Evenimentul, octombrie-decembrie 1916 - ianuarie-februarie 1917 (Anul 24, nr. 195-291)

1916-10-15 / nr. 207

Anul XXIV No. 207 BANI ABO B«ME SITE Pe un an . 0 . Lei 20 Pe jumătate an . „10 Pe trei luni . . „ 5 In străinătate un an 30 Un număr vechi 30 bani :¹*er«tMi mil 's»xt.x dMiui­­xr m. >» Redacția și Administrația lasL~Piața Unirea ■ SITUAȚIEI Indirjita ofensivă a Germano­­bulgaro-turco-austriacilor pe am­bele noastre fronturi, la Dunăre și Carpați, ofensivă, care, după calcurile și hotăriri­e Kaizerului trebuia să iea sfirșit până acum și României să nu fie de­cât o Po­­meranie oare­care, a dat greș. Pe frontul moldovenesc catana nem­țească și ungurească a făcut cu­noștință de­ aproape nostru, care i-a arătat cu soldatul scivt pe românește că alta-i a vorbi gugu­­manii In parlamentul unguresc și asta-i a da ochi cu cei pe cari li disprețuești ! Pe frontul Garpantin, din Mehedinți și până ’n Vran­­cea, toate Încercările i-au rămas infructuoase. 3 La Predeal, unde fac cele mai disperate sforțări, au fost alungați Înspre coama nordi­că a Carpaților , la Dragoslavele, toate atacurile au fost respinse. Pe frontul dobrogean, Mackm­­sen, in urma lecției de tactică militară pe care i-a dat-o Ave­­rencv, s’a ’nfurieat și vrea cu ori­ce preț să-și spele rușinea. In­vincibilul (­?) sanguinar, și-a adu­nat Împrejurul lui ln Dobrogea pe lingă o întreagă armată cească, nouă divizii germane tur­jumătate din armata bulgară. Ar­și­mata ruso româno care face față presiuni din Dobrogea. In retra­gerea-i spre nord de Constanța și Cerna-Vodă, a pricinuit atîtea pierderi inamicului. Incit că Mackensen trebue să’și credem bles­teme clipa in care a făgăduit,pen­tru a doua oară Kaizerului, că’și va ținea cuvlntul. Dobrogea as­cunde în mlaștinele și pozițiunile ei oare­cari plăcute surprinderi celui care se ’ncearcă să renvie pe Darin Histaspe. In vremea a­­ceasta, ofensiva la Kovel a în­ceput cu doi din cei mai pricepuți generali ai lui Brusilov; la Ver­dun, francez­ii au rupt frontul reluind cele două forturi princi­pale care i-au făcut pe germani să ’ngroape acolo floarea armatei lor; t Menii Înaintează într'o strălucită ofensivă In Albania. Englejii pe Somme cu o știință aplicată mai metodic distrugerii decit a celora care se lăudau că n’au ce face cu armata engleză, inspăimintă și­ alungă nebună pe cei care au într'o fugă voit să sugrume omenirea. Astfel încolțiți din toate părțile, cu toate jertfele cari mai sunt de făcut, germanii, cari, la grandomania lor se lău­dau că trimit expediții să ne pe­depsească pe noi, își vor lua în curând pedeapsa care li se cuvi­ne pentru îndrăzneață și c­riminala lor tentativă. Generalul Brussiloff Un ziar francez publică un inte­resant studiu asupra marelui general rus. Reproducem din el următoarele: Soldații adoră pe Brussiloff, Nu fiindcă el caută să se facă popular printre ei; nu se vorbește, din po­trivă, decât foarte rar, în fraze scurte și sacadate. Dar acele câteva cuvinte descopere o adâncă cunoaș­tere a soldatului, darul și arta de a­­ găsi drumul la inimă. Cu toată severitatea care merge uneori până la asprime, a iubit fi­indcă el însuși dă pilde. In timpul celor dintâi optsprezece luni de răz­boi, el nu și-a părăsit armata o sin­gură zi, nici nu și-a luat concediu ca să vadă pe ai săi. Odată, soția sa a venit la cartierul general , după două săptămâni , a spus că trebue sa se înapoieze la Moscova. Anturajul generalului, crezând că face o diversiune agreabilă, a insistat în mod discret