Evenimentul, octombrie-decembrie 1916 - ianuarie-februarie 1917 (Anul 24, nr. 195-291)

1916-12-04 / nr. 248

fff ; * I i» / —Anul XXIV no. 248 G Toani Pe I afi in țară Le! 20 in streinătate „ 30 Un număr vechi 30 bani •Organ al partidului conservator­Duminică 4 Decembrie 1916 strac­is­ul Mtlusigrafia SAS!.— Piața Unirea AJUN GIUm in pagina ha 2 Lei rândul In pagina 2 a I­L^u rândul TELEFON No. 805 StrijM*!ulsplus Vărsat de Dr. Leon C. Cosmovîci când generalul JosffS în Sep­tembrie 1914 a dat acel faimos or­din de zi: muriți pe loc , îndă­răt să nu dați, l-a comunicat ar­matelor cu acea cineîă conștiință, care înbărbăteasă și duce la iz­bândă. Și izbândă mare, ne mai pomenită, avu loc, deși francezii a­­veau de luptat unul contra doi și’n unele locuri chiar contra 4 , deși a­­veau în fața lor armamentele cele mai destrugătoare, mașinismul cel mai internat, iar dânșii, numai cu brațele și cu sufletul doritor de a scapa țara lor, mișelește atacată. Sân­gele francez var­iat pe întinsele câm­pii și coline ale Mirnei, s’a scurs cu mândrie din vinele soldaților, cerut fiind de acela ce nu’l putea cere de­cât cu credință și suflet curat. Astăzi, nu e colțișor din întinsele teritorii franceze recucerite de la nă­prasnicii lor năvălitori, care să nu fie adânc muiat de sângele lor și nu se aude un singur glas de pă­­­rere de rău, nici un murmur, nici o desnădejde, căci cu toții luptă pen­tru un mare ideal De multă vreme, munții, colinele, șesurile scumpei noastre Românii, n’au mai fost udate de sânge Ro­mânesc. A vrut Dumnezeu ca’n a­­nul 1916 să curgă acel sânge cu îmbelșugare, pentru înfăptuirea u­­nui ideal. Ascultați voi Români, de pretutindeni strigătul acelui sânge vărsat , facă Domnul Dumnezeu să răsară odată lumina și pentru noi. Români ! nu degeaba ani de zile ne am tot îmbărbătat la căldura im­­nului „deșteaptări Române“. Sân­gele fraților noștri curge zilnic și e o crimă să nu ne deșteptăm o­­dată c­u strigătul lui­ Iași -80 Noembrie 1916. SCENE DIN RASBO! Mama dispiratolui... de Emil Nicolau Cercetam răniții noștri într’o sală a unui spital militar din București. Eram însoțit de o distinsă doamnă din el ta bucureșteană, ce a îmbrăcat de bană 108 haina de infirmieră pentru a în­griji pe cei ce’și dau sângele pentru Patrie. Printre celelalte persoane de față, am zărit o doamnă îmbrăcată în haina cer­nită a durerei, care, stând la căpătăiul unui rănit, îi dedea îngrijiri intr'ade­­văr materne. Vârsta sa înaintată, parul mai mult alb ce'i încădrea fruntea, tandreța cu care sta aplecată da asupra soldatului rănit, totul îmi întări credința că săr­mana femee îngrijește și alină durerile propriului ei fiu. —- Soldatul rănit e fără îndoială fiul ei ? am întrebat pe nobila doamnă ce mă conducea. — Nu, mi-a șoptit aceasta, ca să nu fie auzită. — Dar atunci ? — Am să vă spun când vom eși de aci. După ce am stat de vorbă cu snii mulți răniți, eșind din sală, însoțitoa­­rea mea s’a grăbit să-mi satisfacă cu­riozitatea : — Doamna în doliu pe care ați vă­zut-o aci, are pe unicul ei fiu pe front. De cât­va timp ea nu are nici o știre despre el. Cum mulți dintr’ai noștri și-au găsit moartea în luptele de la Tur­­tucaia, iar alții au fost făcuți prizoni­eri, sărmana femee nu are nici o știre despre fiul ei. De atunci ea vine zilnic la spitalul nostru, măngân cu vorbe de îmbărbătare pe primul soldat ce­ i­ese în cale și distribue tuturor, fără prefe­rință, toate lucrurile ce le aduce în a­­cest scop. Mișcat peste măsura de durerea săr­man­ă mame, am șoptit: — Sărmana femee ! Dar nobila mea însoțitoare urmă : — Numele ei e d­na SI.... și aparți­ne unei vechi familii... Intr’adevăr, e mișcător ș’o vezi îmbrățișând pa pri­mul soldat care’i se pare că are o cât de mică asemănare cu fiul ei, iar bu­zele ei par a șopti: „Copilașul meu“. Ea nu voește să fie încorporată prin­tre doamnele din Crucea­ Roșie, totuși ea muncește la fel cu ele la îngrijirea răniților. — Sărmana semne, am repetat. Și am pă­răsit acel locaș de durere, gândindu-mă la problema ce mistuia de­sigur, sufletul acelei inimi care vede în fie­care soldat pe fiul ei p­rizonier sau mort pe câmpul de onoare. Fără îndoială că, dacă n’ar fi găsind o fim­are a durerei sale, ea n’ar fi lergat acolo, printre răniți. Iar îngriji­a­­rea ce o da soldaților răniți sa îndrep­ta spre fiul ei adorat, despre soarta că­ruia nu avea nici o știre. Adescea, în freamătul dintr’ânsa ce o mistuia trebuia să-și zică : — Oare nu se va găsi o altă mână de mamă car­e să îngrijească și să măn­gân copilul meu dac’ar fi rănit, așa cum mângâi­au pe fii altor mame ? Iar dacă fiul ei și a găsit o moarte eroică, ea, nobila femee pregătită pen­tru acțiunile cerești, găsește vremelnic o ușurare în îngrijirea ci o dă tuturor bravilor cari au luptat eroic pentru patrie, așa cum a luptat de­sigur și fiul ei. Și cugetând la toate aceste­­ frămân­tări sufletești ale acestei mame, nu m’am­ putut opri de a mă gândi: „Fără îndoială că biata femea e o bu­nă mamă —dar mai presus de toata o adevărată româncă“. —————"— OOCSOOOOOOO ■—— Informații IAȘI m Publicul leșan este rugat în inte­resul său de a face cea mai mare e­­conomie de lumina electrică. Nu lasați becurile electrice aprinse in camerile nelocuite căci consumați forța motrice in zadar. Plata pensiilor civile și militare pe luna Decembrie se va face cu în­cepere de la 5 a lunei. Comitetul Societății de bina­facere „Fraterna Română“ împreună cu Pre­ședinții și comitetele tuturor Societă­­ților de bine­facere din acest oraș sunt invitați a se întruni Sâmbătă 3 Disembrie, a. c. orc 7 sara, în localul societătței Fraterna Română din str. I. C. Brătianu No. 6 spre a se hotărî a­­supra sumelor cu care trebue să con­­tribue toate societățile de bine­facere la formarea federalei pentru ajutorul refugiaților și avocaților lipsiți de mijloace. Suntem rugați a întreba pe Domnul Ministru de Răsboiu, relativ la situația militară a absolvenților Școalei de A­­gricustură da la s Roman , cai care au câteva clase da liceu, dacă pot intra în școala de ofițeri în rezervă care s’a în­ființat la Dorohoi și Botoșani , de­oare­ce cursurile sunt echivalente cu 4 clasa de liceu nedeosebindu-se întru­ un nimica. Deprisiunea cabinetului austriac a în­ceput prin retragerea ministrului de externe Barian. „Nova Reforma“ din Copenhaga a­­tă că tratativele armata între Germa­­mania și Austria asupra inființărei con­siliului național suprem al teritoriilor poloneze ocupate, au și fost terminate. In curînd se va publica lista membrilor acestui consiliu numiți de guvernul German. Austriecii predau legiunile po­loneze în nimele germanilor. Șeful­ acestor legiuni Polandschii va f numit generaliam al armatei poloneze. Nsmăngăiații Alexandrina Piperescu soție cu copii Nicolae, Alexandrina, Mar­gareta și Nicolina, Colonel Papiriu Pi­­perescu și Colonel Vasile Pipererescu fraț și surorile împreună cu celelalte rude au durerea a vă anunța moartea iubitului lor Lt. Colonel Nicolae V. Pi­­perescu Comandantul Reg. 69 Infan­terie mort pe câmpul de onoare pentru apărarea patriei, înmormântarea a avut loc la Pitești. Astăzi la orele 11 dimineață s-a ținut un consiliu de miniștri, sub președenția d-lui Ionel Brătianu, prim ministru. Podgorenii sunt înștiințați că pot vinde și transporta visul lor, în urma unui­­ permis eliberat de Prefectura de județ. Consiliul facultății de științi a acor­dat în anul acesta burse din fondul Carol, următorilor studenți: Agricola Ionescu, Gh. Huidobici, C. Rașcu, Eleo­nora Aronovici, Gustav Botez, Const. Coalu, Necolai Martiniuc, D. Bucesvschi, Natalia Petrovici, Procopie Burianu și Gabrielescu. D-l Căpitan Stănculescu, a fost numit administrator al școalii militare de In­fanterie din localitate. D-l Locot. Dolijan a fost numit ad­ministrator la Liceul Militar din lo­calitate. Prefectura da județ a fost înștiințată că în comuna Dumești bântuie anghina difterică. UNIVERSITARE.­Consulul facultăței de litere a primit a se acorda bursele vacante in acest an următorilor studenți: Secția clasică i’a prelungit bursa încă pe un an­d rei Gărcineanu pentru ași prepara doctoratele, d-lui I. Pito o bursă de 50 lei din fondul Carol I, iar o altă bursă de 50 lei se împarte stu­denților I. Gailan, Ioan Cap­verde, I. Cristorian și Vasile Encianu, care au a­­vut burse numai de 40 de lei pănă in prezent. Secția istorică d­rei E­caturi­na Gher­­ghel se sporește de la 50 la 100 lei lu­nar, două burse care remân vacante de la această secție și trece la secția mo­dernă. Secția modernă se acordă câte o bursă de 50 lei studentelor Ana Bog­dan, Elena Duzescu, Euredecia Popov, Ras. Borș, Olga Tocilescu și studenților C. I. Bogatu și I. Crețu. Consiliul facultății de litere a respins cererea d-lui P. Grigorescu, și a d relor Margareta Ștefănescu, și Ana Colomei de a li se acorda încă pe un an pre­lungirea bursei. AVIS Sub­semnatul Georges A. Paplomatase din București, perzându mi in călătorie biletul de liberă petrece sub No. 3448 eliberat de prefectura poliției Capitalei valabil pănă la 31 Decembrie 1916, îl declar­aul în manele ori­cui s’ar găsi, cu stimă, Georges Paplomatas AVIS Sub­semnatul Aristides Cal­las din București perzându mi în călătorie bile­tul­ de liberă petrecere sub No. 3442, eliberat de prefectura poliției Capitalei valabil pănă la 31 Decembrie 1916, îl declar nul in manele ori­cui s’ar găsi, cu stimă, Aristides Cal­las Familia Calandra Franou refugiată din București este fugită a da adresa lui Gogu. Strada Fiorilor 18 Iași. Se caută o îngrijitoare­­­ serioasă pentru un copil de 8 luni. A se adresa Strada Sărăriei 52 bis. Comenduirea Pieței Iși­­ Ordin No. 2 Toți ofițerii și gradele inferioara cat nu contează in corpurile și servicii­e di­n­ garnizoana Iași, să părăsească imediat­ garnizoana pentru a sa prezenta centra­­­lor de instrucție respective și anume : Acei din corpul I, II, și III armată,­ la centrul de instrucție al garnizoanei­­ Tecuci. Acei din corpul IV armată, la centru­­ de instrucție al garnizoanei Bacău.­­ î. Acei din corpul V armată la centrul­ de instrucție al garnizoanei Brăila.­­ Cei ce se vor mai găsi in oraș, in ur­­ma acestui ordin, vor fi imediat arestați­­ și dați judecății.­­ Comandantul Pieței Iași Colonel (ss) Boboc)

Next