de anul acesta pent­ru premiul de compoziție George Enescu, va fi acordat tânărului muzician Alfred Ales­­sandrescu, autor al mai multor poeme simfonice, și acum de curând al poe­mului „Acteon“, mult aplaudat la două concerte simfonice de iarna trecută, și al unei transcripțiuni pentru pian a Andantelui din trio-ul funebru de Schubert, executat la catafalcul Re­gine Elisabeta. Un premiu se va acorda și d­lui D. Cuchin, compozitorul unei origi­nale Sonate pentru vioară. De câte­va zile ungurii au început să facă lucrări de fortificații în jurul Timișoarei. Lucrează din zori până în noapte întreaga tabără de prizonieri ruși. Lucrările sunt conduse de ofițeri austro-ungari, cari, în urma rănilor primite pa câmpiile de luptă, au ră­mas neapți pentru serviciul activ, întreaga populație ungară privește aceste lucrări cu vădită îngrijorare și se așteaptă dintr’o clipă într’alta ca și România să intre in răsboi con­tra Puterilor Centrale, . Germanii au adus numeroase aju­toare ca să încerce să oprească ofen­siva rusească în regiunea Torchin 15 mile la vest de Lutze și 35 de mile la sudvest de Kovel, însă toate sfor­țările lor nu au avut succes până acum. Impresia generală este că acum Ko­vel este amenințat în mod serios dar germanii vor face sforțări disperate ca să întârzieze căderea sa. Spirtul denaturat lipsește pe piața internă și cât se mai găsește, se plă­tește scump. Cu toate acestea, s-a autorizat a­­cum exportul a 194.000 (una sută nouă­zeci și patru de mii./ kgr. de spirt denaturat. Mișcarea­ recunoaște ca dreaptă informația dată de noi cu privire la lipsa făinei de porumb. Sperăm deci că, Primăria Comu­nei Iași va lua măsurile necesare și grabnice pentru ca orașul să nu su­fere de lipsa acestui articol însem­nat de hrană. ȘCOLARE.— Examenele de capaci­tate ale elevilor care au absolvit cla­sele a patra și a opta vor începe în ziua de 20 Iunie, și vor continua pi­na la 25 Iunie. * In urma unor discuții urmate, d. ministru Duca a rugat pe directorii de licee, să se pue în contact cu ma­eștrii de dexterități, și să le arate că dexteritățile nu pot forma obiecte de corigență. D. ministru Duca a mai dispus, darea unei circulări în care să se a­­rate, că dexteritățile, care sunt ma­terii de aplicare naturală pentru e­­levi, nu pot forma obiectul unor e­xamene de corigență. * Ministerul instrucțiunei, a dispus eri, ca elevii din cursul secundar, care la limba română, au obținut nota medie cinei să fie promovați, numai în cazul când, nu mai au nici o corigență. In cazul în care un elev, are vre­ o corigență, iar la limba română nu are nota medie șense, să fie corigent și la limba română.* Toți absolvenții Liceului Național din Iași seria 1906 care doresc a sărbători în ziua de 19 Iunie împli­nirea a zece ani de la terminarea liceului, sunt cu isistență rugați să binevoiască a-și trimite adeziunele lor pînă la 16 iunie pe adresa d-lui V. Petroveanu, profesor str. Cuza Vodă 47 Iași, delegatul comitetului consultativ în Iași. SPECTACOLE GRADINA BRAGADIRU (Cinema­tograful Iașilor) Astăzi 11 Iunie 1916 program nou, de relevat: NEVINOVATA Procurorul acuzator al soției sale, mișcătoare tragedie în 4 acte. Programul începe cu hazlia come­die în 3 acte PROFESORUL DE BALET. Programul e complectat cu vederi și comedii. GRADINA TRAIAN CINEMA PATN­E­­FRERES.— Astăzi 11 Iunie 1916, pro­gram nou, de remarcat : VICIUL MOȘTENIT Extraordinară dramă de moravuri în 4 acte. Programul e complectat cu vederi și comedii. TEATRU CINEMA BEJAN (Variete de Vară) In fiecare seară debutul ar­tistelor și artiștilor de primul rang din București de la „Alhambra“ „Ca­zino de Paris“ și „Majestic“. Intre două gospodine : — Ce mai mâncăm astăzi dragă ? — Ce vreai. Niște pui. — Dacă nu găsești ? — Carne de vacă atunci, ori vre?o mâncare cu untură de porc. — Dacă nu este nici carne, nici untură ? — Atunci niște orez ceva, ori vre’o mâncare cu făină de porumb. — Dacă nu găsim nici orez, nici făină ? —­ Atunci, nu mâncăm nimai Cj

Next