Evenimentul, iulie-septembrie 1918 (Anul 26, nr. 122-193)

1918-07-24 / nr. 139

- ORGAN fcww&n­algaffer Aniversarea nr. 5. pagina I și progresui sa prindă rădăcini norm­al, s­i in sânul națiunal. E știut »si acr­ bine ! I și acel progres m măsoară, după in*­­ I­tinderea sa cera sa. manifestă in po­ I­m , „ A­i . . . , a poi, da la o­ei sa ai mia până la sei­­ zb­ata suflarea romaneasca și­ a avut pe ziua de tea mm­ . »ai «ar«. i<?a îndreptată înspre Aceia,­ care stă de pază gândurilor și­­ simțimintelor noastre. Regina Maria, care și-a contopit m­i­fletul, in toate grelele împrejurări prin cari am trecut, cu du­­­­rerile și bucuriile noastre, și-a înscris in cartea neamului­­ nostru o pagină, care va rămân­e­­ vecini­că. Ziua numelui Ei, ne dă prilej să-l reinoim, urările pe­­ cari 1 Le îndreptăm­, pentru toată iubirea și toată solicitudi­­n­­­nea pe care le are pentru neamul românesc. fronturile de luptă din Rusia in Republica sovietelor a»m­ai«en] te simt următoarele sectoare de luptă : Pe coasta Murmanului, intinsându­se pănâ la Petrezsvodsc Aliații au for­mat un nou front. Pe de altă parte pe linia râului Volga s-a format un front cu Ce­ho-Slovacii. Acest front merge spr­e nord, pe aursul răului Cama pină la s ä­ăr^it de Cazan, apoi se coboară Înspre sud pe cursul r­âlui Volga până la orașul Sâzreni. Ținuturile cuprinse intre flancul Nordic al sectorului ceho­slovac și cei audio ai sectoru­lui Murman-Petrograd, aci a ibno­nit răscoala in gubernii­ Ieroslav și Vladimir, incăt guvernul soviete­­lor acuma n’are nici o comunicație cu nordul Rusiei. La sud, și sud est Cazacii de pe Don, cu voluntarii din feste armată miei și cu cazacii din Orenburg și Uran'sa caută să curețe aceste păr­ți de bolșevici, «azi deocamdată stă­pânesc o perte din Gubern­ia Cu­bani, Gubernia Si­vropol cu o parte din linia principală care duce de la K­aterinodar inspte Țiritin. De aici nu mai au in stăpânire cursul râu­lui Volga până la portul Camorin, apoi și linia principală Țiri^it-l Dî­­ptic și Comașin Temkov. Dar și aci ei Brit tet­rai nsunt etrâKtoreți, ier»Guver­nul sovietelor nu ia mai poate da ajutor, așa că de pildă intr’o­rt d­e fetegrama Benei Brulo­­vici, șef de «tat mijor­ei Republicei roagă egiile bo­gi vin­e, ce operează in părțile smintite să mai miște căt pot cu puterile lor. Dreptatea In lume de dr. Leon C. Cosmovici Ori ps ce msinte luminați cunoaște | est’n lom» domnește o srmeni›, sta­ 1 tomm­intft de legi­n@gâ?um­inibil ®, ar» 1 moni» concretizată prin expresiunea­­­­ de­ dreptate. Această dreptate a izvorât și tinde !a­cel »si mar ® birs și la progre­sul cri mai insdniat al omenirii in genere, a națiunilor în particular. Ori și ce­rainte luminată înțalege dară, ast a te opune acelei armonii, deci dreptăței, este o acțiune rea, iar consecințele sunt, p­e deoparte o di­sfolație pe de altă parte prilej de izolare. Asemenea făptuitori nu nu­mai pocätuesc, ci sunt și pariculoși­i neamului in mijlocul căruia viețueau. E la înțelesul ori­cui, că faptuito­rii de feline ee­­ ninSimn,­esti sud po­­doara șinei judecăți, care va fi eu a­­tâta mai severă, cu cât dânșii se opun dreptății cu conștiință, Vrute nevrute, dreptatea fiind deva firesc și neßdruncinabil in lume, ea va triumfa, precum a gi triumfat.