Evenimentul, octombrie-decembrie 1919 - ianuarie-februarie 1920 (Anul 27, nr. 177-280)

1919-11-26 / nr. 221

F — AN­UL AL XXVII-LEA NO 221 ^.«4m­ya si IAȘI PIAJA UN­IK ti 25 Bani Or­an al larb­iala: Democrat EAKMaH» Insert și Rednine paga&a 2-a­i lea răzbâl Un număr vechia 5& tmtf Nota ultimatum adresată României e, precedată de un preambul, re­dactat de d. Georges Cleme­nce­au, prin care se afirmă că Romania um­bla cu tertipuri, că n’a fost niciodată sinceră, etc Negreșit d. Clemenceau are in vedere pe d. Ionel Brătianu când face astfel de afirmațiuni, lăsat condusă de politicianul Ponosul insă il poartă Țara. Țara care s­a grandoman și sec, lacom de­ putere și de... glorie personală, de omul nefast care ne a adus in situația de astăzi, in ajunul ruperei relațiilor diplomatice cu Antanta. S­a spus totdeauna, că „popoarele au guvernele pe cari le merită“. Noil­ alegeri insă au dovedit că, atunci când prilejul i se oferă, Țara se leapădă de dictatorul ce i s’a impus, de șeful ,,Maffiei“ colectiviste.. Răspunderea o poartă acum, nu d. Ionel Brătianu, ci dublura sa, d. general Arthur Văitoianu, care dă din , ori in colț, ftindu-i groază a semna pergamentul păcei. Astăzi insă e prea târziu. Guvernul Văitoianu e dator să mai rămână la putere, ca să iscălească tratatul de pace, si portând, in locul principalului vinovat, retras in umbră, toate urmările politicei de duplicitate a d­lui Ionel Brătianu. VVmMM­omaiițMM NaimMMMMMHÎbMMM tittBMaaMUMMMUMi it*. t ?j*.­Kij>xu rmomma V La porțile Orientului ! Astăzi, 25 Noembrie, expiră ItTimi­îtiul pus de Consiliul suprem guvernului român spre a răspun­de ultimatului. Ca pa timpul re­gimului brălimvst, cabinetul de generali s’* * dedat sa manopere spre a câștiga timp și a nu răs­punde notei Aliaților. Nota a ve­nit em­ptatâ prin ofi­cal telegrafic din București, in­cât­ reprezen­tanții gu­vernelor aliate au fost nevoiți să facă cunoscut d­e un ministru de externe și părțile tă­ia­te la oficiul telegrafic. Guvernul abia a deschis lamentul și ra și amânat pe Par­pa­trO­ zile, pare că n’ar fi nimic d'a lucru. Toate aceste șiret clicuri de orientali sunt însă zădarnice, pentru că, un guvern sau altul va trebui­­ saî semneze tratatul. Lu­crul acesta reesă și din textul Mesagiului. Atunci pentru ca gu­vernul de generali viteji pe câm­pul de luptă dă înapoi înaintea unu­i simple turtii ? Și astăzi, tot d. Ionel Brătianu trage sforile ? E timpul ca acest politician iu­grifat ștțoul să fie scos la pen­sie, iar Țara si’și ies locul ce i se cuvine i­a­radul statelor civi­lizate. Tot ce era metodă orien­tată ia politica rominească să fie trecut la muzeul de Vechituri. sfijii și drepturile politic« fi« pura o?­ opinia publică — și In­special — nu sunt încă t­­­lt« tâiutu iu «su­pra «copului urină­rii *i« fe«e*tinste pr n lupta dusă pentru a conlorzit drepturilor po­l­tica. Dovada « u­lt Mia conferința ținită la Teatrul Național da D na Victori« îi tăuoe Eu'u­­ ilimntțiata in Mura si ăl ostilii­a, pi pricotu­l si I­n­ Basarabia notau 4 rm­bie.Uni ; „Ferie»« nu­i In­is» pregătită pentru drepturile po­litiei.