Evenimentul, octombrie-decembrie 1918 - ianuarie-februarie 1919 (Anul 26, nr. 194-288)

1918-10-14 / nr. 205

CUM VOR MACINA MORILE DE: • PORUMB Cu începere de la data publicărei prezentei ordonanțe in „Monitorul Oficial“, măcinișul se va efectua nu­mai prin luare­ de vamă in natură (uium), care nu va întrece cantitatea de 10 la sută. Plata contra cost sau contra schimb de alimente este cu desăvârșire oprită. Se exceptează numai cantitățile de porumb cari se vor măcina contra cost, socotit 5 lei pentru suta de kgr., de către autoritățile militare pentru nevoile unităților și serviciilor. Militarii individual vor fi supuși re­gimului comun. Măcinișul nu se va putea­ efectua de căt in baza unor bonuri eliberate de notari primăriilor respective in schimbul sumei de 10 bani. Aceste bonuri se vor elibera la cererea lo­cuitorilor, vor fi nominale și vor arăta anume la ce moară urmează să se macine Ele vor fi eliberate pentru cantități riguros socotite pentru ne­voile de hrană in proporție de 400 grame de fiecare suflet, pe timp de 30 zile. In decursul acestui timp, be­neficiarul bonului nu va putea mă­cina a­tă cantitate de căt cea acor­dată și nici nu va putea măcina can­titatea acordată de căt la moara pre­văzută in bon, afară de cazul cănd moara dastinată nu va putea func­ționa, caz in care bonul va fi vizat da notar pentru o altă moară. Măcinișul unei cantități mai mari și pentru mai multe zile, nu va fi in­găduit de­căt agricultorilor mari pen­tru talnatul muncitorilor agricoli și unităților militare. Aceștia in nici un caz nu vor fi­­ scutiți de formalitatea bonurilor de măciniși. Grandioasa desfășurare „Mizerabi­lii“ după monumentala scriere a ne­­mur­itorului poet și rom­anțier francez Victor Hugo, se reprezintă astăzi un matinou și stfara la cinematograful Elisabeta din str. Găndu vis a-vis de­­ Liceul Național. Expunerea clară, tehnica desăvăr­­­­șită și interpretarea artistică supe­rioară datorită celebrităților scenei pariziene înalță această desfășurare la o adevărată capo­de­ operă. In rolul Fantinei apare simpatica și admirabila noastră artistă d­ra Mărioara Ventura. TEATRUL NAȚIONAL Comp­ani» lirică „Ghtbriektten Director Av??a« Nicolau Astă seară Bămbătă 13 Octombrie se va juca p­entr’i a 2-a oa­ră "„Florăreas aa operetă in 3 acte Muzica de Leo Fall J­ n actul al II lea marele dans gro­­zesc Oy­ra, Oy­ra cu Bob Hopkins Mărie Duminecă matineu la orele 3 p m. Culesul viilor Biletele la Agenția Iliescu. ROMANIA Grefa Trib. lași secția I EXTRACT No. 176S3 D, Const. Vlad d­e mediat in Iași Bir. Pelat No. 41, prin petițiunea in­­. rg la No 11251­9 = 8 introduce ac­țiune de div­aj contra soției sale E­lena Vlad cu domiciliul necunoscut. Reclamantul declară că soț a­părută posedă o casă in Galați str. Agri­cultur­ei 47 și că din căsătorie au rezultat ropd Ne­talia și Mărioara. Gßnst. I. Gu­miscu Fost Consilier al Vurții de Apă din hxși­­v­' — AVOCAT — Str Săcărei 117, Iași Consult 9 11 dim. f ^b|4 bucătăreasă la familie En­­'•wfcS&n­gleză. A se adresa in stra­da Pojărniciei No. 5, Sld» ¥ t* Trif hectare­a­|..|A- S*vs­ W«:A­rătură și făcea­ță cu lc cepe) e de la. 23 Apr­ie 1920 intre Cucuteni și Podu Iloaei. A se adresa : Ingîr er Const. Pan fii str. Carp, 5 orele 1 3 p. sa. leifii C. Pârvelescu Bode chirurgicale și gemsc­­urîn ® r­e (Injecții intra­venoase cu Neesslvar­­san și Cyenar de mercur). Consultații: de la 2~ 4 p. m. Str - da fc’ft. Sava 2! Colț cu Str. Căpitan Păun 12 üt fSffi­at* dsnfe’e forrte fie de Irlanda, iru sau lengeria, grada Merilor pen- 10 »•WifcW,tói«'­W*''»».