Evenimentul, octombrie-decembrie 1918 - ianuarie-februarie 1919 (Anul 26, nr. 194-288)
1918-12-08 / nr. 247
i L. ANW& al JuKVI-laa N<*. 24$ wlLjü*# IAf4 MWH » .**..M&* Mmm.. ^tn 20 SOI InserțS ți rgBfM partea 2-a 1 Km Ging Un număr veQPd 0$«* * Jf... j Organ mi UîuMui, conservator immmm timmmt MOBM Nemții noștri.» " ... •menirea, a urat împotriva ei pe Nemți și a saapat, de ei. N»?5 Romiânii, avem pe Nemții noștri, pe liberali și, frică ne este, că nu vom scăpa de ei așa ușor. De m mai bine de 40 de ani Nemții paraind cu cele 5 miliarde de la Francezi și punând in serviciul cauzei toată energii, dr. care dispunea un popor abia cioplit, cu o metodă și o tecaică *§suboscută incă până la ei, au făcut din poporul lor cea mai desăvârșită armă de cucerire industriali și econsmică. N’a rămas țară din Portugala până la Jspenia să **-i fie tributară ei. De la 7 miliarde de comerț extenor in 1872 a trecut la 20 miliarda in 1914, in timp ce Franța, pentru același interval de tim&p, a trecut abia de la 7 la 1 ® miliarde. Stăpânirea economică și industrială a lumei se cuvenea, du Fl ideia tuturora, Germaniei. Și de ari fost numai prima tăia ca această formidabilă putere să-și manifeste preponderenl, i»«ă ar fi fost de «j«as. Dar insușirea de căpitenie a acestui popor uriaș era organizarea militară. A trabuit lumea întreagă sa se coalizeze pentru a o repune. Da Nemți a sc&pat lumea, pentru o sută de ani. Dar noi, cu Nemții noștri, cum stăm ? La fel cu Nemții Europei.Nemții «oștrî, nu mai puțin de 40 de **t, pornind cu »* capital nul și nu o poftă uriașă, au organizat după un plan și cu o zecașcă necunoscută încă până la ei, ocuparea complectă industrială și ea exnomică a Regatului român. De la fabricile de cuc până la tram«vaele comunale, de la modesta bancă populară pănă la Banca Naionala, n’a fost fabrici, n’a fost credit să nu fie ai lor, ori „Nemților“ noștri. Ținând in mîn 4 acest ® resursa ..sănătoase“ ne închipuim ușor ce număr de partizani și-au putut atrage in jurul lor. Așa s’a făcut, »șa trăește, așa stăpînește țara partidei liberal romînesc. Viața partidelor politice se asamană, pănă la un punct, cu viața Statelor. Au epocele lor de mărire și de glorie. Sa ridică de o dată* in mijlocul unei lumi ui«ftite și neputincioase să le stea înainte, până când, din cfiusl unei prea mari desvoltări, impiend asupra vieți celorlalți și fatal minte, trebee să cadă cu atit mai rău și mai definitiv, cu cit a fost mai sus și mai puternici. In fața unei asemene puteri, cine mai îndrăznește, ia noi in țară, să ia poziție. Trebie să fie dk erou sau un deznădăjdui să stea in opoziție. ..Opoziție este iară Romînească tot ce nu’i partid liberal.—Un opozant, sau un partid de opoziție, chiar de nu ar fi făcut nimic in țara aceasta dar numai faptul că stas de protestează împotriva ocupației liberale, incă se da un drept Iare ««noștința țarei. Nu’i lucru de glumă să lupt ei un partid așa de înfipt ir său țărei! Lor le este ușa ra eema ei împartă păriietul altora eled averea te este bfta ei,și întreprinderi asigurată ți industriale Le este ușor să se aleagă cu votul universal când alegerea este patronată de ei. Pattidul nostru a avut și are oameni cu care se va mtodii istoria noastră politică, au luptat aceștia împotriva lor cu o hotărîre și o energie care nu,rare ori i’a condus la succes, dar în urma urmelor fruntașii noștri au căzut, iar partidul liberal a mers inainte, copleșit de pacatele lui, pentru că partidul liberal acaparind resursele vitale ale țărei, acspirase țara ea insâși. Dar acum s’a sftrșit. Va avea poate și de da data aceasta partidul liberal un succes datorit inerției inerenta lucrurilor in mers, dar Ro - minia de astăzi asumat este Ro- Minia de eri. Tremea