Evenimentul, octombrie-decembrie 1916 - ianuarie-februarie 1917 (Anul 24, nr. 195-291)

1917-01-15 / nr. 279

Suflete de actualitate ■ . 1. Din cartea neagră și plină de jale a unui răsboi atât de sângeros, pro­dus sufletesc al omului modern, al că­rui știință sub imboldul națiunei, a fost pusă în funcțiune de distrugă­­toarea omenirei, din această carte zic se desfășoară o pagină albă cu cu­prinsul adevăratei înțelepciuni, care a străbătut prin secole „este Evan­ghelia“ acest mănunchiu de cea mai aleasă și fină gândire, a privit la­ pu­­terea temporară a culturei omenești, care cultură acum mai mult ca tot­deauna s’a arătat nedemnă de a pur­ta acest nume, arătând zic până unde poate merge rațiunea omenească des­­voltând numai inteligența și neavând nici o grijă de a cultiva și celelalte facultăți. Sentimentul și voința. Re­zultatul este desechilibrul. Din cele din urmă decenii și din­­ ultimul deceniu mai ales, s-a accen­tuat pe întreg globul pământesc scădere a forței morale, o clacă o de­o cădere a sufletului sub raportul po­litic, social și într’un cuvânt partea morală sub diversele ei forme, a lă­sat aproape totul de dorit. Mă opresc cu deosebire asupra ță­rii noastre, care a imitat mult Străi­nătatea sub mai toate raporturile și care Vai! n’a cules adesea da­cât par­fumul amăgitor de flori, ale căror fructe n’au dat și nici puteau să dea rodul potrivit și prielnic pământului și desvoltărei sale anterioare, împre­jurările extrem de grele prin care trecem, vor filtra fără îndoială sufla­tele și vor forma cristalul unei vieți cu adevărat românești constituită pe idealul Belgiei și al naționalităței noastre. De sărbătorirea Nașterei Domnului, am avut prilejul, să ascult predica în Biserica Talpalari, ținută de P. S. S. Arhiereul Partolomeu din București, care cu o vădită durere sufletească deplânge situația de astăzi a omeni­rei spunând: Nu este de mirare că Dumnezeu pedepsește astăzi pe oa­meni, de­oare­ce omul de­ azi a uitat pe Dumnezeu, dar liber cugetătorii și-au bătut joc de Biserică și de Dum­nezeu și închipuindu-și că sunt auto­rizați să facă ori­ce „pentru ca așa vprit ; iată ce lucru bun le a trecut prin minte, sa distrugă omenirea. Observând P. S. S că sufletele oa­menilor sunt cu totul înstrăinate de Dumnezeu și că pe când preoții fac rugăciuni pentru mântuirea țărei de dușmani, prea puțină lume vine să-și pue sufletul­, în legătură cu Dumne­zeu, câte­va femei iar bărbații nici nu se văd prin Biserici. Mai zice P. S. S. Animalele sălba­tice nu se sfâșie între ele, oamenii însă se sfâșie între ei. Și după cum am mai arătat în con­ferințele mele adaug și acum, ca pă­cat mai mare poate comite omenirea, de­cât că având exemplul înaintea o­­chilor cuvântul mântuitorului care prin însăși învățătura sa este savo­rul ner­fâșit al unei vieți ce merge spre progres și nu spre regres, așa cum vor libera cugetătorii, din rea credință, s­ă interpreteze creștinismul. Oare cum se explică faptul că la lu­mina trecătoare și atât de otrăvitoa­re în rezultate, pe care a dat o știin­ța veacului nostru, evanghelia lui I­­sus în sublima sa simplicitate, a fost tradusă și există astăzi în 460 limbi pe tot globul pământesc? Oare când în țara noastră vom a­­junge să vedem sufletele purificate de negura liberei cugetări ? și să vedem oamenii, c­a pe acele persoane din piesa Vlaicu tredă, cum la lumina sfîn­­tă a Candelei printr’o rugăciune a­­dresată lui Dumnezeu, într’o supremă reculegere și cer­ertarea și pocăința obținând dreptatea divină ? închei aceste rânduri prin urmă­toarele: Coboară Doamne pe pământ o rază de lumină Din Cerul înstelat și blând spre su­fl­etele în ruină Trezește Doamne adânc Simțirea cea sfărmată Și redeșteaptă In suflete credința ta uitată. Fă-i să zărească îndepărtări Lumina Ta divina Si și amintească înfiorați, nu’s numai țărână. Al. Livescu. 