Evenimentul, octombrie-decembrie 1919 - ianuarie-februarie 1920 (Anul 27, nr. 177-280)
1919-11-26 / nr. 221
F — ANUL AL XXVII-LEA NO 221 ^.«4mya si IAȘI PIAJA UNIK ti 25 Bani Oran al larbiala: Democrat EAKMaH» Insert și Rednine paga&a 2-ai lea răzbâl Un număr vechia 5& tmtf Nota ultimatum adresată României e, precedată de un preambul, redactat de d. Georges Clemenceau, prin care se afirmă că Romania umbla cu tertipuri, că n’a fost niciodată sinceră, etc Negreșit d. Clemenceau are in vedere pe d. Ionel Brătianu când face astfel de afirmațiuni, lăsat condusă de politicianul Ponosul insă il poartă Țara. Țara care sa grandoman și sec, lacom de putere și de... glorie personală, de omul nefast care ne a adus in situația de astăzi, in ajunul ruperei relațiilor diplomatice cu Antanta. Sa spus totdeauna, că „popoarele au guvernele pe cari le merită“. Noil alegeri insă au dovedit că, atunci când prilejul i se oferă, Țara se leapădă de dictatorul ce i s’a impus, de șeful ,,Maffiei“ colectiviste.. Răspunderea o poartă acum, nu d. Ionel Brătianu, ci dublura sa, d. general Arthur Văitoianu, care dă din , ori in colț, ftindu-i groază a semna pergamentul păcei. Astăzi insă e prea târziu. Guvernul Văitoianu e dator să mai rămână la putere, ca să iscălească tratatul de pace, si portând, in locul principalului vinovat, retras in umbră, toate urmările politicei de duplicitate a dlui Ionel Brătianu. VVmMMomaiițMM NaimMMMMMHÎbMMM tittBMaaMUMMMUMi it*. t ?j*.Kij>xu rmomma V La porțile Orientului ! Astăzi, 25 Noembrie, expiră ItTimiîtiul pus de Consiliul suprem guvernului român spre a răspunde ultimatului. Ca pa timpul regimului brălimvst, cabinetul de generali s’* * dedat sa manopere spre a câștiga timp și a nu răspunde notei Aliaților. Nota a venit emptatâ prin ofical telegrafic din București, incât reprezentanții guvernelor aliate au fost nevoiți să facă cunoscut de un ministru de externe și părțile tăiate la oficiul telegrafic. Guvernul abia a deschis lamentul și ra și amânat pe ParpatrO zile, pare că n’ar fi nimic d'a lucru. Toate aceste șiret clicuri de orientali sunt însă zădarnice, pentru că, un guvern sau altul va trebui saî semneze tratatul. Lucrul acesta reesă și din textul Mesagiului. Atunci pentru ca guvernul de generali viteji pe câmpul de luptă dă înapoi înaintea unui simple turtii ? Și astăzi, tot d. Ionel Brătianu trage sforile ? E timpul ca acest politician iugrifat ștțoul să fie scos la pensie, iar Țara si’și ies locul ce i se cuvine iaradul statelor civilizate. Tot ce era metodă orientată ia politica rominească să fie trecut la muzeul de Vechituri. sfijii și drepturile politic« fi« pura o? opinia publică — și Inspecial — nu sunt încă tlt« tâiutu iu «supra «copului urinării *i« fe«e*tinste pr n lupta dusă pentru a conlorzit drepturilor poltica. Dovada « ult Mia conferința ținită la Teatrul Național da D na Victori« îi tăuoe Eu'u ilimntțiata in Mura si ăl ostiliia, pi pricotul si In Basarabia notau 4 rmbie.Uni ; „Ferie»« nui Inis» pregătită pentru drepturile politiei.“ Hiiiia «oMfuianțiara ar fi uitii »Hoție ,pii>gi «inul politin «I „Rao* rîâjioi pentru titiiau Cioarea uivită și P'iltitida s íuftiotlor“, Hr îl vămiră oii tipii I urmărit e TfiD pluiren iuti “*ărî snuipit, oft la ti»*ă nu •eta ămia făcerea unor 8Mii»iji pes«i.Căio iii di durii pi du a mira iu «alt jul lnpul.ti politica fără vru un băilut practic și folositor întregii Bucietăți Audăila 4a aia! ila priisdă și din iest iuip« huts da ietmeaisU da a »țne lui Aguitrita în iici uil partid pe ton», in da a läfetaitea un partid dramníOr, fiind gata oricând a da lot eprtjlítüJ «Celui partid ne ar ísiíap 