Ț.» -------------------------------------------------------— Radio francez „Unitatea romănă“ Scrisoarea­­ ministrului de Externe al Franței către d. Take Ionescu Franța ne dă întregul ei­ concurs m Lyon 13 Octombrie 1918 D. Stephan Pichon Ministrul de externe a adresat următoarea scrisoare, vice­președintelui consiliului pentru unitatea romănă: „Mi-ar fi agreabil să lutru in relațiani cu consiliul national al Unităței române, a cărui constituire a fost hotărâtă de adunarea­ ge­nerală a românilor, care a oferit prezidenția d-lui Take Ionescu și care­v’a vice­președinte. Reunirea in acest consiliu a personalităților eminente ale româ­nilor și a reprezentanților cei mai calificați ai populațiunilor române încă despărțite de Patria mumă, face ca icoană fidelă a adunărei ro­­m­ânilor din viitor, născută din aspirațiunile seculare ale compatrio­ților D voastră spre libertate și unirea tuturor țărilor românești,­­să fie integratul cel mai autorizat. In momentul cănd victoriile armatelor aliate anunță triumful a­­propiat al principiilor de dreptate cari vor asigura liberarea și re­cunoașterea României, aceia care ca D voastră n’au desperat nicio­dată și care se înrolează in număr mereu sporit ca să lupte alături de noi și să fluture din nou pe câmpurile de bătaie culorile țărilor române, vor pregăti cu noi intr'o colaborare Încrezătoare un viitor in care cele două țări ale noastre, vor ieși mai strâns unite d­e în­cercările comune cari vor cimenta tradiționalele simpatii și realiza vechile afinități. In acest scop care răspundă perfect sentimentelor guvernului Republicei, consiliul național al unităței române se poate sprijini pe întregul lui concurs. Radă © german­ă# chestia Alsacid­ £#reia Declărațiunile minist­rul­ui de externe Sof Nasen 12 octombrie 1918 Răspunzând oratorilor care au vorbit după cancelar, d. dr. Soif, ministru de externe, a declarat despre Alsac­i­ași Lorena : „la ceia ce strivește Alsacia și Lorena și Polonia, de la sine se înțelege că noi, deoarece aceste părți de țară sunt esa pres citate in­tre cele 14 puncte, suntem înțeleși cu regularea ambelor chestiuni prin tratativele de pace. După ce am primit programul lui Wilson ca bază a intregei ce­reri de pace, vom îndeplini program­ul in toate directivele și in toate punctele in mod real“. Relevând observațiile făcute relativ la schimbările din Alsacia- Lorena, ministrul a adăugat: "" „Prin aceasta trebue să se dea poporului Alsacian Lorena drep­tul d'a regula afacerile țărei după voința sa. Cea ce s’a făcut insă „nu anticipează de loc asupra unei astfel de soluțiunea chestiune! Alsa ei­ne Lorene*. stadlos german Marin atacuri nglezg si Escaut. Engfezii au pătrus lângă Qoense Y -1 în la Fontaine its Bois Nayen 25 10 1918. în Flandra continuă luptele in șesul răului Lys Dușmanul cara pă­trunse­se in partea sud vestcă a localității Denise, a­­­ fost iarăși aruncat­ă ins apoi prin contra­atac. La răsărit de Vilva Saint Eloi am respins un atac mai puternic, iar intre Lys și pe Escaut, precum și pe Escaut am respins atacuri parțiale de ale dușmanului. Distrugerea irealităților din șesul Escautului de către adversari, continuă. Și interiorul orașului Tourna­i a fost sub