Evenimentul, octombrie-decembrie 1919 - ianuarie-februarie 1920 (Anul 27, nr. 177-280)

1920-01-28 / nr. 267

­ ANUL AL XX­VIELE­A NO. 267 ■SS*!» i A­S ! PIAȚA UNIRFI 25 Bani %în m El partidului temoerat Inserții și Redăm* paginal 2*8 I leu muski Un număr vechi* 54 bem* ^ .edat­\a |^4m\msUa\\a Ce sunt Camarile actuale? Această întrebare care oa s'ar f pus nici odată dacă Gambrile reviz,ioon­îte de la Iași, dizolv­at­ de ti. Al. M­a­r­gu­i r­o­man - Mackens­e­n, și-ar fi împlinit pe de-intregul misionea, s-a pus pentru prima oară in ziua de 10 Noiembrie 1919. Mesa­jul Tronului conținea intr'a­­de­văr o frază din care se putea deduce că actualele Camere ar a­­vm misiunea de a modifica Con­stituția. Din primul moment, nu numai noi, dar și partidul d-lui general Averescu, ca și partidul socialist am pus ches­iunea așa cum tre­buia să fie pusă, adică pe tere­nul juridic și nu ne a fost greu să demonstrăm cu textul Consti­tuției in mână. 1) Că de la 1866 încoace, adi­că din ziua in care România are o Constituție, nu mai poate fi vorbă la noi in țară de o Cameră Constituantă, care nu poate avea un rost de­cât atunci când e vor­ba de creat ceva din nimic, cum ar fi de exemplu astăzi dacă pe ruinele fostului Imperiu rus, un guvern care ar avea increderea majorităței poporului rus ar vrea să pună bazele unui nou regim de Stat. Camerile actuale din Româ­nia pot fi: sau o continuare Camerilor de revizuire de la Iași, a care insă n’ar putea modifica tex­tul Constituției de­cât in limitele punctelor fixate de Cam­erile ordi­nare din 1913 și nici intr’un caz n’ar putea reveni asupra modifi­cărilor înfăptuite la Iași, sau sim­ple Camere ordinare, care, dacă socotesc că Constituția in urma transformărilor provocate de răz­boi, trebuește să fie ar putea, conform art. modificată, 128 din Con­stituție, să fixeze punctele ca­re trebuesc modificate și apoi să se disolve de plin drept pentru a permite alege­rea unor Camere de revizuire. 3) Pentru noi Camarile actua­le, produs al loviturei de Stat din 25 Septembrie 1919, sunt ilegale dle fiind constituționale și nu pot hotârâ nimic care să lege țara, pentru că la alegerea lor in ve­chiul Regat, nu a participat de­cât 44 la sută din numărul ale­gătorilor înscriși fi­ liste, chiar da­că am socotit drept valabile votu­rile vordiștilor de stradă și agen­ților electorali britimiști, cari au fost prinși votând de mai ori cu cărțile alegătorilor multe morți sau absenți. Cele­lalte partide politice : par­tidul liberal, partidul țărănesc, grupul istoricilor de sub condu­cerea duumviratului Iorga-Guza și partidul nemțesc al d-lui Marghi­­loman-Mackelnsen, nu numai că au considerat actualele Camere le­gale, dar, in contra celor­lementare principii de drept mar­e con­­stituțional, au susținut că actua­lele Camere ar fi o Constituantă / D-nii C. Dissescu, profesor de drept constituțional la Universita­te, nu s'a jenat de loc să sus­ținu această monistruositate juridi­că. Nu ne mai ocupăm de opiniu­­nile d-lor Manolache Carugla­și Nolică Antonescu, cari scrieat prin „Viitorul“ că Constituția de la 1866 a interal de &mai există Spre­ surprindste» eeîeuîliei noastre politice partidul liberal, prin oficiosul „Viitorul“, declară astăzi că actualele Camere nu sunt o Constituantă. E desigur un dar de anul nou pe­ care d. Ion Bratianu il face bunului simț și adevăratelor prin­­cipii Constit­uionale. Luăm act de declarația „Viito­rului“ și viseam partidul liberal alături de noi, de „Liga Poporu­lui“ de partidul sociabil și de majoritatea corpului electoral al țărei, in blocul care zilnic spo­rește al acelor cari cred că o în­dreptare a situației nenorocite de azi trebue să înceapă cu disolva­re­a Parlamentului. („Româniman“) ..........