Evenimentul, octombrie-decembrie 1917 - ianuarie-februarie 1918 (Anul 25, nr. 196-291)

1917-12-08 / nr. 249

jlfttfj JLX "Fj] No» 249 MS1! »«—’.»'Wlt ÜOSÍStiSLA i-jflBSäSt'. JÄJSäftÄ Ml!JniAKtfi>BSEB0BaTaíB&aM£Aflí(k Äa jí IO BANs Redücfla șl HdmlrJstrafîa inși Piața Unirea Un număr vechi 30 bani Vineri 8 Decembrie 1917 IO BANI ANUNOURI. INSERȚII ȘI RECLAME Iîî păgân La fMul 2 Ui k peg*» IX* sataXsd 1 Let = ORCAM AL PARTIDULUI CONSERVATOR gEff*a0y»n­a^gi«s^s5jsi?57igsîi^385^Sga8fe^^ J*»KáS3S5S^S3ejSí Á 5. R. principeli N­icolae Ieri s’a săvirșit, în biserica S­tal Năd­lai, cu ocaziunea numelui A. S. R. Principelui Niculin, un serviciu religios. Au asisat familia Regală, miniștrii, autoritățile sivita și melanj, iriscurii și un public nu­meros. Romînii își unesc urările pentru A. S. R. E­l[8*t în noastră de păn’acum de o sumă da atituilni cari i fac atît de aTM..n.*i­5a iubit da inima romînească. Ki dorim sănătate și mulți ani ca să se poată bucu­ra d’impreună cu tot neamul și da bucuriile ce l așteaptă, cum cum a știut El, copilul, sa se’mbărbizeze pentru a îndura grijile suferinț­a și durerile noastre. >ii«Tnwn«WTTiiWMiMMWiMww-|— nun riwrrr un | ■— Procedări criticabile S’ar fi căzut ca, în aceste timpuri de grele încercări, să vedem la noi mai mult altruism sau macar mai multă omenie. Din nefericire însă realitatea este cu totul alta, nici odată mai mult, ca ream, n’a băntuit sa ai cu furie pati­na înavuțirei răpiri și patima câștigului in­ert, fără muncă, fără nici o preocupare de nevoile aproapelui. Această patimă a cuprins pe mulți, fie ei negustori de profesie sau oca­­zionali, fie simpli prepuși la averi publice sau samsari de ori­ce fel. Dar nu numai indivizii sufăr de această patimă. Sunt chiar socie tâțî, dacă nu cu caracter de binefacere, dar in nici un caz de speculare ex­­cesivă, ca ni se dedau la procedări prea egoiste și criticabile, înțelegem să vorbim aice de pro­cedările societăților noastre de asi­gurare. N’a fost d’ajuns că principalele din­tre aceste societăți, cu toate privile­giile acordate de Stat, s’au cartelat intre ele și impun clienților lor con­diții leonine și anti­juridice, ca cele relative la reducerea ad­ libilui sumei asigurate și rezilierea erbi­ a­trară­ și contractului, de asigurare (cap. V, § 7 din condițiile generale) sau la esclusiva jurisdicție a instanți­­ior judecătorești din In idem), etc. n’au fost București (cap. de ajuns toa­te acestea , ci iată că acum, de când cu războiul mondial, naționelele noas­tre societăți de asigurare ne dau do­vada unui egoism netermuit și unui spirit de șicană dintre cele mai bla­mabile. Ele nu mai fi o azi asigurări din nou, nici reînoiri de asigurări. Poate cineva să fi fost asigurat pe ce, două­zeci și chiar patru­zeci de ani neîntrerupt, să fi plătit primele cu cea mai mare punctualitate, și dacă a avut neșansa să-i expire po­lița acum în timpul războiului, nu i sa mai primește reinoirea și esta ex­pus a și vedea avutul nimicit, de in­cendiu* cu toată dorința ce ar fi a­­vu* d’a parveni aceasta prin reasi­gurare. Cu alte cuvinte, societățile noastre de asigurare sunt numai pentru tim­puri pacinice, pentru "Zile bune, in t­mp de ră zbor, în timp de ele își închid ghișeul și lasă restriște pe cli­enți în voia întâmplare!... Ateapta nu este nici cinstit,­­ nici frumos. Procedarea este absolut ne­justificată. Ceva mai mult. Chiar pentru poli­țele