ocupațiilor interne a trecut. In viitoarea alcătuire a partidelor va avea un loc de fruste representanții politici ai provinciilor de peste Prut și Carpii, și nu-și fac iluste nici liberalii că partidul lor va fi fir stare să absorbă așii de lesne energiile și valorile din Transilvania, Bucovna și Basarabia. Ca spiritul lor calculator «văd bine că nu-și pot lua stegari asupra de o răspundere ce trece peste puterile a unui partid politic, oricât de tare ar fi ei. Facăndu-se apel la partidul conservator, așa de deprins la jertfe, nucă ar vroi să împarte și ca el gloria de a fi făcut România Mare, dar sunt pătrunși de un adevăr istoric ce nu numai că n’a fost dezmințit nici o dată, dar a avut, acum in urmă, cea mai strălucită confirmare. Coalițiile reușesc totdeauna. Se va coaliza împotriva lor tot cenul liberal in țara acestiria și tot ce a fost vrednic, iubitor,de țară, și dacă au fost răpuși Nonțîi Europei, îi vom răpune și pe „Nemții“ noștri. E. S. . .......................-1i-.i-.f propășirea neamului promit Ca un neam să propășiască, mai mult ca celelalte neamuri se cer mai multe lucruri. Cel mai de seamă dintre toate e idealul voința de a face acest neam să propășiască. Deci, un ideal despre neam e un ideal național. Prin urmare, cu toată realizarea de azi, și de mâine a unuia din idealele noastre ca neam, adică o parte din torial, căci mai sunt idealul național terțiarele României, — cu Români peste detoate astea, un neam trebue să aibă in orice clipă un ideal național, de propășire a acestui neam. Fără acest ideal (și e ideal fiindcă er. înalt), ducător.. Numai nu poate fi cineva conidealiștilor le e dar să conducă țara și neamul. Scriu aceste lucruri, pentru a îndrepta pe aceia cari, pentru a face plăcere unor anum st a cluburi politice, compară mereu țara cu un trecut de josnicie și rușine, de pe vremea Turcilor, spunând că am propășit mult. Mai scriu acest lucru pentru alții, cari deși conducători de instituții și chiar uneori ele Ministere, opresc propășirea țărei, lăudând prea mult țara și neamul, mult prea mult, ceea ce are drept urmare de a face să se potolească un avânt sănătos spre propășire. Pentru a face să propășiască țara e nevoe să lauzi, nu prin generalități, căci atunci produci o lăsare, un tembelism ci anumite lucruri precise, cari un adevăr numai laude ie mai lipsia spre a se avânta și mai mult. iese ifi pie^du Rumania are uduc uc * nare propășire, deoarece devenind țară mare, ’are nevoe să întreacă neaurile și țările, oricât de apusene, cari s sunt egale sau mai mici ca ea, fie ca suprafață, fie ca poporație. In acest înțeles cel mai mare serviciu fie î’ar face cine-va țărei e să așeze o comparare a tuturor instituțiilor și organizațiilor culturale, economice și de stat, intre România și alte țări. Aceasta ete cel mai mare folos. Ea încă, a îmboldi chiar, pe unele locuri, dacă constată un spirit rutinar, gregar sau mutonier, la vre-una din instituțiile noastre, spursând-o deschis, limpide -A amănunțit. Desigur că numai unui rutinar sau nebun i se va năzări când scrii tocmai ea că îți critici țara, s’o vezi mai propășită. Și acesta ar fi cel mai mare serviciu, ce s’ar aduce și domniei celebre a M. S. Regelui Ferdinand I al României, spre a-i face domnia strălucită și din punctul de vedere al culturei, al propășirei economice etc. Desigur că fi. Sa va privi cu cel mai viu interes și cu cea mai mare bucurie rândurile ce ar avea tendința de a face România să propășiască un sens european și totuși păstrându-și strict caracterul ei național tradițional. In acest sens am scris un articol asupra „cooperației orășenești din Moldova“, in „Viața Cooperativă“, care, spre marea mea părere de rău nu a fost înțeles nici de conducătorul