Evenimentul, octombrie-decembrie 1918 - ianuarie-februarie 1919 (Anul 26, nr. 194-288)

1918-12-04 / nr. 244

A­NUL Al XXVI-lM No. 243 IAȘI mapn am«» #Mate«Vi ^ ,#m& mt* asm**.. .■<*». *• Owgan ai pariițiului conservator 20 LAN? Inserții și reclame pagina 2­a 1 Seu­rlndîaJ Un număr vechi 50 hani • Silui solddis franQais, peres et fils áe W liberte du monde. Salut drapeau liberate,ur venu pour fixer le soI mouvant des Bal­kans, les confins éternels de la Bade Trajanne et portéra une nouvelle âme au géant slave, blesée â mort par ses propres enfants. ArrHez -vom ! reposez vous ! noire viei'le c'té vous sera hospitaliére comme une mere! Je suis, [certain qu’au moment oh vous avez pose votre, pied sur ie sol roumain vous avez senti votre sang genereux affluer p us vivement a, votre coeur et vous vous Mes’&demande’: oh sommes nous ? L% _ i Sm . a réponse a élé rapidet les yeuxt les lévres, les bras d'un peúple vous ont dit-l". vous éles chez vous. La Boutnanie est voire seconde patrie, la patrie du .soldat francaié qui est venu écrire de son sang sur le socle June vie nouvelle: liberte, égaliléy fratemité. Ea passant devant l’üniversité de lassy saluez, car les sobres piochenrs de la science ont prepare depuis longtemps le chemín dé la floire, en missant fos drapeauoe dela pensée. A D. Membra de LTnstvtat de France et de PAcadé-uíe rouasaine Generalei Bertheloí Născut la 7 Decembrie 1861 la Feu­­res (Loire), elev la școala Specială mi­litară de la Saint Gyr in 1881. Sublocotenent la 1 Oct. 1883 la re­gimentul I Zuavi in Algeria. In momentul mobilizării, la 2 August 1914, este pe lângă generalul Joffre, a­­jutor-maior general însărcinat cu opera­țhvunie și rămâne la Marele Cartier ge­neral pănă la 18 Noembrie, adică tot timpul bătăliei de la Marna pănă sfârșitul perioadei răsboiului de mișcare l­ După aceasta ia comanda unei divizii in capul căreia conduce operațiunile de la Soissons in Ianuarie 1914 și de la Labirint in Main și Iunie. Numit la comandamentul corpului 32 de armată cuprindea 2 divizii infanterie a 40 a și 42-a din vechiul corp 6 de armată, ia parte la atacurile din Cham­pagne in Septembrie și Octombrie 1915. Corpul său de armată se acopere de glorie la apărarea Verdunului, ținând Mort Homme timp de 3 luni de luptă eroica. Apoi acest corp de aomată se indrep­tă spre Somme, unde intră in acțiune in fata pădurii de la Saint Pierre Wast. In acest mom­ent generalul Ber­­tfeeld­ e desemnat ca șef al misi­unii saiu­tare /fanceze in România, unde sosește la 15 octombrie 1916 și stă pât­ă la 9 Martie 1918. Beacia inters in Franța este nat cu o misiune in America pe insărci lângă Prezidentul Wilson. Inters in Franța la 30 Iunie 1918, e numit la 3 Iulie comandantul celei de a 5 a­­r­mate franceze cu care o­prește in trei zile „ofensiva de pace“ (Friedenstumn) germană, apoi la 18 Iu­lie și 6 August prin atacuri continue, respinge încetul cu încetul și în fiecare l zi real departe pe germani din teritoriul­­ care înaintaseră de la sfârșitul lui ai, și i­a svârle la nord de Vesle. Actul tic și scifpe la 30 Sep­­tespbn­e. Gonracii sui­t auccați la acid de A­sce și de carater de la Beiiceci în Beng­iu Bac. Despre scară cu tetei Rei­rs : iu »erst v­oBud­ d. Ciu­ercean il ia și 1 pure ic cepul stratei Do­ Bfu­ri­erre de la 9 la 11 Noem­­brie (ci­rele 48 d­ e ore care *u imedit armis­tițiul) a pu­tut tre­ce b­­arele fte cu rottinisc de la Turnu Vi­gint de la Giorgiu. Generalul Botthelot este Mare Ofițer al La g­urii de cazare din iunie 19­7 și M. S. Re­gele Ro­m­nulu­ i a făcut rup­ema cinste de a-i di cu inse Oucia lui Mihai Viteaza de elűsa 2 ». SALUT A LA FRANCE Informații Swires Generalntni Bedbelot Comandamentul militar di­n locali­tate a fost înștiințat oficial că d. ge­neral Berthelot sosește