10» programul lor. «îangrana «orală,ta tiare eunt oupi iiiiáe la ale titrat milű societății, el»vba învechită gi prés jutuim viniíinia, mi să iubi poată fi curăț să pandulate ea treime arsă cu forai roș, dain vie« să salvătu «leiaieat»tö «anatosa», ce se mai găsesc ici ft colo. .. Punctele esențiale ale programului samsuiste'or sunt: Lupta apatra si noul Banului, lupta contra prostituției, caaterea paternității, pretențiunea copiilor și a fetelor tinere, lupti pentru hisienă, lupte pentru ridicarea stării culturale — ori toate acesta opera sociale nu se vor putea înfăptui — daca fesiieale nu vor avea dreptul să voteze, sa ia parte la elaborarea ș i spirosrea regilor ea ar consacra sceats principii Lupta lor ar fi ««darnică n’sr da nici un rezultat, dacă nu vor avea mijlocul prin obîc să poată realiza deKideratele lor. tinora «o o faaionă chemată s’o îndnplinesccă in cercul mostrâu« nicăiminului, eu o datoare ,a’o litdeplinefli Hi fi și in societfitw— siusssai aga igi va putea sustrage copii inflenței unui societăți comupt», decăzute va puîmi for lua din ei viitorii cetășițeni diminiți ai acestei țări in tm^itu, 1'dHiun cchi ai marei tuturor e Innonguefița gi incuitara nsaseior faineegi’. Dar fiți fără frijă , nu ne vom pruncuța înaintea lor nu um« știi ce •’bonui ncwplicitto do poltic» ««ternă mm internă, tratănd despre liga națiunilor unu minorități; voui căuta mnu«i sa le căpătăm ăprobni tnn pentru Inlăturerea neajunsurilor gire lolnr de nare Hulară și să !« Lmsai «ă înțelaega că sunt și «le ființe o bunu*gt » vămi datorii și drepturi in «ocletate. Atunci când ne vom admti», intunecatelor femei de la țarâ și ie vom nero votul, niämudulsă ră luptăm in contra elonsi&mului, să le vom boiTpada sărăcia și mizeria adusă ce acest vițit, re mai paate Îndoi cineva Că nu ne vor da votat in mod con*știent ? E cura nevoe pentru aceasta da cursuri speciale, da o «numită educație, de o anumită cultură ? Și mai promis de toate vre« să scăpă« fmei 19 d» grozavau»și viitor regim socialist comunist — în care foareeat- socotită drept un lucru, un bun al societății putând dispune la ea oricine oricum va vrea. Pentru Educarea de îndeplinire a acestor opere ace^a e, ® nevoe de solidarizarea tuturor femeilor, de o luptă aprigă gl nacurasstä pentru emenciparea noastră civilă și politică pentru egalirea drepturilor noastre ucu a lerbf.rbailor. Numai astfel vom putea vindeca o«sluirea da valele actuala și s’o salvăm de rînduirile ce o îmi așteaptă. ELENA POP avocat I sm falsa Ti tr0TWi a 111 eW« •■ [UNK] [UNK]&' V# 4r dk.mmnkAi (ca și cu lumina electrică, administrația comunală a Iașului se face vinovată și cu pâinea de câteva zile, iarăși e goană după pâine , bătăi, incidente fel de fel, provocate de grămădeala publicului la ușile pilănilor. Neprevederea e boala actualei administrații comunale, care se ocupă cu oriși ce, afară de nevoile populației. Cici, dacă aveau dumnealor de acolo grijă de ieșeni și îi dorea inima după nevoile lor, n'am fi ajuns să plătim, astăzi lumina indoit, n am fi ajuns ca străzi intregi din Iași să rămână de săptămâni fără lumină, n am fi ajuns din nou să ne batem după pâine. Distinsul medic chirurg d dr. P. Anghel a fost recomandat de către consiliul facultăți de medicină, să suplinească catedra de Patologie externă, de la facultatea de medicină din Iași. Teatrul National și studenții După o nouă dispoziție se aduce la cunoștința studentelor și studențlor ofi începând de 1 oi 27 curent, vor avea intrarea gratuită numai a balcon banca IV în dreapta și stânga, plus locuri da balcon dacă lojile vor rămâne nevândute. Cu aceasta studenta câștiga. c& au mai stau în picioare toată piána la parter și în loc de 25 locuri o mai aveau până acum, du ?