Evenimentul, octombrie-decembrie 1918 - ianuarie-februarie 1919 (Anul 26, nr. 194-288)
1918-10-26 / nr. 215
r ~ Ü..ÍVUL, ^ -Al- v,-) \ jyuiu a^a I ÄSI m pi unties ■ *i«w*i^swjmanxf m J& BAMÍ Inserții și reclame pagina 2-a 1 ieu r«ndu! Un număr vechi 50 hani J iftlWInuninir •riiiiTi-Miiiir m iiiimi m inn............. Msk&\ia t* * W»#V.W«*)HWW<!TWifMîSrOrgan aipartiiSnlni TTZOBILIZAREA ARMATEI ROMANE M. S. Regele cheamă pe ostașii săi la datorie ALIAȚII AL TRECUT MINAREA Vitejia străbună e invie. Voinicii de la Oituz, Mărăști și Mărășești își vor spune din nou cuvântul. Acum va fi pentru ultima dată Țelul pentru care am intrat in răsboi, e mai aproape de căt ori cănd Bucovina, Transvania și Basarabia vor fi ale noastre pentru vecie. Nici o putere din lume de astăzi Înainte, nu ne va mai putea despărți. Vom remănea in concertul lumei viitoare aceia ce visătorii neamulu nostru ne-au prezis de mult, o reînviere a împărăției romane in orientul Europei Facla civilizației latine astfel sa întinde, datorită instinctului neamului nostru și grădiniței nestrămutate a acelui mai bun dintre români: ÎMPĂRATUL FERDINAND I. FOPP ® ! Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României. La toți de față și vi ttor, sănătate : Asupra raportului ministrului nostru secretar de Stat la departamentul de război no. 70. . . Am decretat și decretăm : Art. 1. Toate comandamentele,corpurile și serviciile armatei trec pe picior de război. Prima zi de mobilizare : ziua de 28 Octombrie 1918. Art. II. Efectivele de război se vor complecta cu oameni dela vatră din contingentele de complectam rezervă și miliții până la contingentul 1894 inclusiv. Art. III. Ministrul T nostru secretar de Stat In departamentul de război este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat in Iași, la 27 Octombrie 1918. .•FR3ES3DÜT=ÜTI5 ministru de război«, General de corp de armată GRIGORESCU No. 3.197. Ostași, Ora mult așteptată de toată suflarea Românească și indaosibl de voi vitejii, Msi ostași, a sunat im sfârșit după lungă și dureroasă așteptare. Tresarea trupelor aliata peste Dunăre ne impune ca o stată și patriotică datorie să luăm iarăși arma in mină ca să izgonim împreună cu ete pe vrăjmașul cotropitor din Țară și să astaom liniște populației asuprite. Regela Vostru inchistră din nou la luptă ce sa infăptsiți V>si I nostru di stătea veacuri: Unirea tuturor Românilor, penteu care in anii 1916— 1917 eu luptat cu atăta vitejie. Sufletele acelor căzuți pe câmpii de esesre vă bire cu vii terzi petru această ultimă sforțare; privirile credincioșilor noștri știați simt îndreptate cu dragoste și încredere spre Țara noastră și fii ei, camarazii voștri di armă din biruitoarele armate Franceze și Engleze cari vin in ajutorul nostru cunesa viteji voastră de la Oituz, Văirăști și știară în ți-se că timpul de așteptere n’a putut să slăbească brațul ostașu mi și țârâ- Romăn Frații noștri din Bucovina și din Ardea vă ihisma pintru ultimă această luptă ca pri avântul vostru sâ ie a duceți eliberarea din jugul străin. Biruința e a noastră și viitorul va asigura întregului neam Amima viață pașnică și fericită.taint ® deci ,cu vitejia strămoșească. Dumnezeu este cu noi. minuuni Momandî Cănd in 14 August 1916 v’smr vait credința ceste a mutată că drep parte a puternicilor girați de teri If Deși neînvinse și îmuffiîm de rate de vrăjmaș din teats pfrfire !», întrerupă lupta pe care pirații reii Azi fiiindu-ne iarăși ru pufi să datori să reintrăm în luptă flus biruința definitivă cere ne va rduc rucnat te IKMA pentru dezrobirea i*dllor voștri, smi# ti a esusre! noastre va birui și că izbânda vi fi de am sent ®. «I mai feărbinese svăs>t armatele noatre, incursu in prăbușirea Rusiei, tu fost silite, iarna trecută, să ias urnsMru «ti îi hftăfăre fi cu atâta glorie. îfr «jiv'mc știrile vestite cu cerește aliaților fuetsmi de oi pt fetru o ® îd :mirci-ră os ei să mergem Sartodte shlidgi sta jertfelor și a © vitejiei noastre. Moman i $ I» felii file miciV Hirtrerc i 'fi de greu Ircerat in cirsul veacurilor sunt pe sfirșite. în clips in fff ® iliții Ire« Puistrați te futem regăsi iligă ei ca să isgonîm pe memfon! este de i> iari ii culcă s jefriftemâ? tui st.Unișest, mort încredințat că veți răspunde <hi mărfi Mele cu mers dripsft» de feră și.fo Remini va vedea vii” pliltindu-sa visul de eseuri în Neamului Nostru: LINREA TUTUROR ROMANILOR. Liberi și uniți, o vieți sărătești și pis rdcă se osueră întregului popor romăn. Copiii copiilor noștri vor binrdevărr la îndințele voastre și vor sivi pe cei ce s’fu jertfit pentru idealul neamului. CU DUMNEZEU ÎNAINTE. FERDINAND #3AȘ