azi după a­­miaz în orele 5. In legătătură cu aceasta d. profe­sor dr. Gh. Bogdan a primit o tele­gramă din partea Comandamentului Armatei de Dunăre prin care este rugat ca să ofere ospitalitate d lui general Berthelot —­­c asta după do­rința exprimată de înaltul oaspete. . Firește că la această mare cinste I d. profesor dr. Bogdan s’a grăbit a­­ * răspunde cu entuziasm. Se știe că tot la locuința d-lui pro­fesor dr. Bogdan, a fost găzduit d. general Berthelot și de ră­ndul trecut împreună cn­d general Berthelot va fi găzduit și aghiotantul d sal8 d. că­pitan Crouz­ir. In acest scop locuința d­lui prof dr. Bogdan a fost pavoazată ca dra­pele franceze și române, iar in semn de veșnică aducere aminte pentru momentele când marele prieten al românilor și distinsul general fran­cez a locuit in Iași, o placă come­morativă va fi așezată la locuința d-l ui profesor dr. Gh. Bogdan. In vederea sosirei d-lui general Berthelot, orașul a fost frumos pa­voazat cu drapele franceze și ro­mâne ­t Nou­l guvern­ ­ In fine d I Brătianu și a văzut visul­­ cu­­ ochii, instalăndu-se in fotoliul preșe­­­dinției consiliului de Miniștri a Romă­­­niei. Mari-Nu putem prevede timpul cât va tro­­­­na­­ Iv-sa de pe acest jilț, insă noi il a­­­sigură­m că va fi de scurtă durată. Ime­­­diat după dezastrul nemțesc, d-sa ar fi f dorit să vină la putere, și tot in timp nu mai avea liniște,­, iar mai acest­a avea­­ odihnă.­Deși lucra pe sub mănă, știut că o­­­cultismul e o caracteristică a liberalilor­­ nuanțați prin Banca Națională, totuși­­ doria ca­ ca­­­­racterisc­­ partidului liberal să fie exer­­­­citat direct d­e cătră d-sa. Căci toată lumea trebue să fie la dis­­­posiția și ordinele d-sale. Nici odată in țara noastră, un guvern n­u a fost mai rece și mai rău primit ca­­ guvernul de zi.­­ Abia numiți ei a stârnit indignare și­­ nemulțumire in­ toate straturile E carac­­­teristic faptul,­că in ultimul timp circu­­­la svonul că ai veni un guvern pur li­beral și se și formase o coaliție intre­­ unele partide de opoziție. Astăzi insă inkintea unui fapt indepli­­­­nit coaliția aceasta se va consolida și­­ mai mult și desiigur va aduna la­olaltă­­ toate elementele­­ cari au avut aceleași­­ vederi in chestia națională și vor forma­­ un bloc de granit de care se va isbi j partidul liberal Un lucru insă este regretabil Țara ' are astăzi nevoie d­e liniște mai mult ca­­ 1 orcând, iar atenția­­ barbaților noștri de l­a stat, se cere să­ fie îndreptată mai mult in afară, de­cât înăuntru. 5 D sa­voiește cu ori­ce preț a face popullar pe partidul cel mai impopular, și asupra căruia cade o bună parte a pacatelor noastre din trecut. Dar este un proilem­ românesc care zice: Cine samănă frânt culege furtună Dacă partidul liberal crede ca profi­tănd de împrejurării va putea guverna cu forța contra voinței unanime a țării, se inșală amarnic, [și asta se va vedea in curând neutru Istoric, sa­ 1 fârttBl & p.­­ a M­­ iatfoit a ssrî« specii! piatr» ! ziarul „Evenimentel“, sa­­firiu­l adresat fliejilor noștri mați francezi, ca «cum­ au I primire! sfielile ce li setase mâni Duminică, in capitala 1 IYiar ! Pentru orașul Iași, petrolul se dis­­­trîbue in baza cartelelor la deposi­­­­re, așa că se adune la cunoștință că­­ cererile pentru p­etrol să nu se mai­­ facă consilierului Agricol și nici co­n­ misiune­ de aprovizionare a județ­u­­­­lui Iași, i Eri după amiazd s’a ținut la cl bul I conservator din București, o constil­­­tuire a conducătorilor organizației I din Capitală sub prezidenția d-lui I­I Mil­ail Cantacuzino S’au luat ho­ărări cu privire la­­ campania pentru viitoarele alegeri Mare succes După cererea genera­lă pentru a treia o­ară te joacă in altă seară Sămbată 1 Decembrie 1918, drama patriotică „Ardealul"­. Prețurile populare