-0 loffin Garderoba sob ‘istorio și se va achita la dna Botei gară controletă de la Balcon. DIN CLUJ Comisiunea universitară, însărcinată cu aranjarea motiv în viitor da inaugurare a Universității, constatând că universitățiile străine din pricina surdltiii timpului „sa găsesc în iusponibilitate de a lua parte la serbări, a hotărn că festivitățile da inaugurare Bft se țină la 1 Februssi ia 1118, — Brigada 16 de artileria da sub numa uda distinsului și a viteazului colonel N. Opran și-a luat reșadința in garnizoana Cluj. Mațo „formată din regidimitskíi 31 și 32, comandate de fnii colonei Roon și Viadecou, cale dintâi regizoaie formate din ardeleni. Brigada 16 ș-a înscris eroic numele in ultima ofensivă, legându și numely de localitațiie : Hacanaș, Tisz«lurid, Tisztálddá, Tisîftiok și Miskölcs. Bateriile care formează iipetau regimente au și început să sosească una câta una — Dl. Dr. V. Menții), profesor agregat de geografia la Universitatea din Cluj, "a primit însărcinarea din partea Soc. leg Kom. da Geografie idi» Kiissrvfti de a redacta Dicționarul geografic al Triusüva*uro, in cadrul Marelui Dicționar geografic al României. — Mizeria de locuința e atât de si«iljită in Cluj, încât amrnința a împiedeca înființarea Operai Române Suntem informati, că actorii soliști angajați părăsesc orașul și angajamentul pe motivul lipsei de locuință confortabilă. Procesul sindicalistului Tanase La Curtea Marțială ea judecă astăzi procesul sindicalistului Tanase, secretarul clubului socialist din localitate. Lucrătorii de la atelierele de la Frumoasa au suspendat lucrul și eu venit in corpore la Curtea Marțială, cerând ca procesul să el judece afară, spre a putea asista cu toții. De asemeni și o mare parte din personalul de la Regie a suspendat lucrul, pentru a asista la proces. MERCURI 26 NOEMBRIE 199 Greva funcționarilor Judecătorești din orașul și Județul Iași Eri a luat loc în sala Tribuna’u■liailași Secția la întrunirea tuturor funcționarilor judecătorești, spre a discuta cu privire la artorsul greve ; întrunirea a fost prezidată da d Gh. Gavrile sau Grefier, care felicitea să ia funcționari pentru condactatsm dinstre dânșii, mulțumește de asemeni d-lor avocați cari au binevenit a lua parte in această convfă tuira Mai departe d-sa arată pa court, do’cauțale funcționarilor judecătorești, cari sunt acele indicata de sindicatul central al Funcționarilor Judecătorești din București. Dl. Preșadinta dă cuvântul d-lui avocat Harry Șuțu, membru In consiliul da disciplinat al Parcului Iași care os citează pe funcționar, pentru solidaritatea ca au avut-o până în present cu privire la grevă. D-sa arată mai departe că cu toate că nu a fost momentul acestei măsuri astăzi, încă îi îndeamnă a continua cu aceiași energie acest act cu care iau început, gi-i asigură din partea Corpului Avocaților din orașul și județul Iași, că va face toate demersurile necesare pentru satisfacerea doleanțeor funcționarilor judecătorești. D. St. P. George aooezprimit simpatia ce o are pentru funcționari, ca umil ce a fost copist și ajutor da grefier îs curta D-sa fenciteturi de asemeni pe funcționari pentru cil au fost toți solidari și pașnici și numiși astfel vor reuși doleanțele lor, presațândoft va convoca Consiliul de disciplină pentru a lua demersurile cuvenite prin o moțiune ce o vor formula. De asemeni au mai luat cuvântul d-niî . Ghițescu, Osvald Racoviță, I. Ring. I. Gheresim, G. Sisaionsacu și N. Patrea avocați, cari cu toții au fost pentru continuarea grevei până la asigurarea desăvârșită, venită de la persