Evenimentul, octombrie-decembrie 1917 - ianuarie-februarie 1918 (Anul 25, nr. 196-291)
1917-12-08 / nr. 249
jlfttfj JLX "Fj] No» 249 MS1! »«—’.»'Wlt ÜOSÍStiSLA i-jflBSäSt'. JÄJSäftÄ Ml!JniAKtfi>BSEB0BaTaíB&aM£Aflí(k Äa jí IO BANs Redücfla șl HdmlrJstrafîa inși Piața Unirea Un număr vechi 30 bani Vineri 8 Decembrie 1917 IO BANI ANUNOURI. INSERȚII ȘI RECLAME Iîî păgân La fMul 2 Ui k peg*» IX* sataXsd 1 Let = ORCAM AL PARTIDULUI CONSERVATOR gEff*a0y»na^gi«s^s5jsi?57igsîi^385^Sga8fe^^ J*»KáS3S5S^S3ejSí Á 5. R. principeli Nicolae Ieri s’a săvirșit, în biserica Stal Nădlai, cu ocaziunea numelui A. S. R. Principelui Niculin, un serviciu religios. Au asisat familia Regală, miniștrii, autoritățile sivita și melanj, iriscurii și un public numeros. Romînii își unesc urările pentru A. S. R. El[8*t în noastră de păn’acum de o sumă da atituilni cari i fac atît de aTM..n.*i5a iubit da inima romînească. Ki dorim sănătate și mulți ani ca să se poată bucura d’impreună cu tot neamul și da bucuriile ce l așteaptă, cum cum a știut El, copilul, sa se’mbărbizeze pentru a îndura grijile suferința și durerile noastre. >ii«Tnwn«WTTiiWMiMMWiMww-|— nun riwrrr un | ■— Procedări criticabile S’ar fi căzut ca, în aceste timpuri de grele încercări, să vedem la noi mai mult altruism sau macar mai multă omenie. Din nefericire însă realitatea este cu totul alta, nici odată mai mult, ca ream, n’a băntuit sa ai cu furie patina înavuțirei răpiri și patima câștigului inert, fără muncă, fără nici o preocupare de nevoile aproapelui. Această patimă a cuprins pe mulți, fie ei negustori de profesie sau ocazionali, fie simpli prepuși la averi publice sau samsari de orice fel. Dar nu numai indivizii sufăr de această patimă. Sunt chiar socie tâțî, dacă nu cu caracter de binefacere, dar in nici un caz de speculare excesivă, ca ni se dedau la procedări prea egoiste și criticabile, înțelegem să vorbim aice de procedările societăților noastre de asigurare. N’a fost d’ajuns că principalele dintre aceste societăți, cu toate privilegiile acordate de Stat, s’au cartelat intre ele și impun clienților lor condiții leonine și antijuridice, ca cele relative la reducerea ad libilui sumei asigurate și rezilierea erbi atrară și contractului, de asigurare (cap. V, § 7 din condițiile generale) sau la esclusiva jurisdicție a instanțiior judecătorești din In idem), etc. n’au fost București (cap. de ajuns toate acestea , ci iată că acum, de când cu războiul mondial, naționelele noastre societăți de asigurare ne dau dovada unui egoism netermuit și unui spirit de șicană dintre cele mai blamabile. Ele nu mai fi o azi asigurări din nou, nici reînoiri de asigurări. Poate cineva să fi fost asigurat pe ce, douăzeci și chiar patruzeci de ani neîntrerupt, să fi plătit primele cu cea mai mare punctualitate, și dacă a avut neșansa să-i expire polița acum în timpul războiului, nu i sa mai primește reinoirea și esta expus a și vedea avutul nimicit, de incendiu* cu toată dorința ce ar fi avu* d’a parveni aceasta prin reasigurare. Cu alte cuvinte, societățile noastre de asigurare sunt numai pentru timpuri pacinice, pentru "Zile bune, in tmp de ră zbor, în timp de ele își închid ghișeul și lasă restriște pe clienți în voia întâmplare!... Ateapta nu este nici cinstit, nici frumos. Procedarea este absolut nejustificată. Ceva mai mult. Chiar pentru polițele în curs, domnh, cari conduc azi societățile de asigurare, au găsit tufoale sa inventeze, noua greuați, cari zădărnicesc sau ingrenează foarte mult lichidările, in caz de incendiu. Astfel cu ocazia plății premiilor, dinșii pun pe asigurați să subscrie niște declarații, cari modifică contractul primitiv și fac iluzorii drepturile acestora, iar bieții asigurați, văzindu-se amenințați de o situație și mai rea, in caz ce refuz, sunt siliți să iscălească declarațiile. Iată, de o pildă, cum sună declarația impusă de societatea „Dacia- Romania“: / , Potrivit cap. VIII, 78 din condițiile de asigurări societatea după ce va fi făcut constatarea și lichidarea desăvârșită a daunei va plăti dupăgubirea cuvenită numai atunci când asiguratul va fi reinființat obiectele sau clădirile dăunate sau treptat pe măsura