Evenimentul, octombrie-decembrie 1916 - ianuarie-februarie 1917 (Anul 24, nr. 195-291)
1917-01-15 / nr. 279
Suflete de actualitate ■ . 1. Din cartea neagră și plină de jale a unui răsboi atât de sângeros, produs sufletesc al omului modern, al cărui știință sub imboldul națiunei, a fost pusă în funcțiune de distrugătoarea omenirei, din această carte zic se desfășoară o pagină albă cu cuprinsul adevăratei înțelepciuni, care a străbătut prin secole „este Evanghelia“ acest mănunchiu de cea mai aleasă și fină gândire, a privit la puterea temporară a culturei omenești, care cultură acum mai mult ca totdeauna s’a arătat nedemnă de a purta acest nume, arătând zic până unde poate merge rațiunea omenească desvoltând numai inteligența și neavând nici o grijă de a cultiva și celelalte facultăți. Sentimentul și voința. Rezultatul este desechilibrul. Din cele din urmă decenii și din ultimul deceniu mai ales, s-a accentuat pe întreg globul pământesc scădere a forței morale, o clacă o deo cădere a sufletului sub raportul politic, social și într’un cuvânt partea morală sub diversele ei forme, a lăsat aproape totul de dorit. Mă opresc cu deosebire asupra țării noastre, care a imitat mult Străinătatea sub mai toate raporturile și care Vai! n’a cules adesea dacât parfumul amăgitor de flori, ale căror fructe n’au dat și nici puteau să dea rodul potrivit și prielnic pământului și desvoltărei sale anterioare, împrejurările extrem de grele prin care trecem, vor filtra fără îndoială suflatele și vor forma cristalul unei vieți cu adevărat românești constituită pe idealul Belgiei și al naționalităței noastre. De sărbătorirea Nașterei Domnului, am avut prilejul, să ascult predica în Biserica Talpalari, ținută de P. S. S. Arhiereul Partolomeu din București, care cu o vădită durere sufletească deplânge situația de astăzi a omenirei spunând: Nu este de mirare că Dumnezeu pedepsește astăzi pe oameni, deoarece omul de azi a uitat pe Dumnezeu, dar liber cugetătorii și-au bătut joc de Biserică și de Dumnezeu și închipuindu-și că sunt autorizați să facă orice „pentru ca așa vprit ; iată ce lucru bun le a trecut prin minte, sa distrugă omenirea. Observând P. S. S că sufletele oamenilor sunt cu totul înstrăinate de Dumnezeu și că pe când preoții fac rugăciuni pentru mântuirea țărei de dușmani, prea puțină lume vine să-și pue sufletul, în legătură cu Dumnezeu, câteva femei iar bărbații nici nu se văd prin Biserici. Mai zice P. S. S. Animalele sălbatice nu se sfâșie între ele, oamenii însă se sfâșie între ei. Și după cum am mai arătat în conferințele mele adaug și acum, ca păcat mai mare poate comite omenirea, decât că având exemplul înaintea ochilor cuvântul mântuitorului care prin însăși învățătura sa este savorul nerfâșit al unei vieți ce merge spre progres și nu spre regres, așa cum vor libera cugetătorii, din rea credință, să interpreteze creștinismul. Oare cum se explică faptul că la lumina trecătoare și atât de otrăvitoare în rezultate, pe care a dat o știința veacului nostru, evanghelia lui Isus în sublima sa simplicitate, a fost tradusă și există astăzi în 460 limbi pe tot globul pământesc? Oare când în țara noastră vom ajunge să vedem sufletele purificate de negura liberei cugetări ? și să vedem oamenii, ca pe acele persoane din piesa Vlaicu tredă, cum la lumina sfîntă a Candelei printr’o rugăciune adresată lui Dumnezeu, într’o supremă reculegere și cerertarea și pocăința obținând dreptatea divină ? închei aceste rânduri prin următoarele: Coboară Doamne pe pământ o rază de lumină Din Cerul înstelat și blând spre sufletele în ruină Trezește Doamne adânc Simțirea cea sfărmată Și redeșteaptă In suflete credința ta uitată. Fă-i să zărească îndepărtări Lumina Ta divina Si și amintească înfiorați, nu’s numai țărână. Al. Livescu. 