­— §■«-----------------* Spscula cu vitele Precum am­ anunțat in unul din numerii noastre trecute, numeroși negustori din Muntenia, in special din București, au sosit in orașul nostru și au făcut mari cumpără­turi de vite, din Iași și din Basa­rabia. Vitele cumpărate pe prețuri variind intre 4­5000 lei, sunt transparate pe jos in Capitală Dacă se face acest soi de negus­torie, numai că ea aduce mari pro­fituri celor care se ocupă cu aseme­­nea operațiuni. Acum două zi­e, au pornit pe jos din Iași, 42 vite cumpărate de mai mulți negustori din București. Cumpărate se vede mai ieftin din Iași și­ din Basarabia, transportate in Capitală, vitele sunt unde chi­­logramul de carne se vinde cu 12 franci, tocmai prețul la care ar vroi să ajungă și la noi casapii. Vitele lipsesc, și­­ carnea impuți­­­nându­se si vinde fatal mai scump, —■ așa ni se spune de către cei in­teresați. Desigur, și in cazul acesta, ce măsuri se iau de către cei in drepț ? Să se oprească acest negoț, care se face in dauna populațiunei ieșene. Să nu se mai permită ieșirea din cuprinsul județului nostru a vitelor. Să se stabilească definitiv odată pen­tru totdeauna, desigur pană la tim­puri mai bune, prețul camei de vacă. Să se facă ceva și pentru neno­rocitul acesta de oraș. Să nu crea­dă cei din administrația comunală că e suficient ca membrii ei să se plimbe in trăsurile Primăriei și sa apară la Teatru in loja Primăriei. Să se vadă, să se simtă măcar cât de cât că Iașul are o Primărie. Să nu se joace Primăria cu ordo­nanțele, cu dispozițiile luate in pri­pă, pentru a le anula a doua zi. OTM/ftM«- ................um väft&aS» Deschiderea ses­ curiei cu juri Mâine se deschide in focelul școa­­lei primare fiabel I din strada Tom­a Cozsaa, sesiunea extraordinară a Cur­­ții cu Juri. Curtea va fi prezidată de d­l­. Ciochediuiu, Consilier 1* Curtea da Apai, Informații ! Ziariști care au drept la permanente pe căile ferate, trebue să trim­iată imediat­­ la ministerul Lupri Publice | cererile lor. O cumiajuns specială va fi lucra timp de o lună de zi­­­­ie, ie vederea eliberare­­a­ i­eristei permanente* i) Or, Bâdărău a fost,numit, me­­­­dic primar al spitalului Precista din I Roman, in locul d-lui dr. C. Mârzescu. ] Carnea de porc s’a vândut ori cu 12 lei ech­ilo­gramul. De la 9 s'a urcat la 1­0 lei, de la 10 lei a fost coborât prețul de ad­ția comunală iarăși la 9 lei, dar de fapt carnea de porc sa vândut și se vinde precum vedem cu 12 lei. Reacțiuena in Ungaria­­ la Ungaria se urmează cu energie 1 represiunea mișcărei revoluționare. Este o adevărată teroare albă care s’a înstăpânit, in locul celei roșii. Tri­bunalele condamnă la moarte sute de indivizi cari au dat concursul lor guvernului bolșevist a lui Béla Kun. Reacțiunea este atăt de puternică, nu­căt reprezentanții Antanței au tri­mes la Paris rapoarte de cari nu la­să să se vadă nici o îndoială asupra excesului care se comite sub pretex­tul de a curăța țara de pericolul bolșevist și de a asigura menținerea ordinei. Pe de altă parte, se spune că gu­vernul Huszár este calomniat și cu el nu poate lăsa nepedepsiți bandi­ții vinovați de hoție și crime săvâr­șite sub magia revoluției. Oamenii cinstiți n’ar trebui să fie ingrijați a­­ceștia își vor primi pedeapsa me­ritată. Cu toate știrile pe care le avem ne­­ este g eu a ne pronunța­tuației actuale din Ungaria, asupra si­însă se pare că tendințele reacționare stă­pânesc, cu toate că cabinetul a fost compus după voința Aliaților din reprezentanți ai tuturor partidelor și tuturor opiniunilor, cu exceptarea bolșeviștilor. Ceea ce este sigur, este faptul că in Ungaria nu s’a aprins incă lumina regenerărei ci domnește haosul, dezordinea și patima. Astăzi Piața Sf. Spiridon a fost lipsită cu totul de carne. Nici un casap nu vândut carne. De altminteri, nici zarzavaturi ■ nu s’au prea găsit in piață. - ] ț Ministrul de interne a fixat pentru : * Februarie, examenul pentru a sa­­f­a­ria de­ funcționari din poliție, numiți si­­ provizoriu in serviciu, in timpul­­ campaniei. Notăm că in poliția ieșană nu se găsește nici un suncționar in