Incaputul la o­ra 8 fix. Mâine Duminecă pentru a patra oară matineu la ora 3 și se­­­ ia la o­ra 8 î­eprezen­ar­e Contrar versiunilor ce circulă cu privire la colaborarea trupelor noas­tre in Roșia, sorlăm oft dh­ar in ca­­zul unei conicetări, vor lua parte trupele C8 momentan se află mobili­zat , fără nic­i altă sporire de efectiv. După ocuparea Constant­nop­olului­­ de către trupele aliate, primul vas­­ de râsboi care a p­irs­ns in străm­­­tori, f­­fl­ându­se prin căsipul peri­­­culos de mia?, a fost un torpilor ro­­­mani sub comand­a unui căpitan. Intrând in raza perturb­­ativ râ s­pitanul c­mandant căt și intreg echi­­­­pajul eu fost viu felicitați de game­­­ ralisatul Francez gem­ralul Franchei | D’Esperey, pentru predarea pis­cu ui I de modul cum erau așezate minele­­ si­bmar­ne Inspectoratul agricol a aplicat nu­­­­me?­or se emenzi multor proprietari­­ de vita cari au vândut fără autori­­­ st ție vitele lor *n tabloul care­­ contraveniei !,', găsim cuprinde 136 de­­ pa d-n­i Ion | iDsm­itelul cu 5000 lei, lamr­u Weise­­­ !­mann cu 50­­0 lei, Iț­e Lasăr și Hai»» ? ; L. î­ ncu cu câte 2000 lei, Froitn J­ ? ; ție Ghehiiil cu 3­00 lei și alții cu a-­­ i meurî de la 10—500 lei. 1 P S. Mitropolit Pim­en al Mol­dovei a insti­nțit soc­etatea din Ger r­ci ț;, p­entru orfan?, central din Ieși,­ a dat una sută mii lei pritru orfani de răsboi din Bu­co­vina. ier­ă Banca Națională a dat cinci zeci mii lei. In total­­ 1F0,000 lei Zilele arestea ce așteaptă sosirea în 7agi a unei delegrțiuni a Com­ite­­ lului di­n Cernăuți, spre a lua con­­­­tact cu Comitetui central și a lucra de acord pentru orfanii bucovineni, din­ război. Familia lu­ptătorilor din­­ București a dat 50 CC0 lei și Banca Româneas­că 50­Q lei ia același scop. ÎJiV (IUM'H-va--' 'WV»aa»B5r*țffi«:SM K oficial din 28 Noee­brie 1918 I ]) In Bucovina, Basarabia și Tran­­s­­­silvania, situația naechimbată. 2) In Ukraine, Fetliura, șeful re­­­publicațiilor, a ordenat mobilizarea Faptul este :• confirmat și ce ziarul „Podolskii Crai" de la 3 9 Noembrie. In Ukraina de Sud și in tot lun­gul Nistrului, bolșevicii și țăranii ss orasoară între ei. Marele Cartier General. I Primim plângeri,împotriva subco­m­miearului Dimitriu de la secția alll-a 1 care se poartă brutal cu acei cari au­d afaceri pe acolo Atragem atenția superiorilor Băi. I Serviciul telegrafic cu străinătatea I va fi curând reluat și telegramele I primite se vor expedia pe rănd de­­­­pă ordinea inregistrărei, iL 2 lea CONCERT AL MAESTRULUI GEORGE ENESCU Mi am propus astăzi, după al 2 lea oncert al marelui nostru maestru George Enescu se fac o analiză, dacă nu chimică sau o deton­are, dacă nu li­rurgicala anatomică, a calităților acului său, dar musicali­ și artistică cea mai mai principală calitate a unui violonist și a ori­cărui instru­­mentalist fie violinist, violoncelist sau harist este frumusețea sunetului (sau anul) ca la un cântăreț timbru vo­cei, mai mult sau mai puțin simpatic. Rossini spunea: pentru a putea fi un bun cântăreț trebue, voce voce ii iar voce așa la instrumentaliști trebue son, son și iar son frumos și simpatic. Prin aceasta fascinează ime­­di­at publicul care-l asculta. Această calitate o posedă marele nostru maestru, in toată accepțiunea cuvântului. Are un son căt se poate de simpatic și tot așa de plin. Ar­cușul său nu are sfârșit nu de ex in Aria de Bach, care mă indoesc s’o căute cineva mai frumos de­căt a lui. Sonul său e așa de frumos, dulce și fermecător că atrage pe profani in musică (le gros du public) pe me­lomani ca și cunoscători și sala tea­trului, la fiecare concert ce-i dă mae­strul Enescu, nu e destul de mare pentru a conținea s dm­iri tori­­ săi Asta o spun numai de sonul rău. Unde rămâne incă frazerea și inter­pretarea sa cu totul individuală. Ca privește mecanismul (technics) sa e uimitoare. 