focul englez Fuga popula­ției din aceste regiuni spre răsărit crește. La răsărit de Foresmes și Le Ceteau, au continuat Englezii marele lor atacuri și le au extins spre nord până la Escaut La sud de Escaut au eșuat înaintea liniilor noastre, pe m­ulțimele de la est de părăul Boai sau­­ stocurile indreptate împotriva lo­calității Le Qmsnoy, au pătruns pără la calea ferată de la mrd vest și vest de Le Quesnoy. încercările dușmanului de a pătrunde la vest de Le Quesnoy in di­recție nordi­că, au eșuat in fața intervenției trupelor nosstre pornita din Si­omerts și Villers Pr­io. Dușmanul care asalta pe un front larg impotriv« pădurii de la Morvai, a putut pune prolepul la Foix du Nord și la Fontaine au Bo’s altmintrelea dușmanul a fost oprit după o violentă luptă la vest de șoseaua Englefoint< i­e-Landrec­es. Atacurile de eri au adus dușmanului in total un câștig de teren. Radio francez Rtdlo francez fotoni belgiai se stabilește la 3ra;e; Reocuparea intregei Flandre occidentale, Lyon 13 Octom. 1918 Din Havre: In fața recuperărei provinciei intregei Flandre oc­­cidentale și a unei părți din provinciile Flandrei orientale și Haimant guvernul belgian a hotărât să se stabilească provizor la Bruges in vederea bunei administrațiuni și a desvoltirii progresive. Schimbări de corespondențe s’a restabilit in toată Flandra oc­­­cidentală. Corn o «leat austriac Teatral de război balcanic Retragerea austriacă la logodfrm Viene 24­­ 10 918 O presiune mai puternică dușmană din regiunea Zajecar, ne’a silit să retragem frontul aliaților la Jagodina. * [Radio germ­an Valii de­­«credere dii 3«ichstag In j^ral dficirsnlii ?lce-canceS«nht vm Payar Radio Nauen 25 f 10 1918.—Reichstagul a primit, votul de în­credere pentru guvern, cu 193 voturi contra 52 voturi, fiind 23 de abțineri. împotriva votului de încredere au votat uniți conservatorii și social democrați independenți. Polonii s-au abținut de la votare. Reichstag»­ a admis apoi in a doua lectură propunerile guvernului pentru schimbarea de constituții împreună cu amendamentele pro­puse de majoritatea parlamentului După aceste proecte, pe viitor ori­ce declarație de răsboi, precum și a ori­ce indicere supusă fără de excepție la aprobarea Reichstagului și a de pace, este consiliului federal. Tot același lucru se aplică și la tratate care se rapoartă în obiecte ale legislației imperiului.* Ia dezbaterea asupra discursului cancelarului au vorbit social­­democratul independent Haaze, vice­cancelarul von Payer, polonul Stychel, contele Rosadowsky din partea fracțiunei germane, alsacia­nul Ricklin și danezul Hansen, după care a luat cuvântul secreta­rul de stat de la oficiul externelor Dr. Solî, spunând următoarele: „Oratorul centrului a apărat a­stăeri trupele noastre de acuzațiile aduse , că ele in retragerea prin Flandra și nordul Franței au făcut acțiuni ilegale și inumane. Eu sunt recunoscător pentru aceasta o­­ratorului și sunt in fericita situație de a comunica­­ dunărei un do­cument, care dă dreptate oratorului. In înțelegere cu guvernatorul general din Bruxelles, ambasadorul spaniol marchizul de Vilkisbar, au reprezentat al Francezilor, însărcinatul de afaceri olandez von Vollenhaven, ca reprezentant al Englezilor și cetățeanul belgian von Bree, ca reprezentant al operei de alimentare belgiene, au întreprins la 18 Oct. o călătorie spre Tournai, Valenc­iane și Denain. Acești