1 ->* m n ^ m ——...... Fér fiul ?i rüsi‘m 1 Clul care j, avut F# deHriM) amabilitatea să lase băiatul de care era însoțit pe strada Carol, ca să transporte un palat al unui domnișoare refugiat și franceză, în strada Rosetti No. 8 domiciliată la doamna Iigner Victor Ionescu, să aibă bunătatea a înlesni găsirea băiatului care a dispărut cu pachetul. Cameristă (femme de chembre) care se cunoască și limba rusă se familie de două persoane, caută la o Adresați Etrada Lascar Catargi 51 (stânga). Serviciul special telepfic al „Evenimentului“ Ultimile știri sosite până la ora 2 a. m.*~ M Georgis spretasis la Londra, 14 Ianuarie Primul Ministru al Angliei d. Lloyd George, împreună cu Lordul Miller, asigura că Anglia împreună cu aliații consideră România ca făcînd parte integrantă din blocul lor și că ea ar putea fi sigură de tot concursul, in special in momentul de față, cind armata romînă arată o vitejie așa de mare intr’o luptă continuă de mai multe luni de zile și care nu s’a oprit nici până acum. Lloyd George a adăugat că guvernul britanic va lua măsuri eficace pentru a salva problema transportului de muniții pentru România. El și-a exprimat ferma convingere că nu va trece mult timp și România va fi complt restabilită și își va vedea realizarea idealului național. (A. T. i-E) Subscripția la împrumutu de război în Anglia. Londra 14 Ianuarie. Printre noile mari subscrieri la imprumutul de războiu se semnalează acea a consiliului Comitatului Londrei, de 7 milioane lire sterline din care jumătate variata în numerar, a Royal Insurance Company 3 milioane lire ster, din care 1 milion 500 mii în numerar, a Metropolitan Cartage Wagon company Bromingham, 1 milion lire sterline. Municipalitatea du Swaneea 125 mii livre sterline. Sindicatul național al chamineti adaugă 250 mii de livre sterline la suma vărsată zicând că nu numai pentru că este un excelent plasament dar că voește să dea exemple celorlalte sindicate de lucrători. (Ag. Reuter). Aliații și Grecia Paris 14 Ianuarie. „Le Mutin“ ocupânduse de acceptarea condițiunilor Aliaților de către Grecia reamintește greutățile intimpinate pentru a ajunge la acest rezultat șioara nu ar fi putut fi trecute decât printr’un complect acord prealabil al Aliaților. Răbdarea, sângele rece, aceasta era metoda pe care a trebuit s’o Întrebuințăm de acord cu aliații noștri spre a dovedi că nu doream câtuși de puțin a Intra în răsboi contra unui stat neutru și nici a face jocul Kaiserului care na scuza că voim să aservim Grecia. Resultatel acestei politici naționale se manifestă astăzi când poporul elen vede în spre ce catastrofă l’ar fi dus agitațiunile germanofile, și că singurul nostru scop era protejare armatei noastre de la Salonic. Se poate trage astăzi concluzia: dacă Germania au promis regelui Constantin sosirea de noi și importante contingente în Balcani, ei au lipsit de la rendi yvous. Markereen este tgatat la Siret și Hindembourg este sfătuit de prudență spre a putea dispune vre’o dislocare. D. Briand, care fără să se tulbure, a știut să treacă aceste greutăți,merită elegii. (Ag. Havas). Presa franceză constată că după o lungă întrerupere, România trimite un comunicat de bonne augure. Se pare că situația se modifică în avantajul ei. Mamrelematelor genas ane pe granița elvețiană Borna 14 Ianuarie Persistă zvonuri că pe granița germano-elvețiană între Basel și Constalța, au loc marei geniste, mori manevre ak ar E posibil ca aceste nișcări să nu fie minime ci înhmnea garnizoarelor de acolo cu breb tunul riutei u tinte , fiic ci nu pe lo active prt fi d’<msu >ă nm proteze armate.