Evenimentul, octombrie-decembrie 1916 - ianuarie-februarie 1917 (Anul 24, nr. 195-291)
1916-10-15 / nr. 207
Anul XXIV No. 207 BANI ABO B«ME SITE Pe un an . 0 . Lei 20 Pe jumătate an . „10 Pe trei luni . . „ 5 In străinătate un an 30 Un număr vechi 30 bani :¹*er«tMi mil 's»xt.x dMiuixr m. >» Redacția și Administrația lasL~Piața Unirea ■ SITUAȚIEI Indirjita ofensivă a Germanobulgaro-turco-austriacilor pe ambele noastre fronturi, la Dunăre și Carpați, ofensivă, care, după calcurile și hotăririe Kaizerului trebuia să iea sfirșit până acum și României să nu fie decât o Pomeranie oarecare, a dat greș. Pe frontul moldovenesc catana nemțească și ungurească a făcut cunoștință de aproape nostru, care i-a arătat cu soldatul scivt pe românește că alta-i a vorbi gugumanii In parlamentul unguresc și asta-i a da ochi cu cei pe cari li disprețuești ! Pe frontul Garpantin, din Mehedinți și până ’n Vrancea, toate Încercările i-au rămas infructuoase. 3 La Predeal, unde fac cele mai disperate sforțări, au fost alungați Înspre coama nordică a Carpaților , la Dragoslavele, toate atacurile au fost respinse. Pe frontul dobrogean, Mackmsen, in urma lecției de tactică militară pe care i-a dat-o Averencv, s’a ’nfurieat și vrea cu orice preț să-și spele rușinea. Invincibilul (?) sanguinar, și-a adunat Împrejurul lui ln Dobrogea pe lingă o întreagă armată cească, nouă divizii germane turjumătate din armata bulgară. Arșimata ruso româno care face față presiuni din Dobrogea. In retragerea-i spre nord de Constanța și Cerna-Vodă, a pricinuit atîtea pierderi inamicului. Incit că Mackensen trebue să’și credem blesteme clipa in care a făgăduit,pentru a doua oară Kaizerului, că’și va ținea cuvlntul. Dobrogea ascunde în mlaștinele și pozițiunile ei oarecari plăcute surprinderi celui care se ’ncearcă să renvie pe Darin Histaspe. In vremea aceasta, ofensiva la Kovel a început cu doi din cei mai pricepuți generali ai lui Brusilov; la Verdun, francezii au rupt frontul reluind cele două forturi principale care i-au făcut pe germani să ’ngroape acolo floarea armatei lor; t Menii Înaintează într'o strălucită ofensivă In Albania. Englejii pe Somme cu o știință aplicată mai metodic distrugerii decit a celora care se lăudau că n’au ce face cu armata engleză, inspăimintă și alungă nebună pe cei care au într'o fugă voit să sugrume omenirea. Astfel încolțiți din toate părțile, cu toate jertfele cari mai sunt de făcut, germanii, cari, la grandomania lor se lăudau că trimit expediții să ne pedepsească pe noi, își vor lua în curând pedeapsa care li se cuvine pentru îndrăzneață și criminala lor tentativă. Generalul Brussiloff Un ziar francez publică un interesant studiu asupra marelui general rus. Reproducem din el următoarele: Soldații adoră pe Brussiloff, Nu fiindcă el caută să se facă popular printre ei; nu se vorbește, din potrivă, decât foarte rar, în fraze scurte și sacadate. Dar acele câteva cuvinte descopere o adâncă cunoaștere a soldatului, darul și arta de a găsi drumul la inimă. Cu toată severitatea care merge uneori până la asprime, a iubit fiindcă el însuși dă pilde. In timpul celor dintâi optsprezece luni de război, el nu și-a părăsit armata o singură zi, nici nu și-a luat concediu ca să vadă pe ai săi. Odată, soția sa a venit la cartierul general , după două săptămâni , a spus că trebue sa se înapoieze la Moscova. Anturajul generalului, crezând că face o diversiune agreabilă, a