gazetei, nici de ministrul respectiv. Compleetez deci acum ; sensul era, cum se vede din el, de a se îndemna să se facă numai decât acele reforme, pentru ca mișcarea de propășire să fie mai variată și să aibă un înțeles mai [înalt și mai cuprinzător, o însemnătate [națională. Cultura face pe om să priviască totdeauna latura obiectivă, [ns șiersonală a unei chestiuni, cu deosebire expusă sub forma pozitivă a dezideratelor. M. Cam si p^«?aeszi, la țui la! pbs<h Cetim in jurnalul .Daci«“ de la 1 a. c. »D-1 Bratianu, președintele consiliului, a avut aseară la ministerul de Interne o consfătuire cu organele competente in vederea măsurilor de luat pentru aprovizionarea s -pitalei cu dlimente și emite . Întrebăm pe cetitori, câte asememenea consfătuiri, care denotă oarecare interes pentru nevoile publice, a avut Dl Brătianu in Iași, atunci când perea lumea de frig și de foame * J0I § MM i*«aw>*WJtJL *íLIMXZ ! Moartea lui Vasile Bealy Aflăm cu multa țărețe de rău, că astă noapte a încetat subit din viață, concetățeanul și membru iubit al partidului coxmvator, Vasile Luly Logothatides. Moartea subită a lui Vasile Scaly, a produs o Riääea impresie asupra tuturor acelor cari au avut prilejul de a’l cunoaște și de a aprecia calitățile sfile întelecturale și sufletești. Defunctul a fost o ilustrațiune a baroului nostru. Zeci de ani atăt magistrați, cât și colegii săi, s’au folosit de cunoștințele sale juridist latrist, de fineța și dibăcia modului său de argumentare Și totodată de nobleță și de impersonalitatea pledo&irilor sale.. Niciodată, oricăt de pasionante ar fi fost desbaterile, Sculy nu a scăpat un cuvânt care ar fi putut jigni pe impridusrt și mai ales pe un coleg #1 sau. Vasile Sculy a fost un partizan statornic și devotat al partidului conservator, căruia prin sfaturile sale întotdeauna dezinteresate au dus cel mai prețios concurs. Obligata se retrage din barou, din cauza sănătatei sale sdruncinate, defunctul dăruise frumoasa sa biblioteca juridică, colegilor săi, care vor regreta întotdeauna această frumoasă blăndă și impunătoare figură a Isșului. Informații Dăm cea mai formală dezmințire tuturor zvonurilor, care se raspândesc intrun mod tendențios relativ la tratative e și la formațiunea unui minister național sau de colaborare. Subceotenentul Tibériu Sant Pierre a murit ln Cernăuți din no*msa unei beli âatorstă îăceiei. | Tifieria Saint Pierre e un feu a | iașilor, e ’stat in reg 16 și la Oistus a fost rănit de «a gloata, care a | intrat in gură, fi trecut prin falcă și ! ». eșit deasupra urechii. | A suferit mult, trei luni de spital, după care a mers din nou pe front, i Intorcăndu-se sănătos. A trebuit o lotală ca să-l răpească 1 țărei ! Ne pare rău și plângem perierea lui imp.eu.ă cu faraiba. Măni Joi la orele 5 p. m se intrunește acasă la dr. Bogdan, președintele societăței „Dacia Română“ Iași, comitetul societăței, pentru a secția : discuta mijloacele pre care s’ar putea ajunge la scoaterea unui ziar și a lorii programul de lucru al societății. sta | Am anunțat in numărul nostru ori despre demisiunea Epitropilor Spiridedonici. Pănă la numirea noilor epitropi, diii col. Cern&tescu, dr Negel și Russovici continuă să gireze afacerile Epitropiei. La plecarea lor definitivă, epitropii demisionați de astăzi vor lăsa viitorilor epitropi, un raport amănunțit asupra tuturor neregulilor puse in sarcina foastei epitropii. LA IAȘI, singurul restaurant care a mai rămas deschis și unde se mănâncă bine -ieftin avănd și orchestra sa de juncăi și seara este Restaurantul Continental de sub Hotel Continental. Se pot reține chambre separée pentru dejun și seara. Agenții speciali ai liberalilor, cutrieră întreg orașul, lăsând la fiecare casă 1 manifestul liberal cu reformele înscriind pe acei care nu sunt înscriși in listele electorale. Răceala de care suferea Suverana, 1 s’a manifestat cu fenomene alarmante, Au fost chemați din profesor Nanu Pauscel, dr. A. Teohari și de Danielopol. Consultul medical, s’a făcut ori noapte. Medicii au dat ® ri următorul buletin | 19U al 12-lea Concert al Societăței: „George Enesca“ Al 2 Conc«rt d» Tra#r 3S «. 