1 ->* m n ^ m ——­...... Fér fiul ?i rüsi‘m 1 Clu­l care j, avut F# deHriM) amabilita­tea să lase băiatul de care era în­soțit pe strada Carol, ca să transpor­te un pa­lat al unui domnișoare re­fugiat și fra­nceză, în strada Rosetti No. 8 domiciliată la doamna Iigner Victor Ionescu, să aibă bunătatea a înlesni găsirea băiatului care a dis­părut cu pachetul. Cameristă (femme de chem­­bre) care­­ se cu­noască și limba rusă se familie de două persoane, caută la o Adresați Etrada Lascar Catargi 51 (stânga). Serviciul special telepfic al „Evenimentului“ Ulti­mile știri sosite până la ora 2 a. m.*~ M Georg­is spre­tasis la Londra, 14 Ianuarie Primul Ministru al Angliei d. Lloyd George, împreună cu Lordul Miller, asigura că Anglia împreună cu aliații consideră Ro­mânia ca făcînd parte integrantă din blocul lor și că ea ar putea fi sigură de tot concursul, in special in momentul de față, cind armata romînă arată o vitejie așa de mare intr’o luptă continuă de mai multe luni de zile și care nu s’a oprit nici până a­cum. Lloyd George a a­dăugat că guvernul britanic va lua măsuri eficace pentru a salva problema transportului de muniții pentru România. El și-a exprimat ferma convingere că nu va trece mult timp și Ro­mânia va fi compl­­t restabilită și își va vedea realizarea idealului națio­­nal. (A. T. i-E) Subscripția la împrumutu de război în Anglia. Londra 14 Ianuarie. Printre noile mari subscrieri la im­prumutul de războiu se semnalează acea a consiliului Comitatului Lon­drei, de 7 milioane lire sterline din care jumătate variata în numerar, a Royal Insurance Company 3 milioane lire ster, din care 1 milion 500 mii în numerar, a Metropolitan Cartage Wagon company Bromingham, 1 mili­on lire sterline. Municipalitatea du Swaneea 125 mii livre sterline. Sindicatul național al chamineti a­­daugă 250 mii de livre sterline la su­ma vărsată zicând că nu numai pen­tru că este un excelent plasament dar că voește să dea exemple celorl­alte sindicate de lucrători. (Ag. Reuter). Aliații și Grecia Paris 14 Ianuarie. „Le Mutin“ ocupându­se de accep­tarea condițiunilor Aliaților de către Grecia reamintește greutățile intim­­pinate pentru a ajunge la acest re­zultat și­oara nu ar fi putut fi trecu­te de­cât printr’un complect acord prealabil al Aliaților. Răbdarea, sân­gele rece, aceasta era metoda pe care a trebuit s’o Întrebuințăm de acord cu aliații noștri spre a dovedi că nu doream câtuși de p­uțin a Intra în răsboi contra unui stat neutru și nici a face jocul Kaiserului care na scuza că voim să aservim Grecia. Resultatel acestei politici naționale se manifestă astăzi când poporul e­­len vede în spre ce catastrofă l’ar fi dus agitațiunile germanofile, și că sin­gurul nostru scop era protejare ar­matei noastre de la Salonic. Se poate trage astăzi concluzia: dacă Germania au promis regelui Constantin sosirea de noi și impor­tante contingente în Balcani, ei au lipsit de la rendi yvous. Mar­kereen este tgatat la Siret și Hindembourg este sfătuit de pruden­ță spre a putea dispune vre’o dis­­locare. D. Briand, care fără să se tulbure, a știut să treacă aceste greutăți,me­rită elegii. (Ag. Havas). Presa franceză constată că după o lungă întrerupere, România trimite un comunicat de bonne augure. Se pare că situația se modifică în avan­tajul ei. Mamr­ele­­­m­a­tel­or genas ane pe granița elvețiană Borna 14 Ianuarie Persistă zvonuri că pe granița ger­­mano-elvețiană între Basel și Cons­tal­­ța, au loc marei geniste, mori manevre ak ar E posibil ca aceste nișcări să nu fie minim­e ci înhm­nea garnizoarelor de acolo cu breb tunul riutei u ti­nte , fi­i­c ci nu pe lo active prt fi d­’<msu >ă nm p­roteze armate.