ca vizita să fie pre­lungită cu câteva zile; generalul s’a arătat neîndurat: „Nici o prelungire, cu nici un preț. Regulamentul nu permite femeilor ofițerilor să vină să stea pe lângă bărbații lor mai mult de cinci­sprezece zile; e obli­gatoriu pentru praporici și sublo­cotenenți; trebue ca en comandant de armată, să mă supun cel dintâi ca să dau pildă ofițerilor tineri“. Și în aceeași zi d-na Brussi­off s’a îna­poiat la Moscova. Altădată, sosise un vagon de da­ruri pentru soldați. La statul major, unul sugeră ideea de a face să se distribue darurile de către soția co­mandantului armatei: „Soldații ar fi fericiți astfel de a le primi din mâna d-nei Brussiloff“. Generalul primise deja, când auzi această re­flexie nela locul ei: „Și dacă împăr­țirea se face sub focul artileriei, co­mandantul va decerna o medalie doamnei“. El ridică din sprâncene : „Femeea mea nu se va duce la tran­șee , ca să nu se zică după asta că Brussiloff a decorat pe un membru al familiei sale“. Și escursia la tran­șee nu s’a făcut. Brussiloff are un singur fiu, tânăr ofițer de 25 ani, pe care-l adoră; acesta fusese desemnat să instruiască pe recruți: părintele a cerut să fie trimis pe front. Se înțelege deci stima și admira­ția pe care o inspiră, în Rusia, co­mandantul armatelor frontului de Sud. Dovedi călduroase despre a­­ceastă stimă, îi vin din toate păr­țile, de la Universități, de la Dumă, din partea artiștilor, a negustorilor. Austriacii și germanii nu ignorea­ză nici ei valoarea adversarului care li s-a opus ; ei și au zdrobit unghiile și ciocul de barierile de bar ale glo­rioșilor soldați ai lui Brunst­off și i-au simțit forța loviturilor. Ei știu că atunci când a dat ordinul impe­rios și scurt a „rezista cu orice chip“, nu este atac, oricât de furios, nici vijelia de foc care să­­ poată clă­tina pe soldații săi, săi facă să dea înapoi sau să se predea. „Noi sa nu retragem­­ — imposibil. Suntem soldații lui Brussiloff“, —i spun ei. -------------------* ^- -^5 g} ----------------------­ 4« fu fours știi: Aseară s’au întrunit la Cercul Didactic, profesorii Conservato­­rului de Muzică din hși, în demsa organizărei unui Festival vs­­ia Teatrul Național, sub patronajul d-lui primar Gh. Gh. Mărzescu în folosul spitalelor din localitate. S’a mai adăogat la cenzura scrisorilor la poșta centrala, d-nii Ion Constantinescu și­ Constantin Botez, cunoscuții profesori de Ge­ografie și Franceză de la Liceul Național. ECOU.— O licențiată, profesoară cu practică, prepară conștiincios și în condițiuni avantajoase pentru li­ceu. A se adresa la ziar. Cu serviciul vidanțelor din oraș stăm foarte prost. Ar trebui ca ac­u­a comunală să dea măsuri. Aflăm cu multă părere de rău că cinematograful Iașilor s’a închis, din cauză că d-nii I. Ștefănescu și I Constențiu sunt mobilizați. D. Vesbianu institutor, a fost nu­mit contabil la spitalul militar Pe­tru Pomi* Sâmbătă 15 Octombrie 1916 RAN ti- fi fl Ci­UR t și neats***« In pagina a 2-a rând­l 11. In pagina a 3 -a rând 0 50 Ia pagina a 4-a râ­n­uL 30 — îi. 7 # L­EF­O J* JEa* 303 ­­­­u Pe care o va dreapta Tsium Eri s’a judecat în apel procesul lui Moișe Marcovici, la secția 2 * a tribunalului, contravenent la legea străinilor, contra hotărărei judecă­­­riei a Il-a urbane prin care a fost condamnat la un an închisoare. Mâine dimineață au loc examene­le de corigență și de diplomă a ele­velor da la școala de gimnastică, de pe lângă Societatea de sporturi. E­­xamenele se vor ținea la Univer­­sitate. A fost confirmat