“ Hiiiia «oMfuianțiara ar fi ui­t­ii »Hoție ,pii>gi «inul politin «I „Rao* rîâjioi pent­ru titiiau Cioarea uivită și P'iltitida s íuftiotlor“, Hr îl vămi­ră oii tipii I urmărit e TfiD pluiren­­ iuti “*ărî snuipit­, oft la ti»*ă nu •eta ămia făcerea unor 8Mii»ij­i pes­­«i.Căio iii di durii pi du a mira iu «alt jul lnpul.ti politica fără vru un b­ăi­lut practic și folositor întregii Buci­etăți Audăila 4a aia! ila priisdă și din iest iuip« huts da ietmeaisU da a »ț­n­e lui Aguitrita în ii­ci uil partid pe t­on», in­ da a läfetaitea un partid dramníOr, fiind gata oricând a da lot eprtjlítüJ «Celui partid ne ar ísiíap­ 10» programul lor. «îangrana «orală,­­ta tiare eunt ou­­pi­ iiiiáe la ale titrat milű societății, e­l»vba învechită gi prés jutuim vini­­íinia, mi să iubi poată fi curăț să pa­­ndulate­­ ea treime arsă cu forai roș, dain vie« să salvătu «leiaiea­­t»tö «anatosa», ce se mai găsesc ici ft colo. .. Punctele esențiale ale programului samsuiste'or sunt: Lupta apatra si noul Banului, lupta­­ contra prostitu­ției, caaterea paternității, pretențiu­­nea copiilor și a fetelor tinere, lup­­ti pentru hisienă, lupte pentru ri­dicarea stării cultura­le — ori toate acesta opera sociale nu se vor pu­tea înfăptui — daca fesiieale nu vor avea dreptul să voteze, sa ia parte la elaborarea ș i spirosrea regilor ea ar consacra sceats principii Lupta lor ar fi ««darnică n’sr da nici un rezultat, dacă nu vor avea mijlocul prin obîc să poată realiza deKideratele lor. tin­ora «o o faaion­ă chem­ată s’o îndnplin­esccă in cercul m­ostrâu« ni­căiminului, eu o datoare ,a’o litdepli­­nefli Hi fi și in societfitw­­— siusssai aga igi va putea sustrage copii inflenței unui societăți comupt», decăzute va pu­îmi for lua din ei viitorii cetă­și­țeni dimini­ți ai acestei țări in tm^itu, 1'dHiun cc­hi ai mare­i tuturor e Innon­gu­efița gi incuitara nsaseior fa­­ineegi’. Dar fiți fără fr­ijă , nu ne vom pruncuța înaintea lor nu um­« știi ce •’bonu­i ncwplicitto do pol­tic» ««ternă mm internă, tratănd despre l­iga na­­țiuni­lor unu minorități; voui căuta mnu«i sa le căpătăm ăprobni­ tnn pen­­tru Inlătu­rerea neajunsurilor gi­re lolnr de nare Hu­lară și să !« Lmsai «ă în­țelaega că sunt și «le ființe o­ bunu*gt­ » vămi datorii și drepturi in «ocleta­te. Atunci când ne vom admti», intu­­neca­telor femei de la țarâ și ie vom nero votul, niämudulsă ră luptăm in contra el­onsi&mului, să le vom boiT­­pa­da sărăcia și mizeria adusă ce a­­cest vițit­, re mai paate Îndoi cineva Că nu ne vor da votat in mod con*­știent ? E cura nevoe pentru aceasta da cursuri speciale, da o «numită e­ducație, de o anumită cultură ? Și mai promis de toate vre« să scăpă« f­mei 19 d» grozav­a­u»și vi­itor regim socialist comunist — în care foareea­t- socotită drept un lu­­cru, un bun al societății putând dispune la ea oricine oricum va vrea. Pentru Educarea d­e îndeplinire a acestor opere ace^a e, ® nevoe de so­lidarizarea tuturor femeilor, de o luptă aprigă gl nacurasstä pentru e­menciparea noastră civilă și politică­­ pentru egalirea drepturilo­r noas­tre ucu a le­rbf.rba­ilor. Numai astfel vom putea vindeca o«sluirea da va­lele actuala și s’o salvăm de rîndu­­irile ce o îmi așteaptă. ELENA POP avocat I sm fa­l­s­a­­ Ti tr0TWi a 111 eW« •■ [UNK] [UNK]&' V# 4r dk.mmnkAi (ca și cu lumina electrică­, admi­nistrația comunală a Iașului se fa­ce vinovată și cu pâinea d­e câte­va zile, iarăși e goană după pâine , bătăi, incidente fel de fel, provoca­te de grămădeala publicului la u­șile pilănilor. Neprevederea e boala