­­ Acest adevăr ii găsim in istoria o­­menirei, ori care au fost vremurile ori cât de nr.m6.3c și au fost soția care &’au 05 ua si și ori cât de vari­ate au fost mentalitățile și a manifes­tările făptuitorilor. Datoria noastră dară o, a munci, a conlucra psia &i álarea a­de­văruiți, singurul p ® Ic mo csra e in legătură cu amonia universală, cu alte cu­vinte era dreptatea. » Și ^0 aratat prin gândiri el se ma­­nifeată prin grai, prin scris și prin făptuitori. Prin seria— doei prin presă“­­ merii la in sămănă mijlocul cel mai puernic, Sn a arăta adevărul și al aduce la cu­noștința R&aLu­mei și a sili triumful dreptăței, deci, a contribui cu binele! ! Cine fog# d` aderă?, »ft na alte, oft ! nu poate scăpa. Vine vremea, uneori I ss mai degrabă, alte ori ntați'stázia, cănd i își arată capul; drept­at­a triumfemă έ I căci dreptatea e in lume. Ca dânsa și judecata aerară' ar ® ® răgaz și @u căt' dreptatea va f înă­bușită an timp mai îndelungat, au atâta­­ I judecata va înfiera și va in­­lătura mai­i-mafai © p ®.făptuitori. Dreptatea e in visa.?. informații D. D. A. Greșim, președintele Sindicatului Agricol din Iași, a pri­mit o telegramă din partea mirilor agricultori din­ Basarabia, că ver­suri 25 Iulie sosește in Iași o de­­legațiune a marilor sgricuultori com­­pu­sa din 30 membri. . Senatul Uaivsreíte a recomandat pentru a fi ridicați la rangul de pro­fesori universitari titulari pe d-nii C. Niculosasu Ottin­gi V. Vălcovici­ primul Ia astedra de Chimie Te­h­­nologică, al doilea la Catedra de Ms­­canică. S’a deschi» ' expoziția de­­ pictură „FRIESE ” VERONA1* In localul 0­­bișnuit din str. Lăpușneean 8 Expoziția ea inchide BSaabăta vii­toare și se poate vizita intre orele 9—1 și 3—9 seara. Căminul «studențesc se­ va re­das* chide In 1 Oet­embsie in localul fost al Institutelor Unite din Str. Muzelor. Oncim-sties SViajestâței Sals Regina Cu ocazia zilei Sf. Maria-Magdale­­na de er?, s’a sfidat cu deosebită so­lemnitate onomastica Majestăței Sale Regina. La Bicaz dis de disfâineață Matas­ tate».La­u primit rând pe rând f*>­­licităr­ie ssieilor solenii cari sa află • instalate acolo. Primul Ministru a pr­zentat feliei­­­ țări in numele guvernului. Dejunul ei a servit pe terasa locu­­­­inței Regale, la 38 persoane. Au luat­­ parte Familia Regală, Primul Minis­­­­tru­, general Culcer, Mișu, Ministrul ?! nostru Îs Londra, Dobke ele și Dom­­­­ingosrile da Onoare, H. Catargi Ma­­­­reșalul Corței, Prefectul da­n­aisi, | Casele civile și militare,ps­.srohul Com. | Bicaz etc. | S’au trimis numeroase jerbe de flori din București. Prisidenția Camerei a trimis o te­­legramă­ de folicitare in nopsle Ca­­­­murei. La Mitropolia din Iași, ani această­­ ocazie s’a eficiat un Ta-Deum. Din intreaga' Țară elau expediat telegrama de felicitare. Pa lingă Biblioteca Univarități­i se va înființa un atelier de legăto­­­­rie de cărți . Aceasta atât pentru a recruta vii­­­­tori legător­i de cărți români, cit și­­ pentru a sfttifeface necesitățile Biblio­­­­tecei. D. C. Diemandi, fostul ministru la­­ Pitsogred, a sosit la Paris.­­ Acolo abia s aflat, «em­­ ptru „Le­s Temps“, că a fost pus in disponibili­­­tate. JX,.Wil Jl­ 4 ! JLO.JUi.i­!