1. b1 Sociietății P. 31. a avut o strat* țiant deosebită pentru c’a fost ea»* dus da marele Maestru George Enescu. S’a aimit 1b primai Aeori al *versurei „Grots de Tîagal“ eăa begheta fermecătoare și inspiratoare al Maestrului aeiatresat care tonduse Orchestra. Nuanțarsa atât ia putere și verzi căt trS in părțile piano și pianîssiat a fost ia stăpânirea sa. Orchestra s’a supus ca respect ta* taror intențiunelor Șefului ca și la Piano sub degetele abile *1* anui Pianist ghilesoi. Această laudă de adaos membrilor Orchestrei noi F. Sprease aici set iară a detalia mai mult elementele din care a compus, Predeasptîon de Cesar Franekini a plăcut la a doua aadițiane ea mult, Sault mai bine decât ia intăia. Dovadă că această frumoasă composițiune atât de polifonică Ji și bogată in modulațiuni și armonie trebue auzită ca toată musics mal moderai și ultra modernă dfe mai multa ori pănă ce te obișnuești eu ea și ea complețiuasierei melodian și armonice Așa a fost și ea musica așa mamită a viitorului de Ricard Wagner, Hector Berlioz. Chiar și ea aceea a lui Chopin, Brahms, Saharaann, Putaoini, Lallo etc. Ori ce inovațiune in formă mele de și armonizați« au fost primite intăi cu răceală, pănâ ce lumea a gustat’o cu încetul. Wagner a fost lucrat in Paris in anul 1860 și chiar Hector Berlioz !» țara sa gi gusta t ea și Lallo, intăi in Germania. Dovadă că orice public trebue format intăi pentru a prinde gust la cea mai mică schimbare ce se face și mai ales in orice artă. ( Fa teatru, musică, pictură, literatură mai realistă, poesie etc. Numai gustul pentru o modă «oaă îl prinde publicul la moment fire cea mai mică reflecție sau replică... Chiar Beethoven in Simfoniele, Quartetele ș’in opera sa „Fide’ee* a fost combătut și a avut accepțiuni dureroase, tocmai înainte de-a «om* pune Smfonia a 4 a care s’a escontat de Societatea F. S. .intr’un înec se poate spune perfect grație Mantraiul Ecescu care in curând va mai da un Concert și va mai conduce un alt Concert hlarmonic-simfonie. Așteptăm cu o deosebită plăcere. E. Caudella oficial : I I Decembrie 1 Examinând pe M. S. Rsgisaar a constatat că fenomenele bronșice au devenit mai intense !» ba 1za stăngă, TD : 385; P. 76; R. 18 pe minut, TS: 38; P. 76. Starea generală bună. Dr. prof. Nanu Muscel. Dr. A. Teohari. | Dr. Danielopol. Dr. 1. Mama ea. 1 Den cauza serbătoarei de mâin j Joi 6 Decembrie c, Sf. Neculai, ziarul nostru nu va apărea in «mastă zi. D Bacitl, secretarul și Comerciale elementare și-a înaintat demisiunea. .comunicat Oficial «lin 2 Reoenssibia 1911 1) Ia Bukovî*a și Basarabia site,a ■ ția neschimbată. ■2) Ie Ukrain* luptai« intre fioli« vet și ukrainiini «patiaca; i* Odesa a’au format in scopul Ac a in fiiata trupe s& iagemeaad bandel» lui Fedtura din oraș. B) In Transilvanii, trup«!« *a intrat in Sighișoara. Cu «maia intra?»i trupelor în fesul Bărsei, comitetul național rsata de acolo, a adresat o telegrimă «sma^Aantului nostru superior prin sare mulțumește căpeteniilor și guvernului țărei pentru solicitudin«* și ajutortl dot predam și pentru infiptuirea mirei sfinte, așteptată de veacuri MC«. Printr’o scrisoare ca data de 11 Noembrie adresată d-lui Takt Ionesen și semnată Balfour,«« omui englez am cunoscut Go*« siliul național al unității rumăne (care s’a «pastituit la Paris pe timpul »and gemain «empose e »arte a țării pBSStre).