actualei ad­ministrații comunale, care se ocupă cu ori­și ce, afară de nevoile po­pulației. Cici, dacă aveau dumnea­lor de acolo grijă de ieșeni și îi dorea inima după nevoile lor, n'am fi ajuns să plătim, astăzi lumina indoit, n am fi ajuns ca străzi in­­­tregi din Iași să rămână de săp­tămâni fără lumină, n am fi ajuns din nou să ne batem după pâine. Distinsul medic chirurg d dr. P. Angh­el a fost recomandat de către consiliul facultăți de medicină, să suplinească catedra de Patologie ex­ternă, de la facultatea de medicină din Iași. Teatrul National și studenții După o nouă dispoziție se aduce la cunoști­nța studentelor și studen­­ț­lor ofi începând de­­ 1 oi 27 curent, vor avea intrarea gratuită numai­­ a bal­con banca IV în dreapta și stânga, plus locuri da balcon dacă lojile vor rămâne nevândute. Cu aceasta stu­denta câștiga. c& au mai stau în pi­cioare toată piána la parter și în loc de 25 locuri o mai aveau până acum, du ?-0 loffin Garderoba s­ob ‘isto­­rio și se va achita la dna Botei ga­ră controletă de la Balcon. DIN CLUJ Comisiunea­­ universitară, însăr­cinată cu aranjarea m­otiv în viitor da inaugurare a Universității, consta­­­tând că universitățiil­e străine din pricina surd­ltiii timpului „sa găsesc în iusponi­bilitate de a lua parte la serbări, a hotă­­rn­ că festivitățile da inaugurare Bft se țină la 1 Febru­­ssi ia 11­18, — Brigada 16 de artileria da sub nu­m­a uda distinsului și a viteazului co­­­lonel N. Opran și-a luat reșadința in garnizoana Cluj. Mațo „formată din regidimitskíi 31 și 32, comandate de f­­nii colonei Roon și Viadecou, cale dintâi regi­­z­oaie formate din ardeleni. Brigada 16 ș­­-a înscris eroic nu­mele in ultima ofensivă, legându și nume­ly de localitațiie : Hacanaș, Tis­z«lurid, Tisztálddá, Tisîftiok și Mis­kölcs. Bateriile care formează iipetau re­gimente au și început să sosească u­na câta una — Dl. Dr. V. Menții­), profesor agregat de geografia la Universita­tea din Cluj, "a primit însărcinarea din partea Soc. l­eg Kom­. da Geo­grafie idi» Kiissrvfti de a­­ redacta Dicționarul geografic al Triusüva*­uro, in cadrul Marelui Dicționar ge­ografic al României. — Mizeria de locuința e atât de si«i­ljită in Cluj, încât am­rnința a îm­piedeca înființarea Operai Române Suntem informati, că actorii soliști angajați părăsesc orașul și angaja­mentul pe motivul lipsei de locuință confortabilă. Procesul sindicalistului Tanase La Curtea Marțială ea judecă as­tăzi procesul sindicalistului Tanase, secretarul clubului socialist din lo­­­­calitate. Lucrătorii de la atelierele de la Frumoasa au suspendat lucrul și eu venit in corpore la Curtea Marțială, cerând ca procesul să el judece afa­ră, spre a putea asista cu toții. De asemeni și o mare parte din personalul de la Regie a suspendat lucrul, pentru a asista la proces. MERC­URI 26 NOE­MB­RIE 19­9 Greva funcționarilor Judecătorești din orașul și Județul Iași Eri a luat loc în sala Tribuna’u­­■liai­lași Secția l­a întrunirea tuturor funcționarilor judecătorești, spre­­ a discuta cu privire la artorsul greve ; întrunirea a fost prezidată da d Gh. Gavr­ile sau Grefier, care felicitea să ia funcționari pentru con­dacta­­tsm dinstre dânșii, mulțumește de a­semeni d-lor avocați cari au bine­­venit a lua parte in această conv­fă tuira Mai departe d-sa arată pa court, do’cauțale funcționarilor jude­cătorești, cari sunt acele indicata de sindicatul central al Funcționarilor Judecătorești din București. Dl. Preșadinta dă cuvântul d-lui avocat Harry Șuțu, membru In con­siliul da disciplinat al Parcului Iași care os citează pe funcționar, pentru solidaritatea ca au avut-o până în present cu privire la grevă. D-sa arată mai departe că cu toa­te că nu a fost momentul acestei măsuri astăzi, încă îi îndeam­­nă a continua cu aceiași energie acest act cu care iau început, gi-i asigură din partea Corpului Avocaților din orașul și județul Iași, că va face toate demersurile necesare pentru satisfacerea doleanțe­or funcționari­lor judecătorești. D. St. P. George aoo­ezprimit sim­patia ce o are pentru funcționari, ca umil ce a fost copist și ajutor da grefier îs curta D-sa fen­citeturi de asemeni pe funcțion­ari pentru cil au fost toți solidari și pașnici și numiși astfel vor reuși doleanțele lor, pre­­sa­țând­oft va convoca Consiliul de disciplină pentru a lua demersurile cuvenite prin o moțiune ce o vor formula. De asemeni au mai luat cuvântul d-niî . Ghițescu, Osvald Racoviță, I. Ring. I. Gheresim, G. Sisaionsacu și N. Patrea avocați, cari cu toții au fost pentru contin­uarea grevei până la asigurarea desăvârșită, venită de la persoana competintă. Ultimii iau cuvântat d­in­ I. Po­pomai și Gh Vortic, Grefieri, o&ri mulțum­esc pe rând de lor avocaț­­i azi au binevoit a lua parte pentru con­cursul ce-l vor da. Astăzi are loc atât la Tribunal cât și la cercul avocaților din Iași câta o întrunire la cari se vor desbate oh­est­iun­i c «e se vor propună în viitor pentru continuarea grevai. Procesele de la Curtea cu Juri Cu începere da­ta 28 Nocuibris r. o. se deschide in sesiune extraordi­nară Curtea cu Juri din jud lași. Până in presant s’au­i­uat ura­ă­­toarela procezs : Vinari 28 Noesabria a. o. pe Gh. T­ărnăucaanu pentru delictul electo­ral și I Moldovanu pentru a­sas­iat, Sâmbătă 29 No­embrie pe G. Postea pentru omor, Luni 1 Decembrie a.c. pe N. Postulații­ pentru dara de foc și pe Maria Zahar­a pentru prum on­­cider­e, Marți 2 Decembrie p.» O. Stroes, D. Stroea, I­. loan, C. Ancuța pentru omor, Mercuri 3 Decembrie pa Ghica­­<­­oatăchascu și M Abra­­m­ovici pentru tăinuire și furt, Joi 4 Decembrie pe G Perdelea și Gh. Po­­pescu pentru delictul electoral și pa V. Teodorescu pentru omor, Vineri 5 Decam­beria pa Sf. Anstița, I Marin și al­ți pentru tâlhărie și omor, Sâm­bătă 6 Decembrie pe N. Prisacariu pentru loviri cauzatoare de moarta, Luni 8 Decim­br­e pe Gh. Varnea pentru omor, Meh­mri 10 Decembrie pe I. Chirilan și altul pentru omor,­­Joi 11 Droiembrie pe Nastian pentru loviri cântătoare de moarte, Vineri 12 Decembrie pe­ntrul b­ib pentru atentat la pudoare. Rămăns a se fixa ulterior și alte procese de mare importanță. Din cercetările făcute­­ ori de către medicul legist, s’a stabilit cu preciziune că ma­orul Fptes» a fost om­orît prin două focuri de revolver. Toate celelalte versiuni in această nenorocită dramă, sunt deci cu totul inexacte. Patronul Liceului National. Cuvântarea d­lui profesor Const Stamboliu. «I Gheorghe As ®eh», promotorul au­­turei romănești, din care doar d-ris­ Golodenas, îngâmfatul director al «in vasiului gracesc­ din Iași, pe la 1813, voia pâ­r gonensau, pe acest obracuic fecior de popă, care cuteza să