Evenimentul, octombrie-decembrie 1919 - ianuarie-februarie 1920 (Anul 27, nr. 177-280)
1920-01-28 / nr. 267
ANUL AL XXVIELEA NO. 267 ■SS*!» i AS ! PIAȚA UNIRFI 25 Bani %în m El partidului temoerat Inserții și Redăm* paginal 2*8 I leu muski Un număr vechi* 54 bem* ^ .edat\a |^4m\msUa\\a Ce sunt Camarile actuale? Această întrebare care oa s'ar f pus nici odată dacă Gambrile reviz,ioonîte de la Iași, dizolvat de ti. Al. Margui roman - Mackensen, și-ar fi împlinit pe de-intregul misionea, s-a pus pentru prima oară in ziua de 10 Noiembrie 1919. Mesajul Tronului conținea intr'adevăr o frază din care se putea deduce că actualele Camere ar avm misiunea de a modifica Constituția. Din primul moment, nu numai noi, dar și partidul d-lui general Averescu, ca și partidul socialist am pus chesiunea așa cum trebuia să fie pusă, adică pe terenul juridic și nu ne a fost greu să demonstrăm cu textul Constituției in mână. 1) Că de la 1866 încoace, adică din ziua in care România are o Constituție, nu mai poate fi vorbă la noi in țară de o Cameră Constituantă, care nu poate avea un rost decât atunci când e vorba de creat ceva din nimic, cum ar fi de exemplu astăzi dacă pe ruinele fostului Imperiu rus, un guvern care ar avea increderea majorităței poporului rus ar vrea să pună bazele unui nou regim de Stat. Camerile actuale din România pot fi: sau o continuare Camerilor de revizuire de la Iași, a care insă n’ar putea modifica textul Constituției decât in limitele punctelor fixate de Camerile ordinare din 1913 și nici intr’un caz n’ar putea reveni asupra modificărilor înfăptuite la Iași, sau simple Camere ordinare, care, dacă socotesc că Constituția in urma transformărilor provocate de război, trebuește să fie ar putea, conform art. modificată, 128 din Constituție, să fixeze punctele care trebuesc modificate și apoi să se disolve de plin drept pentru a permite alegerea unor Camere de revizuire. 3) Pentru noi Camarile actuale, produs al loviturei de Stat din 25 Septembrie 1919, sunt ilegale dle fiind constituționale și nu pot hotârâ nimic care să lege țara, pentru că la alegerea lor in vechiul Regat, nu a participat decât 44 la sută din numărul alegătorilor înscriși fi liste, chiar dacă am socotit drept valabile voturile vordiștilor de stradă și agenților electorali britimiști, cari au fost prinși votând de mai ori cu cărțile alegătorilor multe morți sau absenți. Celelalte partide politice : partidul liberal, partidul țărănesc, grupul istoricilor de sub conducerea duumviratului Iorga-Guza și partidul nemțesc al d-lui Marghiloman-Mackelnsen, nu numai că au considerat actualele Camere legale, dar, in contra celorlementare principii de drept mare constituțional, au susținut că actualele Camere ar fi o Constituantă / D-nii C. Dissescu, profesor de drept constituțional la Universitate, nu s'a jenat de loc să susținu această monistruositate juridică. Nu ne mai ocupăm de opiniunile d-lor Manolache Caruglași Nolică Antonescu, cari scrieat prin „Viitorul“ că Constituția de la 1866 a interal de &mai există Spre surprindste» eeîeuîliei noastre politice partidul liberal, prin oficiosul „Viitorul“, declară astăzi că actualele Camere nu sunt o Constituantă. E desigur un dar de anul nou pe care d. Ion Bratianu il face bunului simț și adevăratelor principii Constituionale. Luăm act de declarația „Viitorului“ și viseam partidul liberal alături de noi, de „Liga Poporului“ de partidul sociabil și de majoritatea corpului electoral al țărei, in blocul care zilnic sporește al acelor cari cred că o îndreptare a situației nenorocite de azi trebue să înceapă cu disolvarea Parlamentului. („Româniman“) ..........