« c n Fierți sau să fount se o nouă sunată d«otinetă centis fiiituit. „domni < Génévé“ scrie: „fitaiul nestiu r se gata pentru on-te evernuaitate Dt ce au fist foitificati granți.e Sviriei spre Iulia și Franța și ck ce pe iumiia riretii tu GtiEn« nu s’a făcut nici o traiște?... și apoi internat in Elveția. In comanioatele din 14 Noembrie și 13 Decembrie amiralitatea engleză a demonstrat insinuările germanlor că pe cînd căpitanul era in mînile englezilor, a fost maltratat. Cu toate acestea in ziua de 13 Ianuarie amiralitatea germană a publicat un nou comunicat in care spune printre multe alte minciuni, că crucișătorul englez arborase in timpul luptei steagul Statelor Unite. Secretarul amiralităței britanice repetă in mai categoric desmințirea dată mai înainta spunînd ca crucișătorul auxiliar a deschia focul, sub pavilionul Ameriei, ci după ce arborase insignele navale ale Marii Britanii. (A. T. E.) Presa austro-ungară și noul front român Roma, 14 ianuarie Ziarul ungaresc „Az Est" primește deja corespondentul său de răsboiu din România. Pe frontul Siretului se va desfășura o luptă uriașă deoarece colosul rus a îngrămădit in acest sector forțele sale alături de o bună parte a armatei romînești. Presa austroungară arată oarecare preocupare in această privință și prevede intr’un viitor apropiat, lucruri hotărîtoare in Moldova. (A. T. I.) Izbutit tttlunUîil getgm Londra, 14 fanusaxie Secretfirul iBiabtițe) Britenne, a dovedit că imiralitaUa gumani a comis un nou fale. in ziua de 24 Septembiie 3015 submarinul genuin L 41 a temlaidet și ,a scufundat un vas englez netacat. Puțin timp după aceasta trnicinul a fost atacat și distrus de un Curișători auxilar englez. Căpitanul gumau al submarinului a fost salvat Piese germani și evenimentele din Rusia Roma, 14 ianuarie „Frankfurter Zeitung“ crede că evenimentele din interiorul Imperiului rusesc nu vor putea avea nici o repercusiune asupra politicei externe a Rusiei și renunșa de a mai prevedea posbilitatea unei păci separate. (A.T.I.) Trupele austriace părăsesc pozițiile lor pe Carso Rerna. 14 Ianuarie Se află din Berna. Regimente austriace, retrase de pe frontul galițian au părăsit pozițiile lor de pe Carso și au fost înlocuite de regimente turcești in uniformă austriacă (A. T. I.) Manifestații sîngeroase ale socialiștilor germani Roma. 14 ianuarie Se află din Zurich că la 11 ale lunei ar fi avut loc la Leipzig o mare manifestație socialistă împotriva dezorganizărei muncii naționale pricinuită de mobilizarea civilă. Ar fi mai mulți morți și răniți in urma represiarei brutale și crude a manifestației. (A. T. I. I). v Deschiderea parlamentului suedez Stockolm, 14 ianuarie La deschiderea parlamentului parlimentului regele Suediei a cetit următorul mesaj : „Domnilor, e plin de greutăți ceasul a ce sta, cînd regele și parlamentud £ o sitîlnesc din nou in fața unei re?pcurabilități comune, care ne este motiv de siguranța și viitorul statului nostru. "Vă salut in acest moto,hot de lucrări import ante, și mă ad’esiz la întreaga națiune suedeză cu o he mare piaie. De trei ani războiul mondial e te die cu o inversuri î t creai mc;âî Fină astăzi grație lui Dumnezeu un ruș« că nu fim atrași j E î cn-t. virtej, d8i i.fîue> ța războiuui neampus totuși mai multe sufetiițe. tu < ît cdil du) ter*inplică ou : lit difiti htf țile cresc jentru noi și nu mai putem inthide o* hti in fața grav.isței in mint» vii. E inportant că tot prooiul eu idit să înceteze a uni orice luptă internă care ne-ar pucceda bina pe roi și să-și dea socoteală conpltctă ii. foarte Unirea Cetăținilor numai ea mi va ușura problema de a păstra libertatea și suveranitatea precm și neutralitatea, fi tarta de pregătire specială in care im pus si ițeie ni«stre de pe uscat și mare tribue observată și mai departe, întinderia apen țlurilor de razboiu asupra apelor limitrofe cu ale noastre ne a impus un șir de măsuri extrem dinare. Manifestațiunile unanime produse in parkment privitor la chestiunea insulelor Åland, mă sprijinesc pe mine in sforțările mele de a ajunge la chestiuni conform cu interesele vitale ale Suediei. Sentimentul de datorie simțit de toate puterile neutrale care mai susțin dreptul, internațional, grija de interesele generale legitime și dorința de a contribui la restabilirea păcii, cara ar asigura neutrilor desvoltarea lor liberă au îndemnat Suedia să intre in raporturi străine cu alte țări scandinave și cu alte puteri neutre pentru a discuta situația și a ajunge împreună la hotărîre? Sper că această cooperare va prospera. Reducerea articolelor de prima necesitate și de hrană, provocată de răsboi, precum dificultățile comerțului nostru extern, ne-au creat greutăți pentru popor tot mai mult simțite. Pentru a se asigura importul mărfurilor necesare, am intrat în tratative cu unele din puterile beligerante privitor la cumpărarea pe piețele streine a articolelor de cea mai serioasă necesitate. Transportul lor in Suedia constată grija mea dacă puterile. Necesitatea de a distribui aceste articole în mod drept prin populație, m’a îndemnat să emit diferite regate care apar ca amestec în viața personală a cetățenilor. Presa Imperiior Centrale și chestiunea poloneză Roma 14 Ianuarie Gazita oficială din Viena anunță că, contrar proclamațiilor celor doi împărați, e în imposibilitate politică să acorde Galiției o situație complect autonomă și amină soluția aceste importante chestiuni pentru o dată nehotărîtă și deputații polonezi vor continua ca in trecut să stea în parlamentul din Viena. „Tägliche Rundschau“ protestează împotriva sentimentelor irredentiate ale polonezilor din Silezia și critică sever guvernul imperial de a nu fi cerut garanții formale înainte de a proclama autonomia noului regat. Acelaș ziar cere să se formze Consiliul de Stat da a lua un angajament formal că nu renunță la orice teritoriu prusian. Prin urmare și regentul ar trebui să și ia un angajament analog. Se observă în toate cercurile politice ale Imperiului o fierbere foarte pronunțată împotriva Polonezilor. Ziarele naționaliste germane duc o violentă campanie împotriva stârei de lucruri poloneze, atăcând partidele politice poloneze din cauza refuzului lor de a constitui o stradă națională înainte de a Se regula chestiunea Regenții. (A. T. I). CHE ȘTIE? D-na Vasilica P. Drăghicescu învățătoare la Movileni Iași roagă stăruitor pe cine știe unde se află surorile Tanți, Paula și Mărioara Leahu cu fiica sa Lolica refugiate din Șerbănești-Olt să îi comunice de urgență.* De soția mea Lelia Căpit. Intendant Tutunaru, e rugat a comunica d-nei Colonel Stănescu Sărăria 97 Iași. * Doamna Lelia Căpitan Tutunaru din Turnu Severin se caută de ordonanța Amza Gheorghe care a sosit la Iași in Strada Smărdan No 55. * Copil de 3 ani rătăcit din dezastrul dela Ciurea răspunde la numele George Popescu, știe că pe mama sa o chiamă Tasuța pe tatăl Costică. Cine-mi va da relații primește recompense. Subloc ©t. Popescu C. Reg. 23 Art. Divizia 13 Hârlău-Deleni, Fî SWii refugiați, din cl. V-amo- LJCV!dernă, I-a și a Il-a secundară, doresc să cumpere cărți de cursurile respective fie vechi sau noi. Rugăm a se indica adresa in stradela Sărăriei 2. Claudia. Societatea Creditului Funciar Urban Se aduce la cunoștința Societarilor și detentorilor de scrisuri, că în ședințele de la 7 și 18 ianuarie 1917 st. n. Consiliul de administrație, în prezența dlui compar al guvernului, a luat următoarele deciziuni: 1) Amână înccheerea bilanțului anului 1916 și convocarea adunarei generale ordinare, până la noi dispozițiuni. 2) Cheltuelile și veniturile se vor opera pe baza bugetului anului expirat 1916. 3) Beneficiile anului 1916—după scăderile statutare,—se vor raporta asupra excercițiului 1917. 4) Membrii consiliului de administrație, al căror mandat expiră, vor continua a exercita funcțiunile lor, până la data intrunirei adunărei generele ordinare. Consiliul de administrație din București ÎNȘTIINȚARE Arsenalul Armatei caută orice fel și orice cantitate de furaj, plătind imediat.