mandatul de a­­restare contra lui Petru Șt­­făuiu funcționar ,la administrația financiară care a delapidat suma de 2.500 lei. La revizoratul școlar a spsrt or­donanța de plată a salariilor supli­nitoarelor pa vacanți învățătorilor concentrați. Printre răniții sosiți astă-noapte se află și eroii ofițeri Fedeleș fra­tele profesorului Fedeleș, Carpus, Teodorescu și Angel. Colecta personalului de la Manufactura de tutun pe luna Septembrie IV C). Lucrătoare și lucrători Șolcan Sernat* 70 bani, Hoisceou Maria 50 bani, Manolache Ruxanda 70 bani, Sârghi* Ottani* 1­1. 50 b., Anghel Maria 1 1. 50 b , Ștefăniu Maria 1 leu, Hom­id­ar Ana 70 bani, Moraru Elana 1 lan 20 bani, Cauciuc Maria 60 bani, Gracu Elana 60 bani, Ștefănescu Lucrația 1 leu, Mihailas­­cu Eufro*iod­<%3 bani, OMiiu Natalia 3 Ui, Marcovici Maria 70 bani, A­­dam A­na T5 bani, Micș Rozalia 30­­ bani, Morera Elena 1­1. 20 b., SJrîs­­taru Ecaterina 1 leu, ȘipotescU Domnica 40 bani, Satcău Natalia 90 b., Crețu Elisibeta 85 bani, Bogdan Ana 70 bani, Brădeanu Maria 50 b, Teșoiu Mar­ia 50 bani, Ropota Ma­ria 70 bani, Bădărău Aspasia 80 b., Luchian Elena 50 bani, Moșnesgu Maria 50 bani, Cazan Olga 20 bani, Vasiliu Maria I­ i leu 50 bani, Va­s­si Ies­eu Vpchiță 2 lri.30 bani, Dimi­­­­triu Maria 50 bani, Geossin­­ Zoe­­ I leu, Bostacă Domnion 1 leu, Ghera­ I­sim Marin 80 bani, Fârva Elvira 2­ I bani, Dăscălescu Sultana 50 bani, Va­­­siliu G. Maria 1 leu, Parasciiv Eca­­­­tem­ila 80 bani, Răducanu Maria 11­u I Munteanu Elisab. 1 leu, Părvu Zoi­ța 1 80 b., Dumitrașcu Ecat. 1 leu, Grâ­­i­neață Maria 1 leu 50 bani, Sooea I Smaranda 1 leu, Doroftei El ena 1 h I Kiuki Natalia 1 leu, Raicorg Tasio I 1 leu, Atanasoao Eleonora­­ 40 bani, I Petrea Elena 1 leu, Popa Ecateriii. I 80 bani, Lăzăresan Elena 50 ba­ni,­ I Luca Elisabeta 1 leu, Sandu Mi­­h­i 1 leu, M­ăesru B­ona 1 1 u, Gheor­­­­ghiu Maria 50 bani, Dumitrașcu Ma­­­­ria 70 bani, Ma­­­hedon Zamfira 60 b, I Timofte Aglaia 1 leu, Cejeaon Mar­­i ghioala 80 bani, Gornicu Maria 40. I bani, Tantu Paraschi­va 80 b, Găvan I Adriana 40 bani, Ionescu Elena I 1­1. I Mălaei­cu Alexandrina 50 b, Popescu, I Elena I 20 bani, Darie Maria 50 b., I Tăbușcă Ecaterina 60 bani, Scarlat I Maria 1 leu, Talmaciu Elena 2 lei, I Oprea sevastița 40 bani, Alecsan­ I­drescu Paraschiva­­ 50 bani, Sorocea- I­na Maria 1 leu, Cheher Florica 40 b, I Bogonos Maria 50 bani, Cucuie­ j Smaranda 1 leu, Tincu Sevastica 35 b. I Iancu Paraschiva 70 bani, Cimpoi I Paraschiva 60 bani, Amanoi Maria 1 40 bani, Iehim Tinea 60 bani, Bogo­­­nos Elena 1 leu, Ciornei Marioari I 90 bani, Pricop Antoneta 70 bani , Popescu Maria 1 leu, Constandaolu­l Elena 1 leu, Sărbulescu Elena 80 b­i Germinschi Paraschiva 40 bani, Di­mitria G. Tinea 70 bani, Marcu Sofii 2 lei. [Va urma) Dl. G. Vosbiami, institutor laș prepară in familii copii pentru cursu primar. A se adresa Sărărie 143. Duminică, 16 Octombrie ora 1­ jum. a. m. va avea loc la Biserici Banu un parastas pentru odihni sufletului sub­locotenentului Aure Cerchez, mort pe câmpul de onoa ■­re in ziua de 5 Septembrie a. c. Prietenii și cunoscuți sunt ru­găti a lua parte. hi Nimici­! ed­iții lai­eqrgiiQ ok­u Doamna Președintă, a „Crupei Ro­șie“ a primit următoarea scrisoare : Marele nostru luptător pentru în­tregirea neamului și fala noastră de concetarui „Georgica Skarlet“, a căzut pe câmpul de luptă, sortându-ne pen­tru Patrie și întru­cât recunoștința ce o am personal pentru acest suflet nobil și cinstit să nu fie așa de cu­rând