11 admir in gamele sale, care seamănă cu un șir­ag de perle egale de ma­ri in atacatele, fla­­joletele, bicordel­e cele mai scabroase u ude un altul trebue să-și ia bine seama să nu etice pe deîâttri, mae­strul le face cu cea »tai mare liniște și siguranță fără greș și fărâ a se osteni măcar, cum e dovedi t’o in Po­loneza fostului meu ilustru maestru Henri Vieuxtemps și mai ales in con­certul de Ernst care a trebuit să fie și el un mare violinist, judecând după com­posițiunele sale Ca Ifermec și gingășie a escelst iar Maestru ca întotdeauna in „Havaneza de Saint Saëns. In Bagsdela de Ioan­­ Scărlătescu, in stilul românesc a fost , de admirat și surprinzător, modul­­ cum a interpretat-o cu adevăratul ei­­ I caracter țigănesc. Au auzit toț acei mai mari violî­­i, nișii al sicrisului trecut și actual ca:­­ Ioschim, Pries, Laub, David,­ Vieux S­temps Messart, Alard, Wieniiwski,­­ Ondricck, Kreisler, Haubeimen, Ko­­r­cean, Larsiste (colegul meu de la Paris) I Bazzini, dar nici unul nu m’a incăl­­­zit și impresionat ca maestrul nostru­­ George Enescu. De aceea e un mare­­ și desăvârșit artist La ambele ecr­ s­certe date de maestrul Enescu, D-lui I a fost acompaniat la piano de d-nul I Neculai Caravia, excelent pianist mu­­s­­ician care acompaniază perfect și il­ti­mează pe solst in cele mai mici­­ nuanțe intr’un mod discret și căt se s­e poate de exact și corect. E. Cai delia 1 ȘTIRI TEATRALE Duminecă 2 Decembrie s« ta j»cu un matineu pentru intăia oară „ O noapte furtunoasă, comedie in 4 act» de I L. Caragiali, seară la orele 8 trei sferturi pentru a doua oară „Pro­curor și apaș“ eu d-nii V. Cuzinschi» P. P. Georgescu, I. C. Damila V. Boldescu, C. Calmuschi, Vernescu- Vălcea, L Lefter­eti, și doamnele Olga Constantinescu, Jana Popovici, Lucia Popescu etc. Marți 4 d­ecembrie 1918 pentru ce tăia oară „Ale­uia“, dramă in 0 acte de Marco Prega, tradusă de Petru I. Sturdza. Rolul Alex Fara va fi jucat de către d nul N. Radu-Demetrescu, alături de d sa in ce­elalte roluri vor apare d-nele V. Cuzinschi, A Adami­­de, d-nii St. Braborescu, I Profir, V. Bo­descu, I. C. Damira, I Sărbul, A. Ghițescu, V. Mândreanu etc.­­ D Mihai Codreanu va fi numit di­rector al Teatrului Național din Iași, in locul d-lui M Sadoveanu. Servic­ul nostru maritim a trimis mai multe vase, in Asia Mică pentru a aduce estrbunții necesari acestui serviciu Familia Poruzan, mulțumește tutu­ror persoanelor ce au avut bună­voință de a asista la inmormăntarea def. Neculai Portizan, er­. ce a avut loc Tânărul sublocotenent Horia Hu­lubei, care a plecat in Outoastri* 1917 in Franța pentru a se deda aviației, a trimes zilele acestea șbr* familiei și rudelor că se află sănătos in Paris, că a obținut diploma de a­viato­r și c­ acum pregătește exa­menele universitare pentru a veni curănd in țară. Mercuri 5 Decembrie 1918, ora 9 seara, are loc la Teatrul Național un mare festival art­stic literar, organî­zat de cătră școala profesio­nală Sf. Sava din localitate, pentru acoperirea cheltuelilor de reparație făcute imo­­bilului școalei. Suntem informați că un controler fiscal face cercetări la domeniul co­roanei Dobrovăț pentru a constata dacă sunt exacte denunțurile» contra­r lui Er. Medianu, șeful regiei do­meniului Dobroviți, cum că ar fi via daut vin fără plata taxelor fondului comunal și in consecință să vadă dacă e loc la o co­ntravenție. Atentat coeiis «mnistralul sedelean Ștefan C. ?»p Arad.—Mai mulți indivizi, rămași pă­nă acum necunoscuți, au tras focuri de revolver asupra odăiei de dormit. a d-lil Ștefan C. Pop care in Consiliul dirigu­lator este ministru de răsboiu. Gloanțele au spart toate geamurile și au pătruns in dormitor, in care, din fe­ricire nu se afla nimeni.

Next