Evenimentul, octombrie-decembrie 1917 - ianuarie-februarie 1918 (Anul 25, nr. 196-291)

1917-10-14 / nr. 207

Ant­i XX f No. 207 10 MD Re­dac­ția și Administrația Iași Piața Unirea Un număr vechi 30 bani S­C UNCIURI 10ERȚII ȘI RECLAME if paginia I-a rândul 2 Lei hi pagina I l-a rândul 1 Leu n ÄäSs Hu­s Säppis^^ Cuvîntul Cezarului! Kaizerul a vorbit din nou, și iar despre pace. Se tnebunește după ea. Amenin­ ä,tună ca Jupiter, vrea pace. Tunurile sale bubua pe toate fron­turile, vrea pace. Flota lui, în care a izbucnit revolta, a debarcat, prin surprindere, în Dago și Cesar , vrea pace. El vrea pacea fără a­­nexiuni. In acelaș discurs insă, vrea una și cu anexiuni pentru prea iubiții lui prieteni bulgari. Știe că aliații, adică lumea ’ntreagă, vrea ca pacea lumii pe viitor să fie a­­­sigurată; știe că ea nu poate fi garantată decit prin sincera apli­care la viitoarea hhartă a lumii a principiului naționalităților ; toîupi El declară că va lupta păn' la ul­timul om dacă cine­va s’atinge de hotarele așa de drapte și de cin­stite ale Germaniei ca și a aliați­lor ei. Știe El bine că aceasta nu se poate ; și totuși vrea pace Cum s’o fi învintind capul său cezarian și ce lumea iu ’nțelege și prin noțiunea aceasta, se vede bine nu din ce vorbește, dar din ce faptu esta. Toată lumea vede că armatele i se pregătesc s’atace Petrogradul ; tot așa reiese și din însăși decla­rarea din urmă a Ministrului de război—rus, și El spune la Sofia că vrea paos. Furios că Regele nostru I s’a pus in cale așa de Frontul apusean Germanii știu că vor fi în­vinși. Siguranța re vine de pe frontul apusean. Acolo engle­zii și francezii le dau loviri de moarte. Aliații înaintează mereu, cucerindu-le cu fiecare nouă ofensivă teriprii și fă­­cindu-le numeroși prizonieri. Vremurile de la 1914, cînd ar­matele Kaizerului, atunci c\nd francezii și englezii nu erau in­deajuns de pregătiți, au tre­cut. Atunci sacrificiile de oa­meni, tunuri și munițiuni, e­­rau macar răsplătite cu oare­cari succese militare și pentru poporul de acasă era victorie­a care-i mângîia de jertfi­le pe cari le făcea. Acum pe acel front nu culeg de ce insuccese și indărăptări. Pe fiecare zi comunicatele ne aduc știri despre înaintările franco-englezilor precum și despre realele lor succese mi­litare. Germanii Înșiși, sunt ne­voiți să le recunoască în co­municatele lor, cu tot cunos­cutul ocol al stilului. Pricina dar pentru care sin­gur­ul curbit care flutură pe buzele tuturor, de la cel de pe urmă muncitor până la Kai­­zer, este pace. O doresc ; o vor; o cer. O doresc Înaintea ine­vitabilului sfint; o vor înainte de dezastru ; o cer înainte de pedeapsă. Gândul cu această fatală rea­litate, pe care n’o pot opri In mersul ei, cu toate puterile lui Wothan, nu i-a adus încă ln starea complectă de descuraja­re, este că ei cred că vor putea e­­vita, măcar in parte, ceia ce știu bine că-i așteaptă. De a­­ceia ne asurzesc necontenit cu pr­opunerile lor de pace, pre­neted și cu așa de mare succes, ne­ amenință că ne va distruge !— Totuși zice că vrea pace! Pâmîntul nostru și bogățiile lui, cari’L ispitesc, ii plac nepomen­t de mult. Se plimbă pa la noi, de colo până colo. Ne vizitează cu de-amănuntul. Dă ordine ca să se exploateze și suprafața și sub solul nostru așa de bogat. In folosul pa­triei germane, și El crede că toa­te acestea i se cuvin și că toată lumea se va închina primind pa­cea pe care­ o vrea El. Că vrea Kaizerul pace, asta e sigur, dar vrea ca lungea să primească pacea Lui, pacea pe care­ o vrea El. La această dorință a Kaizerului se opune un lucru de nimic: dorința lumii întregi de a-și asigura temeinică și garantată că nu una va mai fi tulburată nici odată de ni­meni și sub nici un pretext. Numai in ziua cînd Kaizerul se va supune acestei condițiuni se va putea realiza și acea pace, pe care­ o vrea lumea, nu pe care-o dorește acum El. Din toate aces­tea însă rămân a constatat un fapt sufletesc, care va răm­ânea o ca­racteristică a lui printre veacuri: una spune, alta face. Acesta-i Cezarul, care-și tornăe pintenii și