­Lo IÖ aMi ábkt^&jk 2­0 la NHt­ Síiserfií și reclame íh pagina 2-a 1 I#m -ránetil Un număr vechi 30 berni COMSERVI­TOR . . Consfătuire Agricultorilor și Viticultorilor st­unt Iași - Desbaterile Aricultorilor - Demunică 22­0, a avut loc in­­ sa­­loanele restaurantului Tuff­lă, o cons­­fătuire a­ Agricultorilor și viticulto­rilor din Iași, Presidență d. D Grecmau, Pre­ședintele Sindicatulud Aricol Iași iare luând cuvântul spună : In întrunirii ® precede­nt ® sa lua la hotărârea as o Comisia ar.e gă.00 pre-­­sinte guvernului pentru a arata do­leanțele agricultorilor. Prima­­ chestiune asupra căreia tre­buia să insista 00 seici­unea, a fost augum­entersa prețurilor cerealelor într’o așa măsură că, exiluzând idda ori­cărui câștig, să acopere măcar ehaltualil­ 3 făcuți cu cultura. In aseastă privință ni s’a promis tot sprijinul și sperăm că prețul cerealelor va fi ridicat. Dacă s’ar fi­ ținut seamă da al 2 lea desiderat al’agricultorilor'și, anume, că la fixarea prețurilor cereaialor să fie consfin­tați și agricultorii, nu s’ar fi pus prețuri cara nu acopăr nici jumătate din ehictuelile fă­cute. Să sperăm că­­ maca? da eici înainte vom fi constitiți gi noi, când va fi vorba ei se ia hotărâri care privesc agri­cultori. Al treilea desiderat era­ cedarea da către diferitele unități­­ m m­ilitare și de­­pozitele Ministerelor, a materialelor nacasare agricultural, direct agricul­tarilor Cu toate promisiunile data vedem că, cec­a m­ai mare parte din materiale, au fost vândute persoa­nelor care nu au nimic comun era agricultura. Vorbin­d de lipsa lor­ trior de mun­că spans că legea obligativității mun­­­cilor din diferite imprejurări n’a dat rezultatele dorite și crede că o con­centrară agricolă­­ preconizată de di sa încă de acum câteva luni, ar fi dat rezultate mult mai satisfăcătoare. Un mijloc de constrăngere pentru, acei care nu vor est kiesesc, ar fi să nu li se dea <a o b umb­uscă însușă a lucra, căci cred ea e­ste drept de a se rechhiziționa porumbul de la țăranul muncitor și a’i impe­­ți la lenișii ca­re nu vor să lucreze. " Asupra avansurilor făcuta de că­­tre Minister Agricultorilor, crede, că ar fi nimerit să se am­ăns restituirea lor pentru» anul viitor, cănd «­ă ape­­răm că vom avea o revoltă mai bună. Fie apel la D-voastră ca» toate adv­îrs’­tâțile care sa’teu »­bătut asupra agriculturei, să faceți sfrauftaftturi de toamnă cât mai întinse, știind că prin a­ BOBBta nu vă faceți d­a­căt da­­­­toria de buni patrioți către țară. Dl. P. D. Costescu intr’o ViSheme ®­­tă cuvântare arată cum agh­e altorul după ce și a pus toată averea­­ și munca in ogorul lui, se vede astăzi a­minouri jat și n-iâsteatățit. , Roagă pe Dl Președinte să inter* vne la «ei in drept pentru a susține cererile agricultorilor. Dl. C. Teodorescu oare si prima­res prețurilor­­ ».eximala, ar fităud. est nimic din­­ orie ce trebuesc agriculto­rilor nu se pot procura cu preț ssaximal. Dl. Capilar, Corjmm sunător promite ca va susține in senat drep­tele ses­eri ala agriculturei. Dl. Profesor Dr. Leon Cosmo­­vici Psega dintrie Sindicatului Viticol arată nsaorech­ile case de ani de zile s’sfui abătut asupra viticultorilor, ehiltvelele «norme­noase cu îngriji­rea viilor, scumpetea tuturor mate­­ristelor intr’bsințata ia viticultură gi cere c­ă eu se pun prețuri sas­ xi-­liale la struguri și vin. . D. B. Tutu­i luând au vintal ispuB © ost o orchestră ia­ oara instrumentele n’au fost ecosciete pe loc de o mala­dia armonioană, vom avea­­ ca rezul­­tat o adevărată cacofonie. Tot așa nu întâmplă gi in starea iconosioâ a urei țări. Totul este in zd­ăneă ligâtură, prețerire de vi­nzare I­­­gipSr dde petțsr.l« d ®. cost. D Pristdinie Greaanu