Evenimentul, octombrie-decembrie 1916 - ianuarie-februarie 1917 (Anul 24, nr. 195-291)
1916-12-04 / nr. 248
fff ; * I i» / —Anul XXIV no. 248 G Toani Pe I afi in țară Le! 20 in streinătate „ 30 Un număr vechi 30 bani •Organ al partidului conservatorDuminică 4 Decembrie 1916 stracisul Mtlusigrafia SAS!.— Piața Unirea AJUN GIUm in pagina ha 2 Lei rândul In pagina 2 a IL^u rândul TELEFON No. 805 StrijM*!ulsplus Vărsat de Dr. Leon C. Cosmovîci când generalul JosffS în Septembrie 1914 a dat acel faimos ordin de zi: muriți pe loc , îndărăt să nu dați, l-a comunicat armatelor cu acea cineîă conștiință, care înbărbăteasă și duce la izbândă. Și izbândă mare, ne mai pomenită, avu loc, deși francezii aveau de luptat unul contra doi și’n unele locuri chiar contra 4 , deși aveau în fața lor armamentele cele mai destrugătoare, mașinismul cel mai internat, iar dânșii, numai cu brațele și cu sufletul doritor de a scapa țara lor, mișelește atacată. Sângele francez variat pe întinsele câmpii și coline ale Mirnei, s’a scurs cu mândrie din vinele soldaților, cerut fiind de acela ce nu’l putea cere decât cu credință și suflet curat. Astăzi, nu e colțișor din întinsele teritorii franceze recucerite de la năprasnicii lor năvălitori, care să nu fie adânc muiat de sângele lor și nu se aude un singur glas de părere de rău, nici un murmur, nici o desnădejde, căci cu toții luptă pentru un mare ideal De multă vreme, munții, colinele, șesurile scumpei noastre Românii, n’au mai fost udate de sânge Românesc. A vrut Dumnezeu ca’n anul 1916 să curgă acel sânge cu îmbelșugare, pentru înfăptuirea unui ideal. Ascultați voi Români, de pretutindeni strigătul acelui sânge vărsat , facă Domnul Dumnezeu să răsară odată lumina și pentru noi. Români ! nu degeaba ani de zile ne am tot îmbărbătat la căldura imnului „deșteaptări Române“. Sângele fraților noștri curge zilnic și e o crimă să nu ne deșteptăm odată cu strigătul lui Iași -80 Noembrie 1916. SCENE DIN RASBO! Mama dispiratolui... de Emil Nicolau Cercetam răniții noștri într’o sală a unui spital militar din București. Eram însoțit de o distinsă doamnă din el ta bucureșteană, ce a îmbrăcat de bană 108 haina de infirmieră pentru a îngriji pe cei ce’și dau sângele pentru Patrie. Printre celelalte persoane de față, am zărit o doamnă îmbrăcată în haina cernită a durerei, care, stând la căpătăiul unui rănit, îi dedea îngrijiri intr'adevăr materne. Vârsta sa înaintată, parul mai mult alb ce'i încădrea fruntea, tandreța cu care sta aplecată da asupra soldatului rănit, totul îmi întări credința că sărmana femee îngrijește și alină durerile propriului ei fiu. —- Soldatul rănit e fără îndoială fiul ei ? am întrebat pe nobila doamnă ce mă conducea. — Nu, mi-a șoptit aceasta, ca să nu fie auzită. — Dar atunci ? — Am să vă spun când vom eși de aci. După ce am stat de vorbă cu snii mulți răniți, eșind din sală, însoțitoarea mea s’a grăbit să-mi satisfacă curiozitatea : — Doamna în doliu pe care ați văzut-o aci, are pe unicul ei fiu pe front. De câtva timp ea nu are nici o știre despre el. Cum mulți dintr’ai noștri și-au găsit moartea în luptele de la Turtucaia, iar alții au fost făcuți prizonieri, sărmana femee nu are nici o știre despre fiul ei. De atunci ea vine zilnic la spitalul nostru, măngân cu vorbe de îmbărbătare pe primul soldat ce iese în cale și distribue tuturor, fără