în curs, domnh, cari conduc azi societățile de asigurare, au găsit tuf­oale sa inventeze, noua greuați, cari zădărnicesc sau ingrenează foarte mult lichidările, in caz de incendiu. Astfel cu ocazia plății premiilor, din­­șii pun pe asigurați să subscrie niș­te declarații, cari modifică contrac­tul primitiv și fac iluzorii drepturile acestora, iar bieții asigurați, văzin­­du-se amenințați de o situație și mai rea, in caz ce refuz, sunt siliți să is­călească declarațiile. Iată, de o pildă, cum sună decla­rația impusă de societatea „Dacia- Romania“: / , Potrivit cap. VIII, 78 din condiții­le de asigurări societatea după ce va fi făcut constatarea și lichidarea de­săvârșită a daunei va plăti du­pă­gubirea cuvenită numai atunci când asiguratul va fi reinființat obiec­tele sau clădirile dăunate sau trep­tat pe măsura reînființării lora. Ura eă zică, în caz de sinistru, ne­norocitul asigurat și dăunat, hoțul de păgubaș, cum s’ar zice, nu va fi des­păgubit, da cât după ce va scoate alți bani din buzunar spre ași reînființa obiectele sau clădirile consumate de incendiu Dar dacă n’are de unde ? Dar dacă îi este cu neputință din cau­za lipsei sau a scumpetii exorbitante a materialelor prime necr­sare, ca în timpul de față ? Declarația cerută aici este culmea neosteniei și a nedrep­tâței.... Generală“ are altă clauză, tot așa de gi­anatoare, dacă nu saai mult, în următoarea cuprindere: „In caz de dauna fortuită, neavând nici o legătură directă sau indirectă cu r’sflul de răsboiu, aceasta va fi e­­valuată conform condițiilor arătate în poliță și lichidată la redeschiderea sediului Central la București“. Da ce această c­auză ? De ce aștep­tarea lichidărei până la r­emut­ar­ea se­diului Central la București? Negreșit tot Românul dorește ar­zător a revedea salvată de sub căl­câiul dușman scumpa noastră Capi­tală București ca și întreaga țară. Dar numai da noi atârnă aceasta ? O Doam­ne Sfinte! Ce bine ar fi fost, dacă a­­ceasta ar fi atârnat numai de noi și n’ar fi existat pedicele colosale, pe va­­dsm cu ochii și cari se îngrămădesc zilnic!! Dar, în tot cazul, ce are d’a face uns cu alta? Toată lumea știe căita­­prezențele Generale ale Societăților de asigurare se găsesc la Iași, că aice & gt;za­uzul fiecăruia, că aip se înca­sează primele și ori ce lumi^is torite societăților. De ce nu s’ar fi rea și li­chidările și plățile pentru disdaunări, în caz de incendiu, aice ? De ca s’ar clavicula picta disdaunărilor de o con­­di­ție suspensivă, de redeschiderea se­diului central la București?! Absurditatea clauzei este deci evi­dentă; ea este o pură clauză vexato­rie, nedemnă de o societate de asi­gurare și rezultată numai din aricioa­­sa patimă d’a trage foloase din toate per­as et ne­­is, — de care am vor­bit la începu­tul acestui articol.— Sunt destule relele inerente răsbo­­iului. să nu le mai înmulțim și cu al­tele care ar putea să fie lesne înlă­turata cu nițică dreaptă judecată și echitata. Semnalând procedările criticabile da mai sus, rugăm guvernul, în spe­cial pe d. ministru al comerciului, să pue pe calea cea dreaptă societățile da asigurare, cerându se imperios să continue neștirbit, in ținuturile neo­­cupate, toate operațiile prevăzute în Statute, și să nu mai impună clien­ților lor sarcini nouă și aproape im­posibile de suportat. M. N- Făcu fost senator Galați, 1917, Decembrie 1. Moartea lui N. Xenopol O telegramă din