care nu mai poate de minte că lu­mea nu se supune crăieștilor lui porunci, cum și cu tânguirile că ei o vor, și că aliații sunt aceia cari n’o primesc. Neputind înregistra nici un succes pe frontu’, unde știu că toți germanii că se va ho­tărî războiul, fac pe voinicoșii pe frontul, care, de fapt, le este deschis. Hrănesc pe cei de-a­­casă—cu iluzii de pe țărmu­rile Balticei, câid ei știu că pe frontul apusean se joacă penultimul act al tragediei re­ale. Înainte de deznodămbitul final, dar situl. Ei se’ndreaptă ușor spre Reval­ franco-englezii Înain­tează mai greu, dar sigur in apus. Se laudă cu înaintări unde nu’nnm­nesc de­ocamdată rezistență, franco-englezii ci­tează în comunicatele lor nu­­mărul prizonierilor și a loca­lităților pe cari­ nu le vor mai da Inmără­ germanilor. Aliații au început a tăcea și a lucra. Își irosesc energia in fapte cari vor­besc mai mult de at cele mai eloquente dis­cursuri ale Kaizerului. Ger­manii au început a vorbi, și incă așa de mult, își astupă urechile ei inșiși ca să nu mai audă—in fiecare zi vorbe, pe cari—frontul a­pusean le contrazice cu figu­rile și realele lui—fapte. I I Informați­­i Ziua deschiderei cursurilor șco­lare­ nu s’a fixat încă de Ministe­rul Instrucțiunii și Cultelor. Deocamdată se lucrează cu stră­duință la rechiziț­o­narea localuri­lor necesare, predării cursurilor. Când aceste localuri vor fi com­plect rechiziționate, ministerul va face cunoscut data deschiderei cursurilor șco­ale, arătând și lo­calurile unde vor funcționa șco­lile. înfrățirea ruso română.­­ Joi 5 Octombrie ia ora 16 a avut loc in gara din Piatra-N., solemnitatea inau­­guratrei cantinei ruse. S’a oficiat un serviciu divin de către un preot rus, in prezența Comandantului rus a piații Piatra N., al medicului șef din misiunea sanitară rusă, a șefei suro­­­­rilor de caritate, a șefei infirmării și cantinei, a Comandantului de gară rus și a altor ofițeri ruși. După oficiarea serviciului Victor Albini a luat cuvântul divin d­­urând ca războiul acesta să se termine prin suvaatul aliaților pentru binele în­­tregei umanități. A răspuns dl. Con­jocărescu comandantul rus al gării Piatra, care a spus că Rușii liberi vor lupta până la sfîrșit timful libertății popoarelor. pentru t­i­strigând : Trăiască România Termină mare și Rusia liberă. Seria cuvîntărilor a fost încheiată de șefa cantinei ruse, care a aratat că la cantina ca ia ființă astăzi se va servi zilnic și gratuit ceai și masă la 1000 soldați, fie ei Ruși, fie Ro­mâni, francezi sau Englezi, iar la in­firmeria gării vor fi îngrijiți 60 bol­navi. La urmă s’a servit o gustare, după care, conform obiceiului rus, participanții s’au sărutat frățiște, re­­trăgîndu-se foarte înaintați... .va face cunoscut că biletele tru cinematograful din Teatrul pen­Na­țional, se vor vinde, cu incepere de Jei 12 Ost. 1917 la Agenția teatrului „Thalia“ Th. Maximoviei din Trecă­­toarea Banu No. 3. Consiliul de disciplină al Baroului corpului de Avocați din Iași, a mis cererile d lor A. D. Sterescu ac' și A. D. Ionescu licențiați in drept de la facultatea juridică din Iași, de a fi iusprigi ca avocați in Baroul local. De asemenea cererile d-lor G. Calog­­neanu, C. D. N.’grescu, și Emil T. Je­­llea avocați stagiari de a fi trecuți ca avocați definitivi și a ordona ins­­crierea lor in tabloul de avocați, ca avocați definitivi. De asemenea cererile d lor Dinu M. Strassen licențiat in drept de la Universitatea din București și avocat din Baroul din Brăila și a d-lui P. Pavlu, avocat din Tulcea, de a fi­­ transferați in baroul local, ordonân­­­­du se înscrierea lor printre avocații definitivi. Cu începere de Luni 16 O­ct­o­mb­rie reprezentațiunile d-rei Mărioara Ventura de la Teatrul Național vor în­cepe la ora 3 jum. fix. Duminică 16 Octombrie la ora 4 jumătate, se va reprezenta pentru a cincia oară pe scena Teatrului Na­țional, din întuneric 11, piesă cu 3 note de d. N. N. Beldiceanu. Sălile arhipline pe cari va face drama a­­ceasta sobră și puternică, luată din mediul țărănesc, vestesc de Bigur, o serie neobișnuită. De data aceasta, va juca in rolul Țiganca Chiradina d -na Elvira Po­pescu care a izbutit să închege in piesa­­ d-lui N. N. Beldiceanu una din cele mai frumoase creații ale sale. Cursurile facultăței de medicină se vor deschide in cursul lunei aceștia. Luni 16 Octombrie se va întruni consiliul facultăței in vederea deschi­derea cursurilor. ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Apel pentru soldați Doamna Lucia D. Grecianu, face un apel către toți acei cari î și dau samă de suferințele ce vor avea de îndurat soldații noștri la tranșeele de pe front, atunci când iarna li va prinde din nou neclintiți la hotarul țârei. D-na Lucia Grecianu ar dori, pentru a alina suferințele sentinelelor de la posturile avansate, să cumpere cu banii ce se vor subscrie, șoșoane de pâslă, menite a se așeza peste bo­căni­i. Restul rămas de la subscripția pentru cămăși D na Lucia D. Grecianu . . . D na Constanța Gr. Eremia . . . Clubul Con­servator . . . D. Ion V. Praja . . . . D-na Alexandra G. Luoasiavici . . . . Jocícey-Clüb D-na Olga Rosettos D. N. Movilă D-na și D. Teodosie Motăș Ofițerii spitalului de evacuare m­edical No. 2 D. Sever de Zotta Contribuția Banan Naționale D na și D. Const. Hio­tu D-na Dr. Emerande Sculy D-na Ecaterina Constantinescu prof. conferențiară prin Primăria Dorohoi . Lei 1063 . . . „ 1000— 100­. „ 5000— . . „ 500­. „ 100-18.844.20 100- 60- 600— 100— 250— 300- 150 - 100-100— 1000— 200— ruble „ 20— 40— 200 — 300— 200- 430— 100- ruble 400— 100— 240 — 20— 20­­20-100- 100— 20— 100— 100— ruble 100— ruble 100 — ruble 25— 100— 40— 600— 100— 20— 15— 100— 600- 100— 20— 6- 100— 60— ruble 40—­­ 4- Dm Meottial largo din subscripția deschisă de d-sa, pentru incălțăminte D-na Maria dr. G. Konya D. Nathan Grünspan D-na Zoe Brăeacu D na Elena I. Țăuțu D. Ion Werner D. Neculai Ghermani D-na B. colonel Filipesau D-na Ana Gh. M. Sautaru Spitalul Alexandria Huși D. ministru Neculai Titulescu D. Dimitrie Vizanti D. Atanasa Călugăreanu D. Neculai Mladinoff Vaslui D. Rudolf Fritz Tg.­Neamț D. Ionitza Dimitreanu Foarei O d-nă de lângă Varatec Funcționar, super. M. Liter. Publice D. N. V. Gheorghiu D. Athanasia Bordescu D. Ștefan H. Ștefan deputat Ofițerii spital, contagioși No. 6 D-na Eug. Căp. O. Gorescu Dr. Mareș Dr. Lopot. Banbergher D. V. Trifu D na Maria D. Gr. Sturdza D. I. Grigoriu instit. Bacău D na Cecilia M. Cratero Galați Doamna Aneta N. R. Căpităneanu Inginer Cesar Dimitriu Locotenent Ștefan Barbu D. Alexandru Stoica Doamna Enrica Tudor Rădulescu D. Profesor Dr. C. Thiron D. Colonel Marini reg.. Calaragi D na Elena Pertinari D na Virginia Căp. Negossen Bacău D-ra Marieica Mircea­­ Bacău D. Isidor Grünspan Galați D-na Lisette N. Stroici D. Avo­­at Petru Bogdan D-na Maria Dimitriu Gh. Frânculescu Galați D-na Sophie L. Missir D-ra Liii D. Ionescu D-na și D. D. Cădere Radu D. Cădere Mărioara D. Cădere Toader D. Cădere Mariana D. Cădere Chelnerii Restaurant: Traian Comandantul militar al orașului bani confiscați Ioan și Natalia Motăș D. Inginer G. Barbaria Din partea Teatrelor Naționale Un medic D-na Ecaterina A. Golescu D. Toma Nestorică Dl. Inginer Ion Hălăceanu Pictorul M. Sibiceanu din Constanța D. Titus Teodorovici D. Gh. D. Buțureanu D-na Lucia loc.-colonel M. Negruzzi D-ra Lufim Zerfas Contribuția Primăriei Iași Aprovizionarea orașului Iași D. Ministru Al. Constantinescu „Familia Luptătorilor“ D. și d-na Mihai Hóiban D-na Lnoia L. Bogdan-Dobreni D. I. Panaiteson director Siguranței -n *­lfcsi 70 — 175— 48- 20— 1000— 10,000— 100— 100— 100— 168 — 100— ruble 6000— lei 100— 200— 250- rnble 16— lei 100— 50- ruble 80— lei 10— „ 40- lei 100— » 100- „ 40- lei 1000— ruble 1000— léi 600— lei 10,000— lei 50 - lai 1000— . 100- Oidjifa iijtriid pe irealul italian. Roma, 13 Octombre. „Tribuna” primește de la cores­pondentul ei de la cartierul general că, ziarele austriace care pot parveni în Italia, se forțează că înmulț a foft argumentele capabile să ridice spiritul popula­țiunei austro ungare. „Reichs­post” declară iminentă ofensiva aus­triacă. Sâmbătă 14 Octombrie 191

Next