domni au recunoscut că autoritățile militare germane au făcut, tot ce era in puterea lor, pentru a îmblânzi atât soarta refugiaților precum și soarta populației, orașelor lovite de către bombardament. In descripție foarte amănunțită ce s’a f dat presei, se constată in amănunte că autoritățile germane s’au căsuit să apere populația de prădăciuni, să-i asigure alimentarea prin lăsarea a suficiente pro­vizii și­­ să salveze operele de artă. Cemisiunea mixtă a vizitat Flandra și Franța de Nord, iar cons­tatările lor se pot rezuma că autoritățile germane numai scă s’au silit să ocrotească populara din orașele in­d­estie,­­ci să le asigure și alimentarea și operele de­ artă. ?r»» lmm&despre liiis» tiolâ s Iul Wilsu ■ Garanțiile ce tr­ebne vx ceruta Germaniei Lyon 13 Octom. 918 Cu privire la ultim­­a rolă a pa­șe dintelui Wilsun, presa france­ză in rezumat se exprimă astfel : Acum <s răndul autorităților mili­tare să vorbească. „Je Tem­ps“ spune :,Gi­vernele aliate sa consultă intre ele poziția lor e foarte simplă : ele iau contribuit la fixarea progra­­mului des­voltat ce către d. Wilson cu privire la viitoirea pace, nici n’au fost vre­o ptrie k schimbul d­e Eote care au avut loc intre Germania și Statele Unite. Aliații Europeni asociați cu Statele Unite au in fața lor o pro­blemă pu­r militară : Germania cere un armistițiu și Statele Unite a transmis cererea. Garanțiile ce trebuesc cerute Germaniei, numai Ma­reșalul Foch și ceilalți șefi militari și navali ai alianței sunt in drept, să se fixeze. Ei vor face aceasta cu toată rigoarea prudentă, fiindcă nu se poate lăsa nici un lucru pe serma intămplării. Pacea separată In camera­­ fugară In ședința de la 16 Octombrie a camerei, deputaților din Budapesta deputatul dr Fenyes Las­la a făcut următ­arele deparațumi: „A sosit momentul să o spunem că vrem pace separată ! "Așa se proclam pe față, nu str­adă in fi­ța poporului la sate că vrem pacea separată, că nu ne mei tribue neînițel! “ (apro­bări în stănga/ Voci In dreapta : „Ac­easta e tră­dare de patrie!“. Fenyes: „Dați păine pop­rului lată o spun pe față , dușmanul s = a­prop­e dinspre Dunăre, ar soldații văsănd că nu li se dau drepturi nu mai vor să lupte (Voci ferări sgomo­t­ase). Ministrul Windischgraeta: „Tră­dător infamil. Fenyes (către Windischgraeta) . D ta și azi dai Ungaria pa măna Austriei!­­(Protestări și vociferări). D ta ne sărăcești de dragul Austriei Opriți odată contrabandele căci am să mă pun in fruntea poporului care se revoltă și am să-l duc la porțile voastre ! Nu aveți de­căt să mă a­restaț!­­ Avrți să dați socoteală ce ați făcut cu pănna poporului !“ fr -nga:‘s8 j rofesseur de ® FT?.C frangais et piano, dispo­se de quelques heures übres pour iegons Hotel Splendide, ohambre 6 «s» «Ș -m ■ma ■ma um Pentru r­om­ u­l ÎOedicP,­ Di­rectori de *■ spira­e, Sanatorii etc. Fe aduce la cunoștin­ță că punem in vânzare 9 ii spin la puri complede de Radiolografie. Din aceste 9 instalațiuni,­ două grupuri complict instalate și puse in stare de funcționare sunt expuse și deci pot fi văzute ori cănd la D-l Inginer Henri Pern­is, Str­ăuna Vestire No. 4, reprezentantul casei Goiffe (Paris) Pentru a da timpul necesar D­lor Medio­ de a vedea func­ționând aceste instalațiuni, licitația se amână pentru ziua de Joi 18 I 31 Octombrie ora 10 dimineața. Serviciul de lichidare al Formației Sanitare „Regina Maria“ V vI

Next