insistat în mod discret ca vizita să fie prelungită cu câteva zile; generalul s’a arătat neîndurat: „Nici o prelungire, cu nici un preț. Regulamentul nu permite femeilor ofițerilor să vină să stea pe lângă bărbații lor mai mult de cincisprezece zile; e obligatoriu pentru praporici și sublocotenenți; trebue ca en comandant de armată, să mă supun cel dintâi ca să dau pildă ofițerilor tineri“. Și în aceeași zi d-na Brussioff s’a înapoiat la Moscova. Altădată, sosise un vagon de daruri pentru soldați. La statul major, unul sugeră ideea de a face să se distribue darurile de către soția comandantului armatei: „Soldații ar fi fericiți astfel de a le primi din mâna d-nei Brussiloff“. Generalul primise deja, când auzi această reflexie nela locul ei: „Și dacă împărțirea se face sub focul artileriei, comandantul va decerna o medalie doamnei“. El ridică din sprâncene : „Femeea mea nu se va duce la tranșee , ca să nu se zică după asta că Brussiloff a decorat pe un membru al familiei sale“. Și escursia la tranșee nu s’a făcut. Brussiloff are un singur fiu, tânăr ofițer de 25 ani, pe care-l adoră; acesta fusese desemnat să instruiască pe recruți: părintele a cerut să fie trimis pe front. Se înțelege deci stima și admirația pe care o inspiră, în Rusia, comandantul armatelor frontului de Sud. Dovedi călduroase despre această stimă, îi vin din toate părțile, de la Universități, de la Dumă, din partea artiștilor, a negustorilor. Austriacii și germanii nu ignorează nici ei valoarea adversarului care li s-a opus ; ei și au zdrobit unghiile și ciocul de barierile de bar ale glorioșilor soldați ai lui Brunstoff și i-au simțit forța loviturilor. Ei știu că atunci când a dat ordinul imperios și scurt a „rezista cu orice chip“, nu este atac, oricât de furios, nici vijelia de foc care să poată clătina pe soldații săi, săi facă să dea înapoi sau să se predea. „Noi sa nu retragem — imposibil. Suntem soldații lui Brussiloff“, —i spun ei. -------------------* ^- -^5 g} ---------------------- 4« fu fours știi: Aseară s’au întrunit la Cercul Didactic, profesorii Conservatorului de Muzică din hși, în demsa organizărei unui Festival vsia Teatrul Național, sub patronajul d-lui primar Gh. Gh. Mărzescu în folosul spitalelor din localitate. S’a mai adăogat la cenzura scrisorilor la poșta centrala, d-nii Ion Constantinescu și Constantin Botez, cunoscuții profesori de Geografie și Franceză de la Liceul Național. ECOU.— O licențiată, profesoară cu practică, prepară conștiincios și în condițiuni avantajoase pentru liceu. A se adresa la ziar. Cu serviciul vidanțelor din oraș stăm foarte prost. Ar trebui ca acua comunală să dea măsuri. Aflăm cu multă părere de rău că cinematograful Iașilor s’a închis, din cauză că d-nii I. Ștefănescu și I Constențiu sunt mobilizați. D. Vesbianu institutor, a fost numit contabil la spitalul militar Petru Pomi* Sâmbătă 15 Octombrie 1916 RAN ti- fi fl CiUR t și neats***« In pagina a 2-a rândl 11. In pagina a 3 -a rând 0 50 Ia pagina a 4-a rânuL 30 — îi. 7 # LEFO J* JEa* 303 u Pe care o va dreapta Tsium Eri s’a judecat în apel procesul lui Moișe Marcovici, la secția 2 * a tribunalului, contravenent la legea străinilor, contra hotărărei judecăriei a Il-a urbane prin care a fost condamnat la un an închisoare. Mâine dimineață au loc examenele de corigență și de diplomă a elevelor da la școala de gimnastică, de pe lângă Societatea de sporturi. Examenele se vor