Evenimentul, octombrie-decembrie 1916 - ianuarie-februarie 1917 (Anul 24, nr. 195-291)

1916-11-26 / nr. 241

«nul XXIV no. 241 5 Toa.­n.i ABONAMENTE la I­ași in țară Le! 20 in străinătate „ 30 Un număr vechi 30 bani­i I­a fi $ I V3B —Organ al partidul­ui conservator—­Sâmbătă 26 Triembrie 1916— rtdicția și stâaia în grajia IAȘI.TM Piața Unirea ANUNCIURI in pagina l­a 2 Lei Kiiilaî In pagina 2 a I­L*­u rând a! TELEFON No. 805 o zi cu rest Comunicatul nostru oficial de ieri, anunță, în chip laconic , orașele Bu­curești și Ploești ocupate de inamic ! Pentru cine ’și dă seamă de im­portanța, pe care din punct de ve­dere a frontului de luptă, o are a­­ceastă ocupațiune vremelnică, nu poa­te de­cît să’l facă să creadă și mai mult în izbînda finală. Acțiunea noastră din primele luni a ușurat, după însăși mărturisirea zi­arele franceze, engleze și ruse, ac­țiunea aliaților pe celelalte fronturi. Victoriile dela Verdun, Sommes, Car­so, luarea Monastirului sunt efectele acestei acțiuni. Germania, care a simțit foarte bine efectele acestea,­­ și-a dat seamă de dezastrelor de care nu va scapa, și­ ne-a trimis expe­diția ei de pedeapsă pentru a supri­ma cauza efectelor pe cari le indu­ra. Această cauză eram noi. Aci stă i»Ploești explicația formidabilei armate pe ca­re­ a trimis-o în contra noastră, pre­cum și­ a furiei cu care ne-a atacat. Pentru cine judecă cauza României, izolat de cauza aliaților, pierderea Bucureștilor și a Ploeștilor, e o­ pier­­dere, cum am spus mai sus, care îndurerează pentru cine judecă ches­tiunea In total, aceasta însemnează întărirea hotărîrii aliaților de-a nu termina războiul de­cît prin Înfrân­gerea Germaniei, cauza indiscutabi­lă a măcelului mondial, prin care trecem. Aceasta, mai însemnează că, nașterea Romîniei mari a îceput, și că ori­ cît de grave și grele vor fi împrejurările prin care vom trece, că ori­cît de complexe vor fi vici­­situdinele vremurilor de azi, vremea, în care vom trăi, sub soarele Ro­m­îniei mari, nu e departe, dusele industriei voastre ? Aș­­ trabue să vă luați rămas bun de la nenumă­ratele voastre de bașauri dinaintea răz­boiului. Dar atunci ? Atunci ? foarte simplu : cu pământ veți plăti. Veți evacua frumos tot ce va fi mobil, lucruri și oameni, din unele provincii ale voastre, despăgubindu-i pe locuitori cu banii Statului vostru! iar învingătorii se vor despăgubi cu acele provincii, pământ, clădiri, căi de comu­nicație și altele, de toți banii cheltuiți în răsboi, de toate casele, de toate câm­purile stricate sau jăfuite de toți morții militari și m­­ai ales civili, de toți răniții rămași infirmi, de toate femeile siluite, de toți copii schingiuiți de toate neo­­barbariile voastre zădarnica. Oara nu era mai bine să ședeți bi­nișor și să nu stîrniți răsboiul ? A. Patrognet ------------ OOOOOOOOUO----------­ Durerile nașterii Sfânt lucru e și durerea ! Toată lu­mea voește să scape de durere, dar chip nu este de scapare. Pe când omul inferior popleșit de durere sa plâ­nge și se văscărează, omul superior știe să o suporte și să o întrebuințeze ca un m­­ijloc de înălțare. Durerile sunt petrele de încercare, în care stifistul se oțetește și se desvoltă. După ce durerile au în­cetat, viața e mai plăcută, mai dorită, mai fericită. Numai sufletele mari și tari pot suporta durerile fără văicărea­lă și știu să se folosască de durere pentru a se înălța ! Numai oamenii superiori calcă dure­rea în picioare. Momentele actuale de viață ale nea­mului românesc sunt cumplit de dure­roase. Ne sângerează mâna, și inima ; crierul însuși se simte sguduit. Totuși suntem datori să înfruntăm durerea cu curaj și, făcând față ei, să știm să o folosim pentru a ne înălța. Viața individuală a fie­cărui om e un­­ bine. Când ne aflăm în viață, fie­care dorim să trăim. Cu nici un preț nu voim să renunțăm la viață. Ei bine, viața omului se naște din dureri. Durerile nașterii se simte și născătoarea și cel născut la lumina zilei, sunt grozave durerile nașterii! Une­ori aceste dureri au lungă durată. Dar când durerile s’au sfârșit, un om s’a născut, o viață nouă