spuneî­­gi dmn cut« evt Eimer tel­or mai vn I toătâ I»»ce b’ru­pee pre­țuri maxi­­male. Aeste prețuri insă au fost puse in concordanță și cu mijloacele de statorare data tot de autorități. La­ nai ©’au stabilit prețuri maxi­male pentru produsele agricole, pros­um­țăradu-se in schimb tot soiul da a­­vantagii, Raemansa si in Industria. Atăt agricultorul­ căt și industriașii §i,comardaSH­ äi,­ au­­ rămas numai d­e promisiunii­ nedănduit la nimic. In astfel da condiții nu sa poate ajunge de­cât la un adevărat dezais­tru, intreaga înlănțuire economică a unei țări prăbușindu-se ca prin «in­­iune. La urmă se hotărăște ca o conai­­piune să se prezinte d-lui Președinte al Direcției de Alimentare precum și d-lui Prim Ministru și Minicimlui de Agricultură pantru a arăta nevoile agricultorilor și a cere rădicarea prețurilor maximale. Idisii și mpen­i­area inamovibilitatei Comitetul Asociațiunei generale a medicilor din țară a inaintat domnu­lui Prim ministru următorul memoriu cu privire la prosetul da lege de sus­pendarea inamovibilitä­ ®i personalului sanitar : „Amoaiațiunca generel­ ft & m­odicilor, luând cunoștință de faptul că ne in*­terî­ționoasă vota;*…® unui promit de lege pentru suprimarea inamovibilită­ței medicilor fuuncționari, găsește da a sa datorie de a sa ocupa de această chestiune a cărei gravitate atăt in ce privește interesul public c ăt și in­teresele medicilor, este evidentă pen­tru ori­cine. „Asociațiunea, pentru moment, în­țelege să ia față de această eventuali«­­este o atitudine conformă cu aituațiu­nea socială și morală a membrilor, caii o ac­tness și in consecință, vot roagă să bine­voiți a lua in nou­rn­derers faptul că până in prezent nu s’a produs din partea Medicilor Mac­ționari, un grup sau individual, nici un incident care să motiveze o mă­sură at­ât de gravă. „Asociațiunea crede că nimic alta de­cât faptul că medicii ca funcționari publici și au făcut sau nu datoria față de problemele sanitare a țarei, pot­t­i să pună guvernul in situațiunea da a aviza la atari măsuri. Ori, legea sanitară privade pedeapsa destul de gravă și sare se post ® suscuta urgent in cazuri de neindeplinisre a datoriei și ca atare socoste inutile alte mă­suri. ■ W " „âstos înțu­ssrea medicilor privește cu cea mai legitimă mândrie zilele grele încercate din timpul răsboiului, cănd medicii au făcut probă celui mai splen­did devotament in slujba țârei, și­ in­teliga prea bine că corpul surdioas sa continue a împărtăși cu largă mă­­sură nevoile generale. „Dar asociațiunea soerati­că mă­sura su­rpindftrei- inamovibillistfel este o lovitură, care se dă pe nedrept ma­­dicilor gi, este gi o măsuță menită ei desorganiseze bunul men al admișii ® trețiunii sanitare“. Citim in Sfatul Țărei, Teatru românesc in Chișinău Datorită sprijinului d-lui Ministru al Instrucțiunii gi a stăruinței d-lui Ciobanu, directorul invătțămâ­ntului, Ia ji Tirind se va organiza la Chișinău un teatru romănest, susținut da Stat,­­Drept, local va servi auditorul Feș­­kin. Cu conducerea teatrului va­­ iu­mări la?t­erminentu­l artist rom­ana I. Ma K0Î83SU, o glorie a clasei, româna. La București a incetat din viață Vineri, d. Titu Popovici, fost sji­tor de primar al Capitalei. In morm­ănta­­rea a avut loc tri Titu Popovici ,la ginăreia d-lui Ion Huber, fostul director al Regiei Ma>­­res­­alului Statului din isgi. Condoleanțe familiei,

Next