uitat din mijlocul nostru, îmi permit a vă ruga respectuoa­să bine­voiți a mă mai înscrie cu o cotizație lunară de 5 lei in folosul societății Crucea Moșie și care donație să fie trecută pe numele sfânt al neuitatu­lui „Giorge Skarlet". Această sumă o voi plăti lupar ca începere din Oc­tombrie și sta treptat până la termi­narea răsboiului și trimit odată cu aceasta prima rază. Să fiu un veci neuitat și țărâna u­­șoară. Primiți su­ma și respectul ca vă păatras. Mit* Berșcevici S*au nani primit următoarele dona­­țiuni: I. G. Diuaitria 2 lei, d na Iulia Stolski 2 lei, d-na Goldner 100 lei, Economul C., Păun 20 lei, Sig. Pau­­cher 20 lei, inginer C. Garou 50­ leii d-na Zeilese Solomes 200 lei, Jian Zălanescu 100 lei, frații Herșcovici 5 lei; d-na Natalie Popovici una itiMâ­­bulion, o rață­­ și 2 găini; d-na Octav­ Erbineanu 6 perechi da flisale, 6 pe­­rechi pantaloni olandă, 3 flanele, 1 S halat și 2 perechi de bottori. —--- - .£»­ .1 . av „Preparatorul absolvenților școa­­lei primare“ pentru concursuri la școalele normale, seminarii, licee școli de meserii etc.,­ eate o lucrare didactică foarte necesară familiilor.­ In 80 secțiuni, absolve­­ții sa pot pregăti ei singuri fără prepara­­­tori, pentru concursuri la toate școa­­lele secundare și speciale cu­ această sistematică lucrare alcătuită de d-nii institutori din Iași Victor Muntea­­nu și C. Zahar­ia. Un mic număr de exemplare se mai găsesc ,la editori: P.­­ D. Ilies­cu, librari Iași cu prețul redus 2.25 lei exemplarul. * BANCA MOLDOVA- IAȘI, socie­tate anonimă efectuează plăți tele­grafice și lotrice in țările aliate și neutre, iar pentru prizonierii mili­tari și civili români face plăți și in țările dușmane. Mitropolia Moldovei și Sucevei a încredințat d-nei Prezidentă a Socie­tăței „Cr­ucea Roșie" și Comitetului Societăței „Familia Luptătorilor“ din Iași, câte 500 lei, proven­it din die­ta, făcută la catedrala mitropolitană și din cutia de la Cuvioasa Paras­chiva. PUBLICAȚIE In ziua de 15 Octombrie a. c. care 11 a. m. se va ține în localul Primă­riei licitație publică orală pentru In­cheierea următoarelor încăperi din Piața Sf. Spiridon. ■ ,1) Apartamentele cu No. 50, 60,­­ 63 situata in dosul păsăriilor și com­pusă fiecare din câte una odae și o cameră de lemne. Garanția 50 lei. 2) Bughenile ocupate actualmint de d-a S. Samoilsohn. Garanția pro­vizorie 500 lei. 3) Dugheana ocupată actualmint de Teodor Nedelcu. Garanția provi­ziorie 200 lei. Dispozițiunile art. 72- 83 din le gea asupra contabilit feței publice s vor aplica aceste licitații. Condițiuni­e de închiriere a bunur­lor Comunei, se pot vedea în fie­car zi de lucru la Serviciul Administrată No. 16740. 10 (23) Oct. 1910. Administrația spitalului de răni din Târgul-Frumos a căpătat bemi­vol de la obștiile de arendare „Un rea“ din Târgul Frumos, Spătar 1 Borș prin Lădești și Răsăritul di Lungani 30 la sută din totalul grî­tui Înmagazinat in magaziile obștii, pe care spitalul le va revinde pr­­eoturei de județ. Tău risc In lumea va fi», când poporul ales pleca la război. Domnul trimetea în fața­­ armatelor un preot. El zicea: „Ascultă Islazl, va lupta, cu duș­manii națiunii tale. Păzește te să-i cedezi. Domnul Dumnezeu este i mijlocul tău. El va lupta cu tine, pentru tine și te va apara de toate primejdiile“. (Deut. XX 2, 4). Aceiași misiune o au preoții tru­pelor la popoarele creștine. (I Regi VIII 7). Ei sunt datori s­ă îngrijiscă nevoile religioase ale­ trupelor, să la îndemne la jertfă și să la