ținea la Universitate. A fost confirmat mandatul de arestare contra lui Petru Ștfăuiu funcționar ,la administrația financiară care a delapidat suma de 2.500 lei. La revizoratul școlar a spsrt ordonanța de plată a salariilor suplinitoarelor pa vacanți învățătorilor concentrați. Printre răniții sosiți astă-noapte se află și eroii ofițeri Fedeleș fratele profesorului Fedeleș, Carpus, Teodorescu și Angel. Colecta personalului de la Manufactura de tutun pe luna Septembrie IV C). Lucrătoare și lucrători Șolcan Sernat* 70 bani, Hoisceou Maria 50 bani, Manolache Ruxanda 70 bani, Sârghi* Ottani* 11. 50 b., Anghel Maria 1 1. 50 b , Ștefăniu Maria 1 leu, Homidar Ana 70 bani, Moraru Elana 1 lan 20 bani, Cauciuc Maria 60 bani, Gracu Elana 60 bani, Ștefănescu Lucrația 1 leu, Mihailascu Eufro*iod<%3 bani, OMiiu Natalia 3 Ui, Marcovici Maria 70 bani, Adam Ana T5 bani, Micș Rozalia 30 bani, Morera Elena 11. 20 b., SJrîstaru Ecaterina 1 leu, ȘipotescU Domnica 40 bani, Satcău Natalia 90 b., Crețu Elisibeta 85 bani, Bogdan Ana 70 bani, Brădeanu Maria 50 b, Teșoiu Maria 50 bani, Ropota Maria 70 bani, Bădărău Aspasia 80 b., Luchian Elena 50 bani, Moșnesgu Maria 50 bani, Cazan Olga 20 bani, Vasiliu Maria I i leu 50 bani, Vassi Ieseu Vpchiță 2 lri.30 bani, Dimitriu Maria 50 bani, Geossin Zoe I leu, Bostacă Domnion 1 leu, Ghera Isim Marin 80 bani, Fârva Elvira 2 I bani, Dăscălescu Sultana 50 bani, Vasiliu G. Maria 1 leu, Parasciiv Ecatemila 80 bani, Răducanu Maria 11u I Munteanu Elisab. 1 leu, Părvu Zoița 1 80 b., Dumitrașcu Ecat. 1 leu, Grâineață Maria 1 leu 50 bani, Sooea I Smaranda 1 leu, Doroftei El ena 1 h I Kiuki Natalia 1 leu, Raicorg Tasio I 1 leu, Atanasoao Eleonora 40 bani, I Petrea Elena 1 leu, Popa Ecateriii. I 80 bani, Lăzăresan Elena 50 bani, I Luca Elisabeta 1 leu, Sandu Mihi 1 leu, Măesru Bona 1 1 u, Gheorghiu Maria 50 bani, Dumitrașcu Maria 70 bani, Mahedon Zamfira 60 b, I Timofte Aglaia 1 leu, Cejeaon Mari ghioala 80 bani, Gornicu Maria 40. I bani, Tantu Paraschiva 80 b, Găvan I Adriana 40 bani, Ionescu Elena I 11. I Mălaeicu Alexandrina 50 b, Popescu, I Elena I 20 bani, Darie Maria 50 b., I Tăbușcă Ecaterina 60 bani, Scarlat I Maria 1 leu, Talmaciu Elena 2 lei, I Oprea sevastița 40 bani, Alecsan Idrescu Paraschiva 50 bani, Sorocea- Ina Maria 1 leu, Cheher Florica 40 b, I Bogonos Maria 50 bani, Cucuie j Smaranda 1 leu, Tincu Sevastica 35 b. I Iancu Paraschiva 70 bani, Cimpoi I Paraschiva 60 bani, Amanoi Maria 1 40 bani, Iehim Tinea 60 bani, Bogonos Elena 1 leu, Ciornei Marioari I 90 bani, Pricop Antoneta 70 bani , Popescu Maria 1 leu, Constandaolul Elena 1 leu, Sărbulescu Elena 80 bi Germinschi Paraschiva 40 bani, Dimitria G. Tinea 70 bani, Marcu Sofii 2 lei. [Va urma) Dl. G. Vosbiami, institutor laș prepară in familii copii pentru cursu primar. A se adresa Sărărie 143. Duminică, 16 Octombrie ora 1 jum. a. m. va avea loc la Biserici Banu un parastas pentru odihni sufletului sublocotenentului Aure Cerchez, mort pe câmpul de onoa ■re in ziua de 5 Septembrie a. c. Prietenii și cunoscuți sunt rugăti a lua parte. hi Nimici! ediții laieqrgiiQ oku Doamna Președintă, a „Crupei Roșie“ a primit următoarea scrisoare : Marele nostru luptător pentru întregirea neamului și fala noastră de concetarui „Georgica Skarlet“, a căzut pe câmpul de luptă, sortându-ne pentru Patrie și întrucât recunoștința ce o am personal pentru acest suflet nobil și cinstit să nu fie