« c­ n Fierți sau să fount se o nouă sunată d«o­­tinetă centis fiiituit. „domni < Génévé“ scrie: „fitaiul nes­tiu r s­­e gata pentru on-te evernua­itate­­ Dt ce au fist foitificati gran­ți.e Sviriei spre Iulia și Franța și ck ce pe ium­iia riretii tu GtiE­n« nu s’a făcut nici o traiște?... și apoi internat in Elveția. In comanioatele din 14 Noembrie și 13 Decembrie amiralitatea engleză a demonstrat insinuările germa­nlor că pe cînd căpitanul era in mînile englezilor, a fost m­altratat. Cu toate acestea in ziua de 13 Ianuarie ami­ralitatea germană a publicat un nou comunicat in care spune printre multe alte minciuni, că crucișătorul englez arborase in timpul luptei steagul Sta­telor Unite. Secretarul amiralităței britanice repetă in mai categoric des­­mințirea dată mai înainta spunînd ca crucișătorul auxiliar a deschia focul, sub pavilionul Amer­iei, ci după ce arborase insignele navale ale Marii Britanii. (A. T. E.) Presa austro-ungară și n­oul front român Roma, 14 ianuarie Ziarul ungaresc „Az Est" primește deja corespondentul său de răsboiu din România. Pe frontul Siretului se va desfășura o luptă uriașă de­oare­ce colosul rus a îngrămădit in acest sector forțele sale alături de o bună parte a armatei romînești. Presa austro­ungară arată oarecare preocupare in această privință și pre­vede intr’un viitor apropiat, lucruri hotărîtoare in Moldova. (A. T. I.) Izbutit tttlun­Uîil getgm Londra, 14 fanusaxie Secretfirul iBi­abtițe) Britenn­e, a dovedit că imiralitaUa gumani a co­mis un nou fale. in ziua de 24 Septembiie 3015 sub­marinul genuin L 41 a temlaidet și ,a scufundat un vas englez ne­ta­cat. Puțin timp după aceasta trnici­­nul a fost atacat și distrus de un Cu­rișători auxilar englez. Căpitanul gumau al submarinului a fost sal­vat Piese germani și evenimentele din Ru­sia Roma, 14 ianuarie „Frankfurter Zeitung“ crede că e­­venim­entele din interiorul Imperiului rusesc nu vor putea avea nici o re­percusiune asupra politicei externe a Rusiei și renunșa de a mai prevedea pos­bilitatea unei păci separate. (A.T.I.) Trupele austriace părăsesc pozițiile lor pe Carso Rerna. 14 Ianuarie Se află din Berna. Regimente aus­triace, retrase de pe frontul galițian au părăsit pozițiile lor de pe Carso și au fost înlocuite de regimente tur­cești in uniformă austriacă (A. T. I.) Manifestații sîngeroase ale socialiștilor germani Roma. 14 ianuarie Se află din Zurich că la 11 ale lu­­nei ar fi avut loc la Leipzig o mare manifestație socialistă împotriva de­­zorganizărei muncii naționale prici­­nuită de mobilizarea civilă. Ar fi mai mulți morți și răniți in urma repre­­siar­ei brutale și crude a manifesta­ției. (A. T. I. I). v Deschiderea parlamentului suedez Stockolm, 14 ianuarie La deschiderea parlamentului par­li­mentului regele Suediei a cetit ur­mătorul mesaj : „Domnilor, e plin de greutăți cea­sul a ce st­a, cînd regele și parlamen­tud £ o si­tîlnesc din nou in fața unei re­?­p­cur­abilități comune, care ne este mot­i­v de siguranța și viitorul sta­­tului nostru. "Vă salut in acest mo­­to,h­ot de lucrări import ante, și mă a­­d’e­siz la întreaga națiune suedeză cu o­­ he­ mare piaie. De trei ani războ­iul mondial e te die cu o inversu­­ri î t creai mc;âî Fină a­stăzi grație lui Dumnezeu un r­uș« că nu fim atrași j E î cn-t. virtej, d8i i­.fîue> ța războiu­­ui nea­mpus totuși mai multe su­­­fe­tii­țe. tu < ît cdil d­u) te­r*inplică ou : lit difiti htf țile cresc j­entru noi și nu mai pute­m int­hide o* hti in fața grav.isței in mint» vii. E in­portant că tot prooiul eu idit să înceteze a uni orice luptă internă care ne-ar pucce­da bina pe r­oi și să-și dea socoteală conpltctă ii. foarte Unirea C­etăți­nilor nu­mai ea mi va ușura problema de a p­ăstra libertatea și su­veranitatea precm și neutralitatea, fi tar­ta de pregătire specială in care im pus si iței­e ni­«­st­re de pe uscat și mare tribue obser­vată și mai de­parte, întinde­ri­a apen țlur­ilor de raz­­boiu asupra apelor limitrofe cu ale noastre ne a impus un șir de măsuri extrem din­are. Manifestațiunile una­nime produse in park­ment privitor la chestiunea insulelor Åland, mă sprijinesc pe mine in sforțările mele de a ajunge la chestiuni conform cu interesele vitale ale Suediei. Sentimentul