— §■«-----------------* Spscula cu vitele Precum am anunțat in unul din numerii noastre trecute, numeroși negustori din Muntenia, in special din București, au sosit in orașul nostru și au făcut mari cumpărături de vite, din Iași și din Basarabia. Vitele cumpărate pe prețuri variind intre 45000 lei, sunt transparate pe jos in Capitală Dacă se face acest soi de negustorie, numai că ea aduce mari profituri celor care se ocupă cu asemenea operațiuni. Acum două zie, au pornit pe jos din Iași, 42 vite cumpărate de mai mulți negustori din București. Cumpărate se vede mai ieftin din Iași și din Basarabia, transportate in Capitală, vitele sunt unde chilogramul de carne se vinde cu 12 franci, tocmai prețul la care ar vroi să ajungă și la noi casapii. Vitele lipsesc, și carnea impuținânduse si vinde fatal mai scump, —■ așa ni se spune de către cei interesați. Desigur, și in cazul acesta, ce măsuri se iau de către cei in drepț ? Să se oprească acest negoț, care se face in dauna populațiunei ieșene. Să nu se mai permită ieșirea din cuprinsul județului nostru a vitelor. Să se stabilească definitiv odată pentru totdeauna, desigur pană la timpuri mai bune, prețul camei de vacă. Să se facă ceva și pentru nenorocitul acesta de oraș. Să nu creadă cei din administrația comunală că e suficient ca membrii ei să se plimbe in trăsurile Primăriei și sa apară la Teatru in loja Primăriei. Să se vadă, să se simtă măcar cât de cât că Iașul are o Primărie. Să nu se joace Primăria cu ordonanțele, cu dispozițiile luate in pripă, pentru a le anula a doua zi. OTM/ftM«- ................um väft&aS» Deschiderea ses curiei cu juri Mâine se deschide in focelul școalei primare fiabel I din strada Toma Cozsaa, sesiunea extraordinară a Curții cu Juri. Curtea va fi prezidată de dl. Ciochediuiu, Consilier 1* Curtea da Apai, Informații ! Ziariști care au drept la permanente pe căile ferate, trebue să trimiată imediat la ministerul Lupri Publice | cererile lor. O cumiajuns specială va fi lucra timp de o lună de ziie, ie vederea eliberarea ieristei permanente* i) Or, Bâdărău a fost,numit, medic primar al spitalului Precista din I Roman, in locul d-lui dr. C. Mârzescu. ] Carnea de porc s’a vândut ori cu 12 lei echilogramul. De la 9 s'a urcat la 10 lei, de la 10 lei a fost coborât prețul de adția comunală iarăși la 9 lei, dar de fapt carnea de porc sa vândut și se vinde precum vedem cu 12 lei. Reacțiuena in Ungaria la Ungaria se urmează cu energie 1 represiunea mișcărei revoluționare. Este o adevărată teroare albă care s’a înstăpânit, in locul celei roșii. Tribunalele condamnă la moarte sute de indivizi cari au dat concursul lor guvernului bolșevist a lui Béla Kun. Reacțiunea este atăt de puternică, nucăt reprezentanții Antanței au trimes la Paris rapoarte de cari nu lasă să se vadă nici o îndoială asupra excesului care se comite sub pretextul de a curăța țara de pericolul bolșevist și de a asigura menținerea ordinei. Pe de altă parte, se spune că guvernul Huszár este calomniat și cu el nu poate lăsa nepedepsiți bandiții vinovați de hoție și crime săvârșite sub magia revoluției. Oamenii cinstiți n’ar trebui să fie ingrijați aceștia își vor primi pedeapsa meritată. Cu toate știrile pe care le avem ne este g eu a ne pronunțatuației actuale din Ungaria, asupra siînsă se pare că tendințele reacționare stăpânesc, cu toate că cabinetul a fost compus după voința Aliaților din reprezentanți ai tuturor partidelor și tuturor opiniunilor, cu exceptarea bolșeviștilor. Ceea ce este sigur, este faptul că in Ungaria nu s’a aprins incă lumina regenerărei ci domnește haosul, dezordinea și patima. Astăzi Piața Sf. Spiridon a fost lipsită cu totul de carne. Nici un casap nu vândut carne. De altminteri, nici zarzavaturi ■ nu s’au prea găsit in piață. - ] ț Ministrul de interne a fixat pentru : * Februarie, examenul pentru a safaria de funcționari din poliție, numiți si provizoriu in serviciu, in timpul campaniei. Notăm că in poliția ieșană nu se găsește nici un suncționar in această categorie. Otelul Palace din București a fost cumpărat de un consorțiu american cu suma de 600.000 dolari, ceia ce represînta dixpa cor I sal actual o valoare de 27 milisoane lei. Otelul care o coa*fric|îe recen* ta, dinitatea răsboiului și a costat circa 6 milioane lei. Afacerea lipsei de sare, din depășitul parchet local, cercetată acum de fostă noapte a încetat din viață d-na Maria Batman, mama avoestelii Vasile Batman. Un inceput de incendiu s’e ivit astă noapte, in oasele Droau, din strada Lăpușneanu. Focul a fost curând localizat Mișcarea in poliția leșală * In poliția ieșană, s’kb făcut avar,sărle următoare: D. Marin Gheorghe, a fist avansat ofițer de poliție clasa I-a; Mihailache Vasile sergent major clasa a doua și Lițoiu Grigore,sergent ajutor. ] Băile comisiare și populere, funcționează in toate Eitere, de la orele 3—7 după prănz, in afară de Deminica, cănd băile funcționează intra orele 9 12 am, și Lunea cănd pentru curățenie băile sunt închise toată ziua. Aceasta pănă ce băile ar putea fi mai complect aprovizionate cu combustibil ȘTIRI MUZICALE.Al 11-lea concert Simfonic va avea loc Vineri 30 Ianuarie ora 9 seara. Pa program : 1) SCHUMANN Simfonia No. 2 (Primă audiție 1), 2) MUSSORGSKY Noaptea pa muntele pregu, (Prima audiție), 3) WEBER. Uvertura oberen, Biletele la Miximovici. Administrația Comunală Concilieria. Curtea de găși sub pasă de vite găsite i a pus la co strada merciantul Simionovici, din Eternit Aței. E vorba ca acute vite să fii rechigiționate: •asm.. MERCURI 28 IANUARIE 1920- Serbările din Strassburg . Diversele țări participă prin delegați Delegații sunt in proporția cu numărul studenților înscriși la Universități, cu numărul studenților din uniune și proporția țărei. Fiecare țară ara vitigaî, și atesta a unul din amendamentele delegației române. Nu se iese diferență intre țară mare și mică, din acest punct de vedere. Se admite proporționalitatea comtribuțiilor. Sediul esopiațiunei la Bruxellesi Președintele comitetului provizoriu, care se adună odată pe ea, a Gian Garard, președintele uniunei naționale a studenților francezi, iar dintre cei 4 vise președinți, unul e oferit studenț’iei române Față de necesitățile studenției române, ecel congres e binevenit, prin experiența căpătată, prin organieația avară, prin uniunea națională ce e absolut trebincios să o înființăm, și despre cere s’a discutat, in adunarea delegaților din Iulie trectst, la București. De aceia s’a și hotărât in legătură cu centrul studenților din București, cu eono labul, de căte cinci delegați^ de universitate la București, in lmna de 20 iemerie, pentru a soluționa, provizoriu, chestiunile urgente. din Noile relații cu lumea studențească străinătate trebuesc cultivate, pentru a putea cât mai mult folosi nevoilor noastre de joasă, «ere sunt destul de multe și mari, și pentru a căror satisfacere, avem nevoie tot de mai multă tare și muncă. Ne indreptăm cu toții, grupați in jurul steagului, fast de colegii studenți de la Paris, de la legația română, spre Cercul studenților din Strasbourg. Marșuri, căutate de o muzică militară, ne trezesc din oboseala celor șase sile de călătorie, iar vioiciunea măsa atăt de cunoscut și la noi, cu cuvintele: „Noi suntem armatele de siăine“, ne «acordează pasul și privirea. Era cuvântul, ce ne ajutase in pregătirea zileior de jertfă și glostie și pe noi Ac»;;sâ ne spropia, ne unifica simț’rile. Fără să vrem, cei zece delegați ai stnder-țîmii romăne, cântam incet cuvintele realizate, pogorâte in viață astăzi. Străbatem partea veche a orașului, trecând brațele răului Iii, apoi ajungem la Cercul Studenților. Clădire impunătoare, luxoasă, unde suntem primiți cu multă dragoste, și unde președintele Zillhardt ne urează bună venire. Vremea posomorâtă și ploioasă. După amiază toți delegații români, ne întrunim intr’o consfituire, hotărând să se manifestăm ca reprezintare, nu a diferitelor universități, ci a etudestimei române, cum trebuia să vorbim și mai ales să evităm frazele, eu sapă fiind spuselui (Sfârșit) Ir Cronici Teatrală , Dudul“ piesă in trei acte de Henrii. Lavedan Aseară s’a janat pentru a patra oară, piesă „Duenul“ de H Lavedan. Datorită faptului că n’aau avut spațiul nuossar la Ump, faasmeeaaată cronică cu oare oara intârziem „Dualul“, face parte din «șa ne’ mita! repertor oh temă. Și poate tocmai aicea uită osuza că pricUoarea s’a grăbit el via e’o vadă, de oarece el se mulțumește cu reprezentațile distractive sau spectaculoase ouale. Martira, decât cu o piesă la oare de care spectator trebuo sa colaboreze cu mintea sa la desfășurarea acționai. Acțiunea in anaaenea piere nu este pariată atâta de personagii ci mai ales de idei. Ideia stăpânitoare a „Dualului" este atrăvechiul conflict Î iornit intre aaisticismul religios gintre scepticiaiwal aoaitivismului In acest oculiot p’an pntnt remarca de la inciputel simpatia autorului el îndreaptă către d-rul Morel personagiul sceptic și aceasta ne face să credem în însuși scepticismul autorului. Pentru ca un personagius al scanat să poarta atâta adevăr Intrimaa!, nu se poate ca pentru aceasta să nu fie rupt din însuși perioada concepție și de credință ale autorului. In ceia ce privește pe celelate personagii principale, cum este „Abatele Daniel" fratele drului, Morey și Mongegniorul Beeme, autorul s’a străduit să radele ceva adevărat luptându-se inpotriva sa însuși și de aceia personagiile acestea au ceva de silit in plăsmuirea lor, ceva de exagerat in toată atitudinea lor. In special facem această remarcă in oe l privește pe Abatele Daniel, a cărui suflet , da și frumos conceput este slab speculat de autor. Dar concluzia piesei in para spiritul pozitivist înfrânge printr’o demonstrație de argumente omenești, tot asia ce este forțat in suflet — datorită unor dogme și ficțiuni ale sfinței noastre și care ne evidențiază in chip indubitabil scepticismul Însuși al autorului. Cât despre Ducesa de Chailles, care este panoul de legătură și in acaași timp tărâmul pe care să exercită acest duel, autorul k’a conturet cu toată cunoștința adâncă pe care o are despre suflstul femeiei. Dialogul pare de multe ori este prea lung și pare asta greu prin :„însăși esența piesei, Lavedan l’a speculat cu o păsatrie de condei puțin comună în așa fel incăt să nu provoace n ici cea mai mică oboseală auditorului. In rolul principal Abatele Daniel apare d Ștefan Braborescu. Inconteptiibil că rolul Interpreta de d sV este «n rol extrem de greu Mai intăi prin fineța ideilor de spirulat cuprinse în el și apoi prin insuși acea notă forțată dată de autor de care ara vorbit mai sus. Un preot care revine la practicat după ce prin sceptiaism să îndepărtează da toate plăcerile vieței in cari a trăit atât de mult. Un preot cari din credință își face ultimul său rost de viață și cari își iubește Dumnezeul mai mult într’un fel de poezie barbară dacât cu evlavia unui preot. Un preot care la prima întorsătură din oiima viețui «arte gata să cădi laxăgi in dominația celor pământești și cari după un schacium indalunt dus in sine însuși sa pune — nu ii adăpostul propriei sale credințe — ci tot la acel al împrejurărilor pentru a se putea sustregi petimei .... Acesta este rolul greu al chiul Braboreanu. D-sa a făcut tot oaia ca i’i permis să facă fizicul d-eale. Nu ne-a redat îndeajuns personagiul trăit de oaie vorbește sutorul. A fost mai de grabă un nou celeîesiat decât un abate cunoscător de tot psioBtar In actul III-sa puteai accentui mai cu patere procesul sufistiso trezit da vorbele fratelui său d-lui Moray. In schimb in actul III in cere preotul sa pune sub prirasa ocrotitoare a suparioruiui său spre a i&feí