așa de curând uitat din mijlocul nostru, îmi permit a vă ruga respectuoasă binevoiți a mă mai înscrie cu o cotizație lunară de 5 lei in folosul societății Crucea Moșie și care donație să fie trecută pe numele sfânt al neuitatului „Giorge Skarlet". Această sumă o voi plăti lupar ca începere din Octombrie și sta treptat până la terminarea răsboiului și trimit odată cu aceasta prima rază. Să fiu un veci neuitat și țărâna ușoară. Primiți suma și respectul ca vă păatras. Mit* Berșcevici S*au nani primit următoarele donațiuni: I. G. Diuaitria 2 lei, d na Iulia Stolski 2 lei, d-na Goldner 100 lei, Economul C., Păun 20 lei, Sig. Paucher 20 lei, inginer C. Garou 50 leii d-na Zeilese Solomes 200 lei, Jian Zălanescu 100 lei, frații Herșcovici 5 lei; d-na Natalie Popovici una itiMâbulion, o rață și 2 găini; d-na Octav Erbineanu 6 perechi da flisale, 6 perechi pantaloni olandă, 3 flanele, 1 S halat și 2 perechi de bottori. —--- - .£» .1 . av „Preparatorul absolvenților școalei primare“ pentru concursuri la școalele normale, seminarii, licee școli de meserii etc., eate o lucrare didactică foarte necesară familiilor. In 80 secțiuni, absolveții sa pot pregăti ei singuri fără preparatori, pentru concursuri la toate școalele secundare și speciale cu această sistematică lucrare alcătuită de d-nii institutori din Iași Victor Munteanu și C. Zaharia. Un mic număr de exemplare se mai găsesc ,la editori: P. D. Iliescu, librari Iași cu prețul redus 2.25 lei exemplarul. * BANCA MOLDOVA- IAȘI, societate anonimă efectuează plăți telegrafice și lotrice in țările aliate și neutre, iar pentru prizonierii militari și civili români face plăți și in țările dușmane. Mitropolia Moldovei și Sucevei a încredințat d-nei Prezidentă a Societăței „Crucea Roșie" și Comitetului Societăței „Familia Luptătorilor“ din Iași, câte 500 lei, provenit din dieta, făcută la catedrala mitropolitană și din cutia de la Cuvioasa Paraschiva. PUBLICAȚIE In ziua de 15 Octombrie a. c. care 11 a. m. se va ține în localul Primăriei licitație publică orală pentru Incheierea următoarelor încăperi din Piața Sf. Spiridon. ■ ,1) Apartamentele cu No. 50, 60, 63 situata in dosul păsăriilor și compusă fiecare din câte una odae și o cameră de lemne. Garanția 50 lei. 2) Bughenile ocupate actualmint de d-a S. Samoilsohn. Garanția provizorie 500 lei. 3) Dugheana ocupată actualmint de Teodor Nedelcu. Garanția proviziorie 200 lei. Dispozițiunile art. 72- 83 din le gea asupra contabilit feței publice s vor aplica aceste licitații. Condițiunie de închiriere a bunurlor Comunei, se pot vedea în fiecar zi de lucru la Serviciul Administrată No. 16740. 10 (23) Oct. 1910. Administrația spitalului de răni din Târgul-Frumos a căpătat bemivol de la obștiile de arendare „Un rea“ din Târgul Frumos, Spătar 1 Borș prin Lădești și Răsăritul di Lungani 30 la sută din totalul grîtui Înmagazinat in magaziile obștii, pe care spitalul le va revinde preoturei de județ. Tău risc In lumea va fi», când poporul ales pleca la război. Domnul trimetea în fața armatelor un preot. El zicea: „Ascultă Islazl, va lupta, cu dușmanii națiunii tale. Păzește te să-i cedezi. Domnul Dumnezeu este i mijlocul tău. El va lupta cu tine, pentru tine și te va apara de toate primejdiile“. (Deut. XX 2, 4). Aceiași misiune o au preoții trupelor la popoarele creștine. (I Regi VIII 7). Ei sunt datori să îngrijiscă nevoile religioase ale trupelor, să la îndemne la