reînființării lora. Ura eă zică, în caz de sinistru, nenorocitul asigurat și dăunat, hoțul de păgubaș, cum s’ar zice, nu va fi despăgubit, da cât după ce va scoate alți bani din buzunar spre ași reînființa obiectele sau clădirile consumate de incendiu Dar dacă n’are de unde ? Dar dacă îi este cu neputință din cauza lipsei sau a scumpetii exorbitante a materialelor prime necrsare, ca în timpul de față ? Declarația cerută aici este culmea neosteniei și a nedreptâței.... Generală“ are altă clauză, tot așa de gianatoare, dacă nu saai mult, în următoarea cuprindere: „In caz de dauna fortuită, neavând nici o legătură directă sau indirectă cu r’sflul de răsboiu, aceasta va fi evaluată conform condițiilor arătate în poliță și lichidată la redeschiderea sediului Central la București“. Da ce această cauză ? De ce așteptarea lichidărei până la remutarea sediului Central la București? Negreșit tot Românul dorește arzător a revedea salvată de sub călcâiul dușman scumpa noastră Capitală București ca și întreaga țară. Dar numai da noi atârnă aceasta ? O Doamne Sfinte! Ce bine ar fi fost, dacă aceasta ar fi atârnat numai de noi și n’ar fi existat pedicele colosale, pe vadsm cu ochii și cari se îngrămădesc zilnic!! Dar, în tot cazul, ce are d’a face uns cu alta? Toată lumea știe căitaprezențele Generale ale Societăților de asigurare se găsesc la Iași, că aice & gt;zauzul fiecăruia, că aip se încasează primele și ori ce lumi^is torite societăților. De ce nu s’ar fi rea și lichidările și plățile pentru disdaunări, în caz de incendiu, aice ? De ca s’ar clavicula picta disdaunărilor de o condiție suspensivă, de redeschiderea sediului central la București?! Absurditatea clauzei este deci evidentă; ea este o pură clauză vexatorie, nedemnă de o societate de asigurare și rezultată numai din aricioasa patimă d’a trage foloase din toate peras et neis, — de care am vorbit la începutul acestui articol.— Sunt destule relele inerente răsboiului. să nu le mai înmulțim și cu altele care ar putea să fie lesne înlăturata cu nițică dreaptă judecată și echitata. Semnalând procedările criticabile da mai sus, rugăm guvernul, în special pe d. ministru al comerciului, să pue pe calea cea dreaptă societățile da asigurare, cerându se imperios să continue neștirbit, in ținuturile neocupate, toate operațiile prevăzute în Statute, și să nu mai impună clienților lor sarcini nouă și aproape imposibile de suportat. M. N- Făcu fost senator Galați, 1917, Decembrie 1. Moartea lui N. Xenopol O telegramă din Tokio, ne aduce trista veste a morții lui Nicu Xenopol, fost ministru al Romăniei in Japonia. Nicu Xenopol a fost un fruntaș al partidului conservator și un dinstins om politic. JDănsul a făcut parte și din ultima formațiune ministerială conservatoare, deținând portofoliul Industriei. Orator distins, și economist de marcă, a scris foarte multe studii economice, care vor rămăne, precum și diferite perle literare, care constitue și podoabe ale literaturei noastre. informații Primul schimb de internați austro-germeni, in număr de 1200, s’a făcut in ziua de 6 Decembrie, iar măni Vineri va sosi in Iași, un număr de 200 români, care au fost internați in fiermania, Austria, Bulgaria, precum și in țară. Cu începere de astăzi se va reprezenta la Cinematograful Invalizilor din Răsboi Teatrul Modern Piața Unirei splenditul film sentimental in 4 acte Fiea da Prinț. Rolul mirei Natașa este interpretat de dragalisa artistă Simone Vaudry. Irezistibila comedie Trei logodnice și Armata engleză la, Salonic vor complecta programul. Astă seară se reprezintă pentru ultima oară la Cinematograful Invalizilor din Răsboi din Sala Teatrului Național marele succes Patria in Pericol, dramă patriotică franceză in 3 acte. Hazlia coscedia Caut un barbat pentru nevasta mea in care celebra artistă Olga Benetti are o creație desăvârșită, și Rolul soldatulu de Geniu interesantă actualitate. Orchestră specială va acompania programul. Ni se comunică că Lunia trecută pe la 2 luna. s’a distribuit la depopozitele de piste, pește maro ca nisetru, Morun pește sfumat numai la cîțiva inși, chiar și aeși cu bonuri speciale n’au putut să’și procure pește. Un singur