de datorie simțit de toate puterile neutrale care mai sus­țin dreptul, internațional, grija de in­teresele generale legitime și dorința de a contribui la restabilirea păcii, cara ar asigura neutrilor desvoltarea lor liberă au îndemnat Suedia să in­tre in raporturi străine cu alte țări scandinave și cu alte puteri neutre pentru a discuta situația și a ajunge împreună la hotărîre? Sper că această cooperare va prospera. Reducerea articolelor de prima ne­cesitate și de hrană, provocată de răsboi, precum dificultățile comerțu­lui nostru extern, ne-au creat greu­tăți pentru popor tot mai mult sim­țite. Pentru a se asigura importul mărfurilor necesare, am intrat în tra­tative cu unele din puterile belige­rante privitor la cumpărarea pe pie­țele streine a articolelor de cea mai serioasă necesitate. Transportul lor in Suedia constată grija mea da­că puterile. Necesitatea de a distribui a­­ceste articole în mod drept prin po­pulație, m’a îndemnat să emit diferi­te regate care apar ca amestec în viața personală a cetățenilor. Presa Imperii­or Centrale și chestiunea poloneză Roma 14 Ianuarie Gazita oficială din Viena anunță că, contrar proclamațiilor celor doi împărați, e în imposibilitate politică să acorde Galiției o situație complect autonomă și amină soluția aceste im­portante chestiuni pentru o dată ne­hotărîtă și deputații polonezi vor con­tinua ca in trecut să stea în parla­mentul din Viena. „Tägliche Rund­schau“ protestează împotriva sentimentelor irredentiate ale polonezilor din Silezia și critică sever guvernul imperial de a nu fi cerut garanții formale înainte de a proclama autonomia noului regat. A­­celaș ziar cere să se form­­ze Consiliul de Stat da a lua un angajament for­mal că nu renunță la orice teritoriu prusian. Prin urmare și regentul ar trebui să și ia un angajament analog. Se observă în toate cercurile politice ale Imperiului o fierbere foarte pro­nunțată împotriva Polonezilor. Ziarele naționaliste germane duc o violentă campanie împotriva stârei de lucruri poloneze, atăcând partidele politice poloneze din cauza refuzului lor de a constitui o stradă națională înainte de a Se regula chestiunea Regenții. (A. T. I). C­HE ȘTIE? D-na Vasilica P. Drăgh­icescu în­vățătoare la Movileni Iași roagă stă­ruitor pe cine știe unde se află su­rorile Tanți, Paula și Mărioara Lea­hu­ cu fiica sa Lolica refugiate din Șerbănești-Olt să îi comunice de ur­gență.* De soția mea Lelia Căpit. Inten­dant Tutunaru, e rugat a comunica d-nei Colonel Stănescu Sărăria 97 Iași. * Doamna Lelia Căpitan Tutunaru din Turnu Severin se caută de or­donanța Amza Gheorghe care a so­sit la Iași in Strada Smărdan No 55. * Copil de 3 ani rătăcit din dezas­trul dela Ciurea răspunde la numele George Popescu, știe că pe mama sa o chiamă Tasuța pe tatăl Costică. Cine-mi va da relații primește re­compense. Sub­loc ©t. Popescu C. Reg. 23 Art. Divizia 13 Hârlău-Deleni, Fî­ SWii refugiați, din cl. V-a­mo- LJCV!­­dernă, I-a și a Il-a se­cundară, doresc să cumpere cărți de cursurile respective fie vechi sau noi. Rugăm a se indica adresa in stra­dela Sărăriei 2. Claudia. Societatea Creditului Funciar Urban Se aduce la cunoștința Societari­lor și detentorilor de scrisuri, că în ședințele de la 7 și 18 ianuarie 1917 st. n. Consiliul de administrație, în prezența d­lui compar al guvernu­lui, a luat următoarele deciziuni: 1) Amână înccheerea bilanțului a­­nului 1916 și convocarea adunarei generale ordinare, până la noi dis­­pozițiuni. 2) Cheltuelile și veniturile se vor opera pe baza bugetului anului ex­pirat 1916. 3) Beneficiile anului 1916—după scăderile statutare,—se vor raporta asupra excercițiului 1917. 4) Membrii consiliului de adminis­trație, al căror mandat expiră, vor continua a exercita funcțiunile lor, până la data intrunirei adunărei ge­nere­le ordinare. Consiliul de administrație din Bucur­ești ÎNȘTIINȚARE Arsenalul Armatei caută­­ ori­ce fel și ori­ce cantitate de furaj, plătind imediat.