Tokio, ne aduce trista veste a morții lui Nicu Xenopol, fost ministru al Romăniei in Japonia. Nicu Xenopol a fost un fruntaș al partidului conser­vator și un dinstins om poli­tic. JDănsul a făcut parte și din ultima formațiune minis­terială conservatoare, deținând portofoliul Industriei. Orator distins, și economist de mar­că, a scris foarte multe studii economice, care vor rămăne, precum și diferite perle litera­re, care constitue și podoabe a­­le literaturei noastre. informații Primul schimb de internați aus­tro-germeni, in număr de 1200, s’a făcut in ziua de 6 Decembrie, iar măni Vineri va sosi in Iași, un număr de 200 români, care au fost internați in fiermania, Austria, Bulgaria, precum și in țară. Cu începere de astăzi se va re­prezenta la Cinematograful Invali­zilor din Răsboi Teatrul Modern Piața Unirei splenditul film sentimen­tal in 4 acte Fiea da Prinț. Rolul mirei Natașa este interpretat de dra­­galisa artistă Simone Vaudry. Irezistibila comedie Trei logodnice și Armata engleză la, Salonic vor complecta programul. Astă seară se reprezintă pentru ul­tima oară la Cinem­atograful Invali­­zilor din Răsboi din Sala Teatrului Național marele succes Patria in Pe­ricol, dramă patriotică franceză in 3 acte. Hazlia coscedia Caut un barbat pentru nevasta mea in care celebra artistă Olga Benetti are o creație desăvârșită, și Rolul soldatulu de Ge­niu interesantă actualitate. Orchestră specială va acompania programul. Ni se comunică că Lunia trecută pe la 2 luna. s’a distribuit la depo­­pozitele de piste, pește maro ca nisetru, Morun pește sfumat numai la cîțiva inși, chiar și aeși cu bo­nuri speciale n’au putut să’și procu­re pește. Un singur fecior, ce o fi fost, ducea singur intr’un coș, nu mai puțin de vre’o 20 Kilogr. pește, , dușmanul Publicul este incunoștințat să cetească cu luare aminte ată or­donanța căt și avizul pentru eli­berar­ea noilor cartele intru căt numai prin conformarea fie­că­ruia la programul stabilit si vor putea desfășura operațiunile spre satisfacția publicului. In „Monitorul Oficial“ de astăzi a apărut lista de pierderi No. 197 din 9 Martie 1917. M­ ș­\­­nigtri its­ikii Hiîn­îe Se știe că Marți 12 Dacemabria se va căuta pentru prima oară de către „Societatea romănă de operă“ la Tea­trul Național, opera „Lakini” de Leo Dsi­be?. Cum rolul titular va fi con­­­tat de distinsa noastră artistă d­na Elena Drăgulinescu-Et­ngha, «râdem util să arătăm părerea marelui star american „San­ Franciano Cronicle“ care rezumează succesul avut acolo de titulara rolului, in timpul strălu­citului său turneu in Statele­ Unite: „De cănd diva Tetrazzini a venit să ne ia cănte cu vocea ei, n’am mai avut prilej­ul să auzim o voce mai fermecătoare ca apoia a d-nei Trego­­leska (Drăgulineanu-Stinghe) in „Lak­­mé“ reprezentată de către compania de operă din Paris la teatrul „Va­lencia“, Trepoleaka e micuță și deli­­cată și te miri cum dintr’un corp a­­tăt de plăpănd poate isvorî un to­rent de voce atât de impetuos. Vocea sa are o impresiune atât de deilea in notele de sus și o emisiune atât de justă in­cât iți face impresia unui tril de privighetoare“ — și mai­­ de­parte , „nu ne putem trupare mai desăvârșită inshipui o în­de osi gin­­g șa Tregoleska in acest rol“ și ■— „După cântecul clopoțeilor care a fost minunat căutat, neîntrecut, auditorul i a făcut ovații entuziasta și bucata a trebuit să fie repetată după care a­­plauzele și uralele nu mai conte­neau“. El i s’a aprins casa lui Ilia Rebi­­novici, din straia Văduvelor No 12. Focul a luat naștere din podul casei. Sosind pompierii focul a fost localizat. Crima din stc. Țicău O crimă înfiorătoare s’a întîmplat în str. Țicău No. 88, în următoarele împrejurări Femeia Maria Petrescu, in etate de 19 ani, trăia de mai mul­tă vreme, soldatul Stavarache Sto­ienovici, de origină sârb, în timpul din urmă dizertind de la arsenalul armatei, a plecat cu concubina sa la Kișinău, de un­de el venea in dese rânduri la Iași, aducând diferite mărfuri, pentru a le vinde. Acum o săptămână, Maria Petro­su fugind de la el din Kișinau, dimpre­ună cu 600 reble, Stoianovici venind după ea și gâsindu’o la vechea ei gazdă, i’a dat 4 lovituri de de pe urma căreia victima a baionetă încetat imediat din viață. Criminalul a dispărut. S-au luat măsuri energice pentru prinderea lui. Femeea Aneta Bl?gd, din strada Crucea No. 25 a încercat să se sinu­cidă. A fost transportată la spital. Cazul nu e grav. Cosminicaî Ofic. No.479 din 5 decembrie 1917 ora 21 Francul Aliaților Hoștri FRONTUL OCCIDENTAL. — Pe frontul trupelor engleze activitate de artilerie la Nord-Est și Est du Yprea, în diferite puncte între Armintisres și Lena și la Est de Bulb­ont. Un a­tac parțial german la Sud de Font­­staus des Croisilles a­­ fost respins. Nici o acțiune mai importantă. Pa frontul trupelor franceze acti­vitate de artilerie pe malul drept al Meusai, mai intens» în regiunea Bois de Caurbères și Bizonvaux. Patrulele franceze au capturat prizonieri la Sud de St. Quentin. Nici o acțiune mai importantă. FRONTUL ITALIAN. O la zi in șaptea zi de bătălie intre Brenta și Fiero, inamicul și-a concentrat teste forțele sale aproape exclusiv asupra eșiciului M­telui Solarolo. Un foc foarte violent s’a întins da­la Col. dell’Oreo până la Porta di Saton. Coloanei de infanterie din Nord Est și de l­a Nord au fost ar­masate contra pozițiunilor italiste. O coloa­­nâ care pornea de pe povârnișurile da Sud,, Est ale Muntelui Sp­ nonia a fost oprite de focul artileriei italiene și franceze înainta da a ajunge in contact cu liniile italien­e. De altă parte o divizie de vânători germeni, precedată de detașamente de atac, s’a isfuncat asupra pozițiilor [italiene ] de pe M­­alo Solarolo și de pe po­văr­­­­nișul de Nord a 1 Vi­ii Calcino. Tru­pele italiene însă au opus o rezisten­ță îndârjită și prin contraatacuri vi­guroase au rnspins pe in liniile sale. Italien­i inamic pănă au luat pri­zonieri și căteva mitraliere. Un alt atac încercat de inamic in regiunea Col. della Beretta a fost deasemenea respins de italieni. Pe restul­­ romului activitate de luptă moderată. FRONTUL ORIENTAL. — Liniște. FRONTUUL MACEDONEAN.-Foc de artilerie la Nord de Monastir. Ni­ci o acțiune de set>ma. FRONTUL DIN PALESTINA.La aripa stângă trupele britanice au îna­intat ieri la Nord Est de Judo, pe un front de 8 kilometri și pe o a­­dăncime de 2 kilometri și luna. neri»­tămpinănd decăt o slabă rezistență. Aeroplanele engleze au aruncat mai multe bombe asupra bărcilor cu mo­tor de l­a gura Iordanului. Hilarele Cartier General la umMlirea lui Vasili Nagrissi Ei­ i 6 Dacimbrcie orele 15 s’a făcut înhumarea rămășiților pămîntești ale regretatului prietin Vasile Negruți, la locașul da veci dela cimitirul E­­ternitatea. O asistență numeroasă, compusă din familia decedatului, din rude, prietini și cunoscuți, a ținut să și facă datoria. Au luat parte și elevii giam­naziului Alexandru cel Bun, conduși de directorul I. Mitescu. Serviciul religios s’a săvârșit in ca­pela cimitirului unda corpul fusese depus, și un cor improvizat de câți­va refugiați precum și elemente lo­calnice a dat răspunsurile la cântările preoților. Mai multe coroane au fost depuse pe mormântul lui Vasile Negruți, care a fost intemeetorul școalei de gimnastică din țară, aga s’au pus co­roane de către gimnaziul Alexandru cel Bun, de societatea de gimnastică, de către fostul său elev și azi profe­­sor, Alexandra Namțanu, de soția, de copii Băi­eți. S’a ținut și două discursuri, unul de d. director al Liceului Național Gr. Bărsan și altul de d. Th. Barescu cel dintâi a arătat meritele, calitățile și activitatea de profesor a lui Vasile Negruți, iar de d. profesor Th. Ba­­rescu a pronunțat următoarul dis­curs funebru: Întristată Adunare. Profesorul Vasile Negruți, născut la 1848 a’a stins din viață in vrăstă da 70 de ani, in urma unor lungi, crude și dureroase suferinți. în viața sa întreagă a fost un e­­xemplu de muncă cinstită gi­rod­nică. Numit in invățămănt la 1877, la gimnaziul Aiax, cel Bun la niște­­ tim­­puri, cănd țara noastră era abia la inceputul clasificarii sale, și cănd deci importanța unei educații fizice raționale nu era nici cunoscută, nici apreciată, a muncit âel interesat și cu toată dragostea reușind să­ fi ca­pata un loc de seamă in invațămint. A ocupat apoi pe rând catedrele de g­inastică da la gimnaziul Ștefan cel Mare, școala Militară, liceele Internat și Național are, catedre pe care cu demnitate ie a ocupat, până la egirea sa la pensie. In școală era sever cu elevii, dar milos și bun ca un părinte. Îmi a­­saistesc de multe aste caritabile fa­­cute elevilor bani și­­ tărguitori. Ți­nea urnit ca oblastul său să fie rns­­pietat și iubit căutând să convingă pe toți că sănătatea și vigoarea, ele­mente esențiale viitorului și fericirei unui popor, depind in bună parte de exercițiile corporale ce se fac in școli. Ca coleg V. Kilgruți era o grădină ași putea zice ! Cine nu’și aduce aminte cu drag de glumele si poves­­tirile sale ? Ca prieten ei a­ia iei. Ca soț iubitor și devotat soției ,cale. Ca părinte, un exemplu de cinste și vir­tute. N’ar fi dat voie, fireanest D-ziu­l cuiva să se atingă de demnitatea și­­ cinstea familiei sale. Ca bun român și patriot tot astfel agi putea zici­­ la timpul lungei sale boui, si-a ma­nifestat dorința de mai­­ mite ori, de a trai până la sfârșitul acestui erăa­­etn războiu, ca s­ă gi va da neamul mărit, așa cum toți doream. Natura sensibila și pătrunzătoare, se pasiona ușor in toate întreprinderile sale. Noi au foști elevi ei sal­lam cunoscut in altele calități sufletești și nu mi­ram de multe ori, de ușurința cu care primaa­gi »o adopta la progre­­­­sul și ideile timpului nostru. Rarivitatea lui V­asile Negruți nu 1­­ a’a mărginit numai in șsoară, ci și in afară de școala, așa , fire intin­genta și imreprnzatoare deși nu avea o s­cultură specială, s’a arătat ca iubitor de frumoase arte și oh­ar de titera­­tura. A tipărit primul manual de­­ I gimnast­­a in Românește a sens poem 1­1 zil gi piețe de teatru, a făcut pictură ’­­ și lucrări manuale etc. lucru e desi­gur, nu le-ar fi putut face o natură comună. Dar ceea ca il va face intr’adevăr nemuritor in memoria noastră a tu-

Next