fecior, ce o fi fost, ducea singur intr’un coș, nu mai puțin de vre’o 20 Kilogr. pește, , dușmanul Publicul este incunoștințat să cetească cu luare aminte ată ordonanța căt și avizul pentru eliberarea noilor cartele intru căt numai prin conformarea fiecăruia la programul stabilit si vor putea desfășura operațiunile spre satisfacția publicului. In „Monitorul Oficial“ de astăzi a apărut lista de pierderi No. 197 din 9 Martie 1917. M ș\nigtri itsikii Hiînîe Se știe că Marți 12 Dacemabria se va căuta pentru prima oară de către „Societatea romănă de operă“ la Teatrul Național, opera „Lakini” de Leo Dsibe?. Cum rolul titular va fi contat de distinsa noastră artistă dna Elena Drăgulinescu-Etngha, «râdem util să arătăm părerea marelui star american „San Franciano Cronicle“ care rezumează succesul avut acolo de titulara rolului, in timpul strălucitului său turneu in Statele Unite: „De cănd diva Tetrazzini a venit să ne ia cănte cu vocea ei, n’am mai avut prilejul să auzim o voce mai fermecătoare ca apoia a d-nei Tregoleska (Drăgulineanu-Stinghe) in „Lakmé“ reprezentată de către compania de operă din Paris la teatrul „Valencia“, Trepoleaka e micuță și delicată și te miri cum dintr’un corp atăt de plăpănd poate isvorî un torent de voce atât de impetuos. Vocea sa are o impresiune atât de deilea in notele de sus și o emisiune atât de justă incât iți face impresia unui tril de privighetoare“ — și mai departe , „nu ne putem trupare mai desăvârșită inshipui o înde osi ging șa Tregoleska in acest rol“ și ■— „După cântecul clopoțeilor care a fost minunat căutat, neîntrecut, auditorul i a făcut ovații entuziasta și bucata a trebuit să fie repetată după care aplauzele și uralele nu mai conteneau“. El i s’a aprins casa lui Ilia Rebinovici, din straia Văduvelor No 12. Focul a luat naștere din podul casei. Sosind pompierii focul a fost localizat. Crima din stc. Țicău O crimă înfiorătoare s’a întîmplat în str. Țicău No. 88, în următoarele împrejurări Femeia Maria Petrescu, in etate de 19 ani, trăia de mai multă vreme, soldatul Stavarache Stoienovici, de origină sârb, în timpul din urmă dizertind de la arsenalul armatei, a plecat cu concubina sa la Kișinău, de unde el venea in dese rânduri la Iași, aducând diferite mărfuri, pentru a le vinde. Acum o săptămână, Maria Petrosu fugind de la el din Kișinau, dimpreună cu 600 reble, Stoianovici venind după ea și gâsindu’o la vechea ei gazdă, i’a dat 4 lovituri de de pe urma căreia victima a baionetă încetat imediat din viață. Criminalul a dispărut. S-au luat măsuri energice pentru prinderea lui. Femeea Aneta Bl?gd, din strada Crucea No. 25 a încercat să se sinucidă. A fost transportată la spital. Cazul nu e grav. Cosminicaî Ofic. No.479 din 5 decembrie 1917 ora 21 Francul Aliaților Hoștri FRONTUL OCCIDENTAL. — Pe frontul trupelor engleze activitate de artilerie la Nord-Est și Est du Yprea, în diferite puncte între Armintisres și Lena și la Est de Bulbont. Un atac parțial german la Sud de Fontstaus des Croisilles a fost respins. Nici o acțiune mai importantă. Pa frontul trupelor franceze activitate de artilerie pe malul drept al Meusai, mai intens» în regiunea Bois de Caurbères și Bizonvaux. Patrulele franceze au capturat prizonieri la Sud de St. Quentin. Nici o acțiune mai importantă. FRONTUL ITALIAN. O la zi in șaptea zi de bătălie intre Brenta și Fiero, inamicul și-a concentrat teste forțele sale aproape exclusiv asupra eșiciului Mtelui Solarolo. Un foc foarte violent s’a întins dala Col. dell’Oreo până la Porta di Saton. Coloanei de infanterie din Nord Est și de la Nord au fost armasate contra pozițiunilor italiste. O coloanâ care pornea de pe povârnișurile da Sud,, Est ale Muntelui Sp nonia a fost oprite de focul artileriei italiene și franceze înainta da a ajunge in contact cu liniile italiene. De altă parte o divizie de vânători germeni, precedată de detașamente de atac, s’a isfuncat asupra pozițiilor [italiene ] de pe Malo Solarolo și de pe povărnișul de Nord a 1 Viii Calcino. Trupele italiene însă au opus o rezistență îndârjită și prin contraatacuri viguroase au rnspins pe in liniile sale. Italieni inamic pănă au luat prizonieri și căteva mitraliere. Un alt atac încercat de inamic in regiunea Col. della Beretta a fost deasemenea respins de italieni. Pe restul romului activitate de luptă moderată. FRONTUL ORIENTAL. — Liniște. FRONTUUL MACEDONEAN.