această categorie. Otelul Palace din București a fost cumpărat de un consorțiu a­­merican cu suma­ de 600.000 do­lari, ceia ce represînta dixpa cor­ I sal actual o valoare de 27 m­ili­­s­oane lei. Otelul care o coa*fric|îe recen* ta, d­initatea răsboiului și a cos­tat circa 6 milioane lei. A­facer­ea lipsei de sare, din de­pășitul parchet­ local,­­ cercetată acum de f­ostă noapte a încetat din viață d-na Maria Batman, mama avoestelii Vasile Batman. Un inceput de incendiu s’e ivit astă noapte, in oasele Droau, din strada Lăpușneanu. Focul a fost curând localizat Mișcarea in poliția leșală * In poliția ieșană, s’kb făcut avar,­­săr­le următoare: D. Marin Gheorghe, a fist avan­­­­sat ofițer de poliție clasa I-a; Miha­­i­lache Vasile sergent major clasa a­­ doua și Lițoiu Grigore,sergent ajutor. ] Băile comisiare și populere, func­ționează in toate Eitere, de la orele 3—7 după prănz, in afară de Demi­­nica, cănd băile funcționează intra orele 9 12 a­m, și Lunea cănd pen­tru curățenie băile sunt închise toa­­tă ziua. Aceasta pănă ce băile ar putea fi mai complect aprovizionate cu com­­bustibil ȘTIRI MUZICALE.­Al 11-lea con­­cert Simfonic va avea loc Vineri 30 Ianuarie ora 9 seara. Pa program : 1) SCHUMANN Simfonia No. 2 (Primă audi­ție 1), 2) MUSSORGSKY Noaptea pa muntele pregu, (Prima audiție), 3) WEBER. Uvertura oberen, Biletele la Miximovici. Administrația Comunală Concilier­ia. Curtea de g­ăși sub pasă de vite găsite i a pus la co­­ strada merciantul Simionovici, din Eter­nit Aței. E vorba ca acute vite să fii re­chigiționate: •asm.. MERCURI 28 IANUARIE 19­20- Serbările din Strass­burg . Diversele țări participă prin de­legați Delegații sunt in proporția cu numărul stu­­denților înscriși la Uni­­versități, cu numărul studenților din uniune și proporția țărei. Fiecare țară ara vit­igaî, și atesta a unul din amendamentele delegației româ­ne. Nu se iese diferență intre țară mare și mică, din acest punct de vedere. Se admite proporționalitatea com­tribuțiilor. Sediul esopiațiunei la Bru­xellesi Președintele comitetului provizoriu, care se adună odată pe ea, a Gian Garard, președintele u­niunei naționale a studenților fran­cezi, iar dintre cei 4 vise președinți, unul e oferit studenț’iei române Față de necesitățile studenției ro­mâne, ecel congres e bine­venit, prin experiența căpătată, prin organieația avară, prin uniunea națională ce e absolut trebi­ncios să o înființăm, și despre cere s’a discutat, in adunarea delegaților din Iulie trectst, la Bu­curești. De aceia s’a și hotărât in legătură cu centrul studenților din București, cu eono l­abul, de căte cinci delegați^ de universitate la București, in lmna de 20 iem­erie, pentru a soluționa, provizoriu, chestiunile urgente. din Noile relații cu lumea studențească străinătate trebuesc cultivate, pentru a putea cât mai mult folosi nevoilor noastre de joasă, «ere sunt destul de multe și mari, și pentru a­­ căror satisfacere, avem nevoie tot de mai multă ta­re și­­ muncă. N­e indreptăm cu toții, grupați in jurul steagului, fast de colegii stu­den­ți de la Paris, de la legația ro­­­mână, spre Cercul studenților din Strasbourg. Marșuri, căutate de o muzică militară, ne trezesc din o­­boseala celor șase sile de călătorie, iar vioiciunea măsa atăt de cunoscut și la noi, cu cuvintele: „Noi suntem armatele de siăine“, ne «acordează pasul și privirea. Era cuvântul, ce ne ajutase in pre­­gătirea zileior de jertfă și glostie și pe noi Ac»;;sâ ne spropia, ne unifica simț’rile. Fără să vrem, cei zece de­legați ai stnder-țîmii romăne, cântam incet cuvintele realizate, pogorâte in viață astăzi. Străbatem partea veche a orașului, trecând brațele răului Iii, apoi ajun­gem la Cercul Studenților. Clădire impunătoare, luxoasă, unde suntem primiți cu­­ multă dragoste, și unde președintele Zillhardt ne urează bună venire. Vremea posomorâtă și ploioasă. După amiază toți delegații români, ne întrunim intr’o consfituire, ho­tărând să se manifestăm ca repre­­zintare, nu a diferitelor universități, ci a etudestimei române, cum trebuia să vorbim și mai ales să evităm fra­zele, eu sapă fiind spuselui (Sfârșit) Ir Cronici Teatrală , Dudul“ piesă in trei acte de Henrii. Lavedan Aseară s’a janat pentru a patra oa­ră, piesă „Duenul“ de H Lavedan. Datorită faptului că n’aau avut spa­țiul nuossar la Ump, faasm­eeaaată cronică cu oare oara intârziem „Dualul“, face parte din «șa ne’ mita! repertor oh temă. Și poate tocmai aicea uită osuza că pricUoar­ea s’a grăbit el via e’o vadă, de oa­re­ce el se mulțumește cu reprezen­tați­le distractive sau spectaculoase oual­e. Martira, de­cât cu o piesă la oare de care spectator trebuo sa co­laboreze cu mintea sa la desfășurarea acționai. Acțiunea in anaa­enea piere nu es­te pariată atâta de personagii ci­ mai ales de idei. Ideia stăpânitoare a „Dualului" este atrăvechiul conflict Î iornit intre aaisticismul religios gi­ntre scepticiaiwal aoaitivismului In acest oculiot p’an pntnt remarca de la inciput­el simpatia autorului el îndreaptă către d-rul Morel perso­nagiul sceptic și aceasta­­ ne face să credem în însuși scepticismul au­torului. Pentru ca un p­ersonagius al scanat să poarta atâta adevăr Intrim­aa!, nu se poate ca pentru aceasta să nu fie rupt din însuși perioa­da concepție și de credință ale autorului. In ceia ce privește pe celela­te personagii principale, cum este „A­­batele Daniel" fratele d­rului, Morey și Mongegniorul Be­eme, autorul s’a străduit să radele ceva adevărat lup­­tându-se inpotriva sa însuși și de a­­ceia personagiile acestea au ceva de silit in plăsmuirea lor, ceva de exa­gerat in toată atitudinea lor. In special facem această remarcă in oe l privește pe Abatele Daniel, a cărui suflet , da și frumos conceput este slab speculat de autor. Dar concluzia piesei in para spiri­tul pozitivist înfrânge printr’o de­monstrație de argumente omenești, tot asia ce este forțat in suflet —­­ datorită unor dogme și ficțiuni ale sfinței noastre și care ne evidențiază in chip indubitabil scepticismul Însuși al autorului. Cât despre Ducesa de Chailles, ca­re este pano­ul de legătură și in a­­ca­ași timp tărâmul pe ca­re să e­­xercită acest duel, autorul k’a contu­ret cu toată cunoștința adâncă pe care o are despre suflstul femeiei. Dialogul pare de multe ori este prea lung și pare asta greu prin :„în­săși esența piesei, Lavedan l’a specu­­lat cu o păsatrie de condei puțin comună în așa fel in­căt să nu provoace n ici cea mai mică oboseală auditorului. In rolul principal Abatele Daniel apare d Ștefan Braborescu. Inconteptiibil­­ că rolul Interpreta de d­ sV este «n rol extrem de greu Mai intăi prin fineța ideilor de spi­rulat cuprinse în el și apoi prin in­suși acea notă forțată dată de autor de care ara vorbit mai sus. Un preot care revine la practicat după ce prin sceptiaism să îndepăr­tează da toate plăcerile vieței in cari a trăit atât de mult. Un preot cari din credință își fa­­­ce ultimul său rost de viață și cari își iubește Dumnezeul mai mult într’un­­ fel de poezie barbară da­cât cu ev­lavia unui preot.­­ Un preot care la prima întorsătu­ră din oiim­a viețui «arte gata să cădi lax­ăgi in dominația celor pământeșt­i­ și cari după un schacium indalunt dus in sine însuși sa pune — nu ii adăpostul propriei sale credințe — ci tot la acel al împrejurărilor pentru a se putea sustregi petimei .... Acesta este rolul greu al chiul Bra­boreanu. D-sa a făcut tot oaia ca i’i permis să facă fizicul d-eale. Nu ne-a redat îndeajuns personagiul trăit de oaie vorbește sutorul. A fost mai de grabă un nou ce­l­eîesiat de­cât un abate cunoscător de tot psioBtar In actul II­I-sa putea­i accentui mai cu patere procesul sufistiso tre­zit da vorbele fratelui său d-lui Mo­ray. In schimb in actul III in cere preotul sa pune sub prirasa ocroti­toare a su­parioruiui său spre a i&feí

Next