jertfă și să la încursisze. Trebui să repete aceleași îndemnuri ca și preoții legii vechi, că a prindit focul sfânt al iubirii de țară și da lege. Pentru îndeplinirea misiunii trebue să aibă totdeauna în suflet cuvintele legii vechi, să mediteze, să le înțeleagă și să lămurească trupelor pornita și făgăduința ca prinaâ în ele. Numai așa vor crește tăria trupelor, voi insufla curaj și vor întări nădejdea în izbândă. gșarul tării este necesar și pentru alt motiv. El predispune trupele să suporte cu rabdara toata greutătțiie războiului, după cum înlesnește oamenilor suportarea tuturor schimbărilor inerente vieții. Tăria s’ar putea defini, ca virtutea ce ne înalță deasupra subtelinii firești și ne face să biruim toate Tăi** sufletești și trupești. Unele taie se nasc din afrife, iar altele din launtru nostru. Unela sunt privitoare la mântuirea sufletească, altele la viața pământească. Tăria ne dă puterea de a ataca și de a resisti. In viața ostășească ne folosim la ambele puteri ca și in viața civilă. In viața religioasă nu di mai mult puterea de a reaiita iupițitor pentru ca ne înt firește sufletul in mijiotrul vălurilor mării furioase. Tăria e atânca de care se lovesc și se sfarmă toate patimile. Ea aste trebuitoare nu numai ostaș lor, ci și tuturor oamenilor. Tăria este Virtutea virtuților. Fără ea nu exista nici o virtute. Ea comunică omulci soliditatea trebuite fire pentru a se mănțînaa pe cai la virtuți, și tot ea înlesnește învingerea piedicilor, ce întâlnim în calea binelui. Să privim copacii din gr.'dinele tinste. Ușor ne vom încredința că vânturile îi încovoaie și tind să i desrâdăcineze. Cultivatorii înțelepți îi feresc, le pun pari, care ii ficsirz'. Tăria este sprijinul dumnezeiesc al tuturor virtuțiilor. Ea le numține, le întărește și le crește. Tăria e fundamentul edificiului ostășesc, e parapetul cel apără de toate asalturi o. Nu există vaste biruitori fără tărie *ufletească, după cum nu există viiture compicită fără tărie. Numai ea dă individului și oștirii puterea de a împinge virtutea pănă la cea din urmă limită și o ferește de a trece marginile. In ruf[etele tari, forța stăpânește nu numai pasiunile, dar și virtuție. Dacă tăris ete necsară pentru a menționa și perfecționa toata Virtuțile, apoi este tașii de trebuitoare spre a le rchumă. Tátil este așa de trans unil cu curajul, încât una fără alta importe exida. Sentimentul tării prodice curajul, iar curajul dă tărie acțiunii. Soldatul viguros ca și omul tare nu va face nici o ispravă, dacă nu va fi curajos. Soldatul curajos ca și omul curajos nu va reuși, deci nu va tare. Tăria fără curaj este nefolostitoare, iar curajul fără tărie este periculos. Dacă legătura dintre tărie și curaj este așa de strânsă, apoi U« întrebăm: Sunt lipsiți de tărie flăcăii noștri de pe câmpurile de luptă, cari au clădit din piepturile lor r forturile cele mai puternica ? Lipsește curajul fiilor munților și a câmpiilor, când lupta vitejește sub ploaia de gloanțe și de obuze ? Dea>gor că nu, Ei sunt stâncile de care se vor sfarma toate încercările disperate ale barbarilor. Ei sunt tari, destul de tari. Să se întărească și ce rămași acasă. Să nu se mai vaite li fiecare schimbare proprie luptei, c să aibă încredare deplină în țările trupelor. Atunci, și numai atunci, aurora zilelor mai senine ce va ivi ero numai cei tari pănă la sfîrșit de vor bucura de izbînda cea mare a Neamului Românesc. Vasile Diagici