“ Ofertele vor fi adresate Direcțiunei Arsenalului Armatei, Iași (Școala de Arte și Meserii). Direcțiunea Mașini de cusut Cumpără pe bani gata Comitetul pentu ajutorarea refugiaților. Doritorii sunt rugați a se adresa la „Orfelinatul Regina Maria strada Codrescu No. 2, in toate zilele de lucru intre orele 10—12, ÎNȘTIINȚARE Arsenalul Armatei cumpără cu bani gata orice cantitate de fasole, mazăre și cartofi predate la Iași, Dângeni și Ripiceni. Ofertele se primesc la Direcțiunea Arsenalului Iași (Școala de Meserii). Direcțiunea Cunoscând perfect limba și mașina de scris, cu veche franceză practică da biiote, în afaceri comerciale și de notariat, doresc a ocupa ,un post la orice acție particulară sau publică. Eventual primește și comenzi de lucrări la domiciliu. A s.0 adresa Str. Socola 25, sub inițialele d-ra A, R. Olmaii Catolic,Nr.153 din 13 ianuarie 1917 ora 9 seara Frontul român Pe frontiera de vest a Moldovei, de la Dorna și până în valea Oituzului, schimb obișnuit de focuri și recunoașteri de patrule. In valea Oituzului, artileria grea inamică a bombardat biserica din Grozești. In sectorul dintre valea Cașinului și Sușiței ambele inclusiv, slab bombardament reciproc de artilerie, afară de valea Șușiței, unde, focul eficace al artileriei noastre a împrăștiat apărătorii inamici, silindu-i să fugă în pădure. Pe Putna și Siret, până la Dunăre, acțiuni de patrule și bombardament reciproc de artilerie grea și ușoară, in regiunea de la Nord vest de Odobești, la Călieni, Cotu Lung și Vădani Pe Măicănești, pînă la Marea Neagră iîrște. S’a constatat că inamicul întrebuințează gloanțe explosibile. Pa întreg frontul, vremea continuă a fi defavorabilă operațiunilor, zăpada atingând 20 25 cm, iar temperatura scoborându-se la 5—7 grade sub zero. Fronte! aliaților noștri Frontul occidental. Trupele engleze au întreprins cu succes eri la amiază o incursiune in vecinătate de Hulluch. Au fost omorîți mulți dușmani la tranșeele lor, luînduse și cîțiva prizonieri. Artileria inamică a fost mai activa in timpul zilei in sectorul Ypres; artileria engleză a răspuns in mod efectiv. Trupele germane, care s’au apropiat de tranșeele ocupate de trupele engleze la est de Ypres, au fost gonite de focul acestora. Activitatea aeriană a fost mai mare pe ziua de esi, de ambele părți. Un aparat perman a fost doborit de tunurile engleze speciale. In cursul luptei au mai fost distruse 4 aeroplane dușmane și alte 3 au fost silite să se scoboara fiind stricate. Pe malul stăng al Meneei, în urma unui bombardament, germanii au atacat ieri spre sfârșitul zilei frontul francez, de la Bois d’Avenourt până la est de Mort-Homme. Ei au fost însă siliți de tragerile de baraj, precum și de focurile infanteriei și mitralierelor franceze, să se retragă iar spre tranșeele lor de plecare. Numai câteva fracțiuni germane au reușit să pătrundă în elementele înaintate ale tranșeelor franceze din sectorul de la cota 304. In cursul acestui etap, germanii au suferit pierderi foarte mari și au lăsat numeroase cadavre în fața liniilor franceze, mai cu seamă la Bois d’Avecourt. La nord de Chilly (sud de Somme), după un bombardament foarte viu, germanii au încercat să atace, au fost ÎnSă respinși de focul artileriei franceze. In cursul luptelor aeriene, de pe frontul francez, au fost doborâte 7 aparate germane. Escadrilele franceze de bombardament au efectuat mai multe operațiuni cu deplin succes, aruncând numeroase proectile asupra gărilor de la Brioulle?, St. Quenten, Guiscard Torgnier, precum și asupra mai multor cantonamente și stabilimente dușmane din apropierea numitelor localități. Frontul occidental. In cursul luptelor de ieri dintre Balta Trul și râul Aa. Rușii au capturat câteva mitraliere și prizonieri. Pe celelalte fronturi nimic important. Marele Cartier General.