s’a înfiripat, o creatură nouă începe să țipe afirmându-și drep­tul la viață. Creațiunea și durerea sunt legate. • Cum poate fi altfel, când e vorba de via­ța popoarelor? Cum poate fi altfel când e vorba de nașterea României Mari ? Durerile pe care le simțim cu toții, durerile cari sgudua astăzi nea­mul românesc, sunt durerile nașterii. Din aceste dureri va eși oferit și între­git neamul românesc, din aceste sgudu­­iri va naște viitorul stat român mare­ și puternic. Cât e de adevarat că de creațiune sunt legate durerile! Cel mai mic lu­cru când se creiază, se încearcă dureri. Astăzi e vorba de creat România mare, de aceia durerile creațiunei lunat și mai mari. Cine nu îndură asemenea dureri în vederea scopului măreț pe care-l vom atinge ? Valeriu Hulubei —----------- --® ®|`**­ ———— Din partea d-lui Const. Mille, direc­torul ziarelor „Adevărul“ și „Dimineața“, primim următoarele rânduri cu rugă­minte­ de a le da publicității: Domnule Director, Recurg la­ amabilitate d-le director pentru a face cunoscut că ziarele : „Adevârtd“ și „ Dimineața“ și-au sus­pendat apari­ți­unea odata cu ocupa­rea­­ Bucureșthdui pentru motivul ur­mător : 1) Nu pot să fac se apară în Iași, ziarele pe care le conduceam ,din in­suficiențe de mijloace teh­nice. 2) Chiar de ar fi aceste mijloace timpurile sunt astfel că ar trebui să vorbesc și cuvântul liber nu-mi este îngăduit. Prefer deci să tac. Dacă din împrejurări independen­te de voința mea „Adevărul“ și, „Di­mineața*1 prin silnicie ar reapare în Capitală, să fie știut că aceasta nu-i cu voința mea, care am luat dispo­­zițiuni ca pentru timpul ocupațiunei inamice să înceteze de a apare. In acest sens, am lasat chiar un arti­col pentru ultimul număr al „Adevă­rului“ „Dimineței“. Primiți vă rog... Const. Miile Un comunicat rus din Petrograd, a­­părut în ziarul Odes- Golos, anunță că aliații au înaintat în Dobrogia și au ocupat satele Paterk­a, Ester, Palatul și Mictamalul. tNce-Barbarii Așa va fi, a Germanilor, căci încer­cuiți de valurile înțelegere­, în zadar așteptați porumbița aceea cu ramura de măslin, nici de la Roma nici da la Washington eu vă va veni. Flămânzi, aproape murind de foame, în zadar vă uitați spre orizont dacă nu vă trimete Dumnezeul vostru mana cerească , nu vă vr­ veni de­cât uraganul revoltei o­­menirei, care vă va risipi în veci toa­te visurile, care vă va îngenunchia pe voi după cum ați voit să-i ingenunchiați pe ceilalți toți. Nu v’o fi plăcând această perspecti­vă ! Se prea poate. De aceea vă și zvîr­­coliți, vorba francezului, comme un diable dans un ténitier, ași zice comme un décteur aux abois, ca doar să întîrzia­ți citași de puțin ceasul colosa­­­­leior socoteli. Colosale au să fie într’adevăr : mai multe sute de miliarde, poate mai mul­te mii de miliarde! De unde veți scoa­te o sumă atît de nemai­auzită ? Vă veți împrumuta chiar de la învingători pentru ca să plătiți cele di ntîi anuități? Dar cu cari garanții ? Cu iscălitura voastră ? O petică de hârtie ! Cu pro­v Informații Cercul didactic din Iași are plă­cere de a vesti pe toți profesorii a­­m­atori, un fast că pune la dispoziție saloanele sale ca loc de întâlnire pentru­ a se vedea și a se­­ cu­noaște. Casa de credit a corpului didactic a început a funcționa de astăzi în una din odăile cercului didactic din Iași. Comitetul cercului didactic din Iași e convocat pentru ziua de mână Sâm­bătă oarele 6 p. m. pentru a discuta chestiunele curente. La aceste ședințe va lua parte și d. Dr. Fior spre a co­munica cale ce sa referă la inspecția sanitară a orașului Iași. In strada Anastasie Panu, eri la ora 4. p. m. birjarul cu No. 153 a lovit pe evreul Moise Haim în etate de 63 ani. In stare destul de gravă a fost trans­portat la spitalul Pașcanu. Baroul de Iași a admis trecerea d-lui Alexandru Cuzin, din avocat stagiar la un avocat definitiv. Direcția siguranței generale a făcut cunoscut,­ prefecture­ de județ de a se urmări și aresta pe individul Neculai Stratulea, fiul lui Miai Stratulea, di­rectorul circumscripției Dorna, refu­giat la Măleni Suceava, care la 14 No­­embrie, spărgând sertarul biuroului prefecturei a furat 7000 lei din banii statului în bilete de bancă românești și parte în hărții ruble rusești. Neculai Stratulea era îmbrăcat în uniformă de școala normală. Cu părere de rău aflăm că alaltă eri a încetat din viață d. Ștefan Stamatiu Nei, fost prim președinte al Carței de apel din Iași, înrudit cu familia Culia­­nu din Iași, Dl Ioan Gall licențiat în drept, a depus jurământul de avocat, înaintea d-lui C. Sturdza, prim președinte la Curtea de apel și a d-lui Filat Prim procuror. , Din umorul eroilor noștri rîniți. Săptămâna trecută zbura deasupra noas­tră avioane amice și de ale noastre, iar niște rîniți se uitau la ele și ziceau : „Aicea nu se ouă, dar în Transil­vania mult s’au ouat peste noi... “ ALTA : „Domnule, fug liftele de noi cînd e vorba să ne batem frățește, trup la trup ... dar ei au scule, pe care noi nu le avem.“ Ministerul Cultelor și al Instrucțiunii face cunoscut că biurourile sunt deschise între orele 9 - 12 a. m. Se știe că acest minister s’a instalat în Palatul Univer­sității din aripa stîngă, cu intrarea prin poarta care dă în grădină. D-nii Membri ai parlamentului sunt cu insistență rugați­a și trimite a­­dresele la Prefectura poliției fiind necesar pentru a să ști unde pot fi găsiți, cum și pentru a li sa în­drepta Corespondențele­­ lor și tele­gramele ce sosesc pe adresa pre­fectura­. După înmormântarea împăratului Frantz Iosif, feldemareșalul Hindenburg împreună cu Sloet?­endorf vor­ inspecta frontul italian. Un ofițer de pe front ne scrie că se simte mare lipsă de genunchiere blănite și brâie (pântecare) printre soldaț­i de pe front. Facem apel la publicul ieșan să înceapă în grabă adunarea acestor obiecte foarte trebuitoare bravilor noștri ostași. Primim „Din viețile Mucenicilor creș­tini care au fost ostași“ de Arhiereul Antim vicarul Mitropoliei Moldovei. Moartea lui Eustrat Calognomo Cu multă părere de rău anunțăm că astă noapte a încetat din viața, în urma unei hemoragii cerebrale, prietenul nostru d. Emirat Calog­­nomo, bine cunoscut în societatea ieșană. A fost un ziarist de samă, un li­terat apreciat și în ultimul timp a condus ziarul său Gazeta Moldovei, în care a susținut cu tărie dreptu­rile imprescriptibile ale neamului nostru. Defunctul avea doi fii pe front, dintre care unul e grav rănit. Rugam familia sa primeasca a­­dăncile noastre regrete pentru dis­pariția sprijinului ei. Suntem rugați a anunța ca, locote­nentul Alexandru Ionescu din reg. 61 și cercetașa Ecaterina Teodoriu, se găsesc la spitalul No. 266. Lîngă satul Bogu­slovca, gubernia Primorsaaia, (extremul orient al Sibe­riei) a căzut un meteorit (aerolit) avind greutate de peste 125 tone ceea ce nu are precedent. O expedițiune de savanți pleacă la fața locul­ui. Primele cercetări au dovedit că aerolitul aparținea con­­stelațiunei nordice Orion. Un sfat economilor de vite să se întrebuințeze turbele de floarea soarelui pentru hrana animalelor ! In România, hrana animalelor se face în mod cu totul primitiv. Nimeni nu a căutat să încerce care ar fi nu­trețul cel mai potrivit și care să adu­că cele mai mari foloase cu cele mai mici cheltueli. Noi ne mulțumim să pro­curăm nutrețul cel mai eftin, fără a ne încredința ca în cele mai multe cazuri acest nutreț eftin este in­­ realitate foar­te scump, din cauza feloaselor mici ce le aduce. Din această cauză întrebuin­țarea unor nutrețuri ca tărâțele, sfeclele, cartofii etc., s-a răspândit relativ puțin, iar nutrețurile de turte cleioase ca turtele de floarea soarelui, cânepa etc. nici nu sunt cunoscute la noi în țară. Fabricele de ulei de floarea soarelui au exportat întreaga lor producție de turte peste hotare cu prețuri fabuloase și odată cu ea un întreg izvor de bo­găție pentru economiea noastră națio­nală, căci in alte țâri aceste turte sunt întrebuințate cu cel mai prețios și cel mai de folos nutreț pentru hrana va­cilor și a porcilox\ In adevăr iată ce scrie Louis Tegner consulul Argentinei în Danemarca relativ la întrebuințarea turtelor de semințe cleioase ca hrana pentru animale.

Next