încursisze. Trebui să repete aceleași îndemnuri ca și preoții legii vechi, că a prindit focul sfânt al iubirii de țară și da lege. Pentru­ îndeplinirea misiunii trebue să aibă totdeauna în suflet cuvintele legii vechi, să mediteze, să le înțe­leagă­ și să­ lămurească trupelor po­­rnita și făgăduința ca prinaâ în ele. Numai așa vor crește­ tăria trupelor, voi­ insufla curaj și vor întări nădej­dea în izbândă. gș­arul tării este necesar și pentru­­ alt motiv. El predispune trupele să suporte cu rabdara toata greutătțiie războiului, după cum înlesnește oa­menilor suportarea tuturor schimbă­rilor inerente vieții. Tăria s’ar putea defini, ca virtutea ce ne înalță dea­­­supra su­btelinii firești și ne face să biruim toate Tăi** sufletești și trupești. Unele taie se nasc din afrife, iar altele din launtru nostru. Unela sunt privitoare la mântuirea­ sufle­tească, altele la viața pământească. Tăria ne dă puterea de a ataca și de a resisti. In viața ostășească ne folosim­­ la ambele puteri ca și in viața civilă. In viața religioasă nu di mai mult puterea de a reaiita iu­pițitor pentru ca ne înt­ firește sufle­tul in mijiotrul vălurilor mării furi­oase. Tăria e atânca de care se lo­vesc și se sfarmă toate patimile. Ea aste­ trebuitoare nu numai ostaș lor, ci și tuturor oamenilor. Tăria este Virtutea­ virtuților. Fără ea nu e­­xista nici o virtute. Ea comunică o­­mulci soliditatea trebuite fire pentru a se mănțînaa pe cai la virtuț­i, și tot ea înlesnește învingerea piedicilor, ce întâlnim în calea binelui. Să privim copa­cii din gr.'dinele tinste. Ușor ne vom încredința că vânturile îi încovoaie și tind să i des­­râdăcineze. Cultivatorii înțelepți îi feresc, le pun pari,­ care ii ficsirz'. Tăria este sprijinul dumnezeiesc al tuturor virtuțiilor. Ea le numține, le întărește și le crește. Tăria e funda­mentul edificiului ostășesc, e parape­tul cel apără de toate asalturi o. Nu există vaste biruito­ri fără tărie *u­­fletească, după cum nu e­xistă vii­tu­re­ compici­tă fără tărie. Numai ea dă individului și oștirii puterea de a împinge virtutea pănă la cea din urmă limită și o ferește­ de a trece marginile. In ruf[etele tari, forța stă­pânește nu numai pasiunile, dar și virtuție. Dacă tăris e­­te ne­cs­ară pentru a mențion­a și perfecționa toata Virtu­țile, apoi este t­­­așii de trebuitoare spre a le rc­humă. Tátil este așa de­­ trans u­nil cu curajul, în­cât una fără alta impor­te exida. Sentimentul tării prodice curajul, iar curajul dă tărie acțiunii. Soldatul viguros ca și omul tare nu va face nici o ispravă, dacă nu va fi curajos. Soldatul curajos ca și omul curajos nu va reuși, deci nu va­­ tare. Tăria fără curaj este nefolosti­­toare, iar curajul fără tărie este pe­riculos. Dacă legătura dintre tă­rie și curaj este așa de strânsă, apoi U« întrebăm: Sunt lipsiți de tărie flă­căii noștri de pe câmpurile de lup­tă, cari au clădit din piepturile lor r forturile cele mai puternica ? Lip­­sește curajul fiilor munților și a câm­piilor, când lupta vitejește sub ploa­ia de gloanțe și de obuze ? Dea>gor că nu, Ei sunt stâncile de care se vor sfarma toate încercările dispe­rate ale barbarilor. Ei sunt tari, des­tul de tari. Să se întărească și ce rămași acasă. Să nu se mai vaite li fie­care schimbare proprie luptei, c să aibă încredare deplină în țăril­e trupelor. Atunci, și numai atunci, au­­­rora zilelor mai senine ce va ivi­ ero numai cei tari pănă la sfîrșit de vor­­ bucura de izbînda cea mare a Nea­mului Românesc. Vasile Diagi­ci

Next