preferință, toate lucrurile ce le aduce în acest scop. Mișcat peste măsura de durerea sărmană mame, am șoptit: — Sărmana femee ! Dar nobila mea însoțitoare urmă : — Numele ei e dna SI.... și aparține unei vechi familii... Intr’adevăr, e mișcător ș’o vezi îmbrățișând pa primul soldat care’i se pare că are o cât de mică asemănare cu fiul ei, iar buzele ei par a șopti: „Copilașul meu“. Ea nu voește să fie încorporată printre doamnele din Crucea Roșie, totuși ea muncește la fel cu ele la îngrijirea răniților. — Sărmana semne, am repetat. Și am părăsit acel locaș de durere, gândindu-mă la problema ce mistuia desigur, sufletul acelei inimi care vede în fiecare soldat pe fiul ei prizonier sau mort pe câmpul de onoare. Fără îndoială că, dacă n’ar fi găsind o fimare a durerei sale, ea n’ar fi lergat acolo, printre răniți. Iar îngrijiarea ce o da soldaților răniți sa îndrepta spre fiul ei adorat, despre soarta căruia nu avea nici o știre. Adescea, în freamătul dintr’ânsa ce o mistuia trebuia să-și zică : — Oare nu se va găsi o altă mână de mamă care să îngrijească și să măngân copilul meu dac’ar fi rănit, așa cum mângâiau pe fii altor mame ? Iar dacă fiul ei și a găsit o moarte eroică, ea, nobila femee pregătită pentru acțiunile cerești, găsește vremelnic o ușurare în îngrijirea ci o dă tuturor bravilor cari au luptat eroic pentru patrie, așa cum a luptat desigur și fiul ei. Și cugetând la toate aceste frământări sufletești ale acestei mame, nu m’am putut opri de a mă gândi: „Fără îndoială că biata femea e o bună mamă —dar mai presus de toata o adevărată româncă“. —————"— OOCSOOOOOOO ■—— Informații IAȘI m Publicul leșan este rugat în interesul său de a face cea mai mare economie de lumina electrică. Nu lasați becurile electrice aprinse in camerile nelocuite căci consumați forța motrice in zadar. Plata pensiilor civile și militare pe luna Decembrie se va face cu începere de la 5 a lunei. Comitetul Societății de binafacere „Fraterna Română“ împreună cu Președinții și comitetele tuturor Societăților de binefacere din acest oraș sunt invitați a se întruni Sâmbătă 3 Disembrie, a. c. orc 7 sara, în localul societătței Fraterna Română din str. I. C. Brătianu No. 6 spre a se hotărî asupra sumelor cu care trebue să contribue toate societățile de binefacere la formarea federalei pentru ajutorul refugiaților și avocaților lipsiți de mijloace. Suntem rugați a întreba pe Domnul Ministru de Răsboiu, relativ la situația militară a absolvenților Școalei de Agricustură da la s Roman , cai care au câteva clase da liceu, dacă pot intra în școala de ofițeri în rezervă care s’a înființat la Dorohoi și Botoșani , deoarece cursurile sunt echivalente cu 4 clasa de liceu nedeosebindu-se întru un nimica. Deprisiunea cabinetului austriac a început prin retragerea ministrului de externe Barian. „Nova Reforma“ din Copenhaga ată că tratativele armata între Germamania și Austria asupra inființărei consiliului național suprem al teritoriilor poloneze ocupate, au și fost terminate. In curînd se va publica lista membrilor acestui consiliu numiți de guvernul German. Austriecii predau legiunile poloneze în nimele germanilor. Șeful acestor legiuni Polandschii va f numit generaliam al armatei poloneze. Nsmăngăiații Alexandrina Piperescu soție cu copii Nicolae, Alexandrina, Margareta și Nicolina, Colonel Papiriu