facă știință in fisuba «estim­ptă vină a țăranil­or. Simeon Bârnoțiu, profesor de teri­tul na­tural“ de la 1855 înainte la­­« coastă Acad »*iie, färmorn! unui nou curent național sa viața politică a principatelor* noastre. Un conSscător politic distins, in stare să se ridice până la cela mai sarzi înălțimi de gândire, suflet avântat și idealist pănă la complecta abnegațiune Ștefan Micle Ardeanul, soțul Vu­ronicai Mic­u, eminentul profesor de F­zică, prediscesorul d­­nn Patru Fani, care a fost profesor a ei intre anii 1866—78. Grigore Cobălcescu, excelentul om țaralist care iși ducea școlarii pat­tru expesie.­.1} sau in grădina botanică a lui Anastasie Fătu de la Râpa Hal­benă de azi sau la Musaul­da științe naturale (Medici și Naturaliști) a tirul Cihac din Tărgal de Sus. Ion Rop Basarabeanul învățat in latinește. Vasi­« Fabian de peste munți, ne­­potul Mitropolitului Bob din Blaj, care igi.latinizase numele in Fabiăn­. Emanuel Chinez, Teodor Statuau acesta din urmă un stipendiat al eforiei școalelor pentru studii la Vie­na, de unde sa întoarce la o ca­tedră de la Academia Mihsilaua. Marele Mihail Kogăilniceanu a cărui singură secțiune de introducere ti­părită, plătește cât volume de istoric prin Înalta sa valoare patriotică și educa­ivă Gheorghe Sfintesau Moldovanu­, un copil sărman, crescut in curtea Mi­tropoliei din Iași și tristes cu o bur­să de Mitropolitul Veniamin Ir studii in „Chios“ pentru ca la intoarcari să devia unul din stâlpii școlii ro­mânești, autorul unor manuale da gaoala pentru vremea aceia, August Treboniu Lazu­ian, reor­ganizatorul liceului după 185­2, in urma retragerea la pensie a lui Gh. Saulescu și care, impreuna­ cu eru­ditul Al Papiu Ilarian dau o nouă strălucire Academiei intre anii 1852 — 1856, când ambii pleacă siliți din Iaș­i care ii adăpostise. Dacă la acești 14 dascăli strânși de pretutindeni și al căror nu­me si* eătnesc frișa mai sus amintită, adăo­gi’m pe Basarabeanu I . B. 1. Haadan, marele poliglot și erudit profenor pe lr­­ 1882, precum și pe Ion Ghica cava venia din Muntenia ps la 1841 — 42 pentru a preda economia politic« , cursul superior al Asodamemiai, pre­cum și pe invăța­tul filolog din Bu­covina Vasila Burlat. Ințelegam ce vin focar de cultură s to­t această Aca­dem­ie, care chemase la sănul ei pe t­iți fruntașii culturei romănești de pretutindeni. D­acă nu asaiutim și du ilustrul­­ Titu Maiorescu, care a fost rantorul acestei Academii pa la 1862, precum și de faptul că d. Petru Foni, o po­doabă a invățăînăutu­lui a profesat vre o 12 ani la această școală, iar că marele apostol al culturii românești, acela căruia, prin o muncă fără pre­get da decenii întregi, i se datorește la «are măsură fapta de azi, și pen­tru care nu este coic din pământul românesc pe care să nu-l fi călcat și tainic ungher din trecutul neamului nostru pa care să nu­­ fi răscolit, Dl. Nicolae Iorga, cara a fost stră­lucitul elev al acestui liceu, avem o icoană credincios­ă și complectă a unei activități cnnt­ruie neîntrerupte in jurul aceluisi crez acționa­ io oare cu toții cai crezut până in clipa biruinței. După ne stloca omagii de respect și admirație venerabilului profesor, pensionar, d, Brandia, cele ce sa sublinia cu furtunoase ova­n­de asistență, acestui bătrân viguros, care reprezintă generația care a crezut §j,

Next