-Foc de artilerie la Nord de Monastir. Nici o acțiune de set>ma. FRONTUL DIN PALESTINA.La aripa stângă trupele britanice au înaintat ieri la Nord Est de Judo, pe un front de 8 kilometri și pe o adăncime de 2 kilometri și luna. neri»tămpinănd decăt o slabă rezistență. Aeroplanele engleze au aruncat mai multe bombe asupra bărcilor cu motor de la gura Iordanului. Hilarele Cartier General la umMlirea lui Vasili Nagrissi Ei i 6 Dacimbrcie orele 15 s’a făcut înhumarea rămășiților pămîntești ale regretatului prietin Vasile Negruți, la locașul da veci dela cimitirul Eternitatea. O asistență numeroasă, compusă din familia decedatului, din rude, prietini și cunoscuți, a ținut să și facă datoria. Au luat parte și elevii giamnaziului Alexandru cel Bun, conduși de directorul I. Mitescu. Serviciul religios s’a săvârșit in capela cimitirului unda corpul fusese depus, și un cor improvizat de câțiva refugiați precum și elemente localnice a dat răspunsurile la cântările preoților. Mai multe coroane au fost depuse pe mormântul lui Vasile Negruți, care a fost intemeetorul școalei de gimnastică din țară, aga s’au pus coroane de către gimnaziul Alexandru cel Bun, de societatea de gimnastică, de către fostul său elev și azi profesor, Alexandra Namțanu, de soția, de copii Băieți. S’a ținut și două discursuri, unul de d. director al Liceului Național Gr. Bărsan și altul de d. Th. Barescu cel dintâi a arătat meritele, calitățile și activitatea de profesor a lui Vasile Negruți, iar de d. profesor Th. Barescu a pronunțat următoarul discurs funebru: Întristată Adunare. Profesorul Vasile Negruți, născut la 1848 a’a stins din viață in vrăstă da 70 de ani, in urma unor lungi, crude și dureroase suferinți. în viața sa întreagă a fost un exemplu de muncă cinstită girodnică. Numit in invățămănt la 1877, la gimnaziul Aiax, cel Bun la niște timpuri, cănd țara noastră era abia la inceputul clasificarii sale, și cănd deci importanța unei educații fizice raționale nu era nici cunoscută, nici apreciată, a muncit âel interesat și cu toată dragostea reușind să fi capata un loc de seamă in invațămint. A ocupat apoi pe rând catedrele de ginastică da la gimnaziul Ștefan cel Mare, școala Militară, liceele Internat și Național are, catedre pe care cu demnitate ie a ocupat, până la egirea sa la pensie. In școală era sever cu elevii, dar milos și bun ca un părinte. Îmi asaistesc de multe aste caritabile facute elevilor bani și tărguitori. Ținea urnit ca oblastul său să fie rnspietat și iubit căutând să convingă pe toți că sănătatea și vigoarea, elemente esențiale viitorului și fericirei unui popor, depind in bună parte de exercițiile corporale ce se fac in școli. Ca coleg V. Kilgruți era o grădină ași putea zice ! Cine nu’și aduce aminte cu drag de glumele si povestirile sale ? Ca prieten ei aia iei. Ca soț iubitor și devotat soției ,cale. Ca părinte, un exemplu de cinste și virtute. N’ar fi dat voie, fireanest D-ziul cuiva să se atingă de demnitatea și cinstea familiei sale. Ca bun român și patriot tot astfel agi putea zici la timpul lungei sale boui, si-a manifestat dorința de mai mite ori, de a trai până la sfârșitul acestui erăaetn războiu, ca să gi va da neamul mărit, așa cum toți doream. Natura sensibila și pătrunzătoare, se pasiona ușor in toate întreprinderile sale. Noi au foști elevi ei sallam cunoscut in altele calități sufletești și nu miram de multe ori, de ușurința cu care primaagi »o adopta la progresul și ideile timpului nostru. Rarivitatea lui Vasile Negruți nu 1 a’a mărginit numai in șsoară, ci și in afară de școala, așa , fire intingenta și imreprnzatoare deși nu avea o scultură specială, s’a arătat ca iubitor de frumoase arte și ohar de titeratura. A tipărit primul manual de I gimnasta in Românește a sens poem 11 zil gi piețe de teatru, a făcut pictură ’ și lucrări manuale etc. lucru e desigur, nu le-ar fi putut face o natură comună. Dar ceea ca il va face intr’adevăr nemuritor in memoria noastră a tu-