Piperescu și Colonel Vasile Pipererescu fraț și surorile împreună cu celelalte rude au durerea a vă anunța moartea iubitului lor Lt. Colonel Nicolae V. Piperescu Comandantul Reg. 69 Infanterie mort pe câmpul de onoare pentru apărarea patriei, înmormântarea a avut loc la Pitești. Astăzi la orele 11 dimineață s-a ținut un consiliu de miniștri, sub președenția d-lui Ionel Brătianu, prim ministru. Podgorenii sunt înștiințați că pot vinde și transporta visul lor, în urma unui permis eliberat de Prefectura de județ. Consiliul facultății de științi a acordat în anul acesta burse din fondul Carol, următorilor studenți: Agricola Ionescu, Gh. Huidobici, C. Rașcu, Eleonora Aronovici, Gustav Botez, Const. Coalu, Necolai Martiniuc, D. Bucesvschi, Natalia Petrovici, Procopie Burianu și Gabrielescu. D-l Căpitan Stănculescu, a fost numit administrator al școalii militare de Infanterie din localitate. D-l Locot. Dolijan a fost numit administrator la Liceul Militar din localitate. Prefectura da județ a fost înștiințată că în comuna Dumești bântuie anghina difterică. UNIVERSITARE.Consulul facultăței de litere a primit a se acorda bursele vacante in acest an următorilor studenți: Secția clasică i’a prelungit bursa încă pe un and rei Gărcineanu pentru ași prepara doctoratele, d-lui I. Pito o bursă de 50 lei din fondul Carol I, iar o altă bursă de 50 lei se împarte studenților I. Gailan, Ioan Capverde, I. Cristorian și Vasile Encianu, care au avut burse numai de 40 de lei pănă in prezent. Secția istorică drei Ecaturina Gherghel se sporește de la 50 la 100 lei lunar, două burse care remân vacante de la această secție și trece la secția modernă. Secția modernă se acordă câte o bursă de 50 lei studentelor Ana Bogdan, Elena Duzescu, Euredecia Popov, Ras. Borș, Olga Tocilescu și studenților C. I. Bogatu și I. Crețu. Consiliul facultății de litere a respins cererea d-lui P. Grigorescu, și a d relor Margareta Ștefănescu, și Ana Colomei de a li se acorda încă pe un an prelungirea bursei. AVIS Subsemnatul Georges A. Paplomatase din București, perzându mi in călătorie biletul de liberă petrece sub No. 3448 eliberat de prefectura poliției Capitalei valabil pănă la 31 Decembrie 1916, îl declaraul în manele oricui s’ar găsi, cu stimă, Georges Paplomatas AVIS Subsemnatul Aristides Callas din București perzându mi în călătorie biletul de liberă petrecere sub No. 3442, eliberat de prefectura poliției Capitalei valabil pănă la 31 Decembrie 1916, îl declar nul in manele oricui s’ar găsi, cu stimă, Aristides Callas Familia Calandra Franou refugiată din București este fugită a da adresa lui Gogu. Strada Fiorilor 18 Iași. Se caută o îngrijitoare serioasă pentru un copil de 8 luni. A se adresa Strada Sărăriei 52 bis. Comenduirea Pieței Iși Ordin No. 2 Toți ofițerii și gradele inferioara cat nu contează in corpurile și serviciie din garnizoana Iași, să părăsească imediat garnizoana pentru a sa prezenta centralor de instrucție respective și anume : Acei din corpul I, II, și III armată, la centrul de instrucție al garnizoanei Tecuci. Acei din corpul IV armată, la centru de instrucție al garnizoanei Bacău. î. Acei din corpul V armată la centrul de instrucție al garnizoanei Brăila. Cei ce se vor mai găsi in oraș, in urma acestui ordin, vor fi imediat arestați și dați judecății. Comandantul Pieței Iași Colonel (ss) Boboc)