“ Ofertele vor fi adresate Direcțiu­­nei Arsenalului Armatei, Iași (Școala­ de Arte și Meserii). Direcțiunea Mașini de cusut Cumpără pe bani gata Comitetul pentu ajutorarea refugiaților. Doritorii sunt rugați a se adresa la „Orfelinatul Regina Maria strada Codrescu No. 2, in toate zilele de lucru intre orele 10—12, ÎNȘTIINȚARE Arsenalul Armatei cumpără cu bani gata ori­ce cantitate de fasole, ma­zăre și cartofi predate la Iași, Dân­­geni și Ripiceni. Ofertele se primesc la Direcțiunea Arsenalului Iași (Școala de Meserii). Direcțiunea Cunoscând perfect limba și mașina de scris, cu veche franceză practi­că da biiote, în afaceri comerciale și de notariat, doresc a ocupa ,un post la ori­ce ac­ție particulară sau pu­blică. Eventual primește și comenzi de lucrări la domiciliu. A s.0 adresa Str. Socola 25, sub inițialele d-ra A, R. Olmaii Catolic,Nr.153 din 13 ianuarie 1917 ora 9 seara Frontul român Pe frontiera de vest a Moldovei, de la Dorna și până în valea Oitu­­zului, schimb obișnuit de focuri și recunoașteri de patrule. In valea Oi­­tuzului, artileria grea inamică a bom­bardat biserica din Grozești. In sec­torul dintre valea Cașinului și Suși­­ței ambele inclusiv, slab bombarda­ment reciproc de artilerie, afară de valea Șușiței, unde, focul eficace al artileriei noastre a împrăștiat apără­torii inamici, silindu-i să fugă în pă­dure. Pe Putna și Siret, până la Du­năre, acțiuni de patrule și bombar­dament reciproc de artilerie grea și ușoară, in regiunea de la Nord vest de Odobești, la Călieni, Cotu Lung și Vădani Pe Măicănești, pî­nă la Marea Neagră iî­rște. S’a con­­statat că inamicul întrebuințează gloanțe explosibile. Pa întreg frontul, vremea continuă a fi defavorabilă o­­perațiunilor, zăpada atingând 20 25 cm, iar temperatura scoborându-se la 5—7 grade sub zero. Fronte! aliaților noștri Frontul occidental.­ Trupele en­gleze au întreprins cu succes eri la amiază o incursiune in vecinătate de Hulluch. Au fost omorîți mulți duș­mani la tranșeele lor, luîndu­se și cîțiva prizonieri. Artileria inamică a fost mai activa in timpul zilei in sec­torul Ypres; artileria engleză a răs­­puns in mod efectiv. Trupele ger­mane, care s’au apropiat de tranșeele ocupate de trupele engleze la est de Ypres, au fost gonite de focul aces­tora. Activitatea aeriană a fost mai mare pe ziua de esi, de ambele părți. Un aparat perman­ a fost doborit de tunurile engleze speciale. In cursul luptei au mai fost distruse 4 aero­plane dușmane și alte 3 au fost si­lite să se scoboara fiind stricate. Pe malul stăng al Meneei, în urma unui­ bombardament, germanii au a­­tacat ieri spre sfârșitul zilei frontul francez, de la Bois d’Avenourt până la est de Mort-Homme. Ei au fost însă siliți de tragerile de baraj, pre­cum și de focurile infanteriei și mi­tralierelor franceze, să se retragă iar spre tranșeele lor de plecare. Numai câte­va fracțiuni germane au reușit să pătrundă în elementele înaintate ale tranșeelor franceze din sectorul de la cota 304. In cursul acestui e­­tap, germanii au suferit pierderi foar­te mari și au lăsat numeroase cada­vre în fața liniilor franceze, mai cu seamă la Bois d’Avecourt. La nord de Chilly (sud de Somme), după un bombardament foarte viu, germanii au încercat să atace, au fost ÎnSă res­pinși de focul artileriei franceze. In cursul luptelor aeriene, de pe frontul francez, au fost doborâte 7 aparate germane. Escadrilele france­ze de bombardament au efectuat mai multe operațiuni cu deplin succes, a­­runcând numeroase proectile asupra gărilor de la Brioulle?, St. Quenten, Guiscard Torgnier, precum și asupra mai multor cantonamente și stabili­mente dușmane din apropierea nu­mitelor localități. Frontul occidental.­­ In cursul luptelor de ieri dintre Balta Trul și râul Aa. Rușii au captu­rat câteva mi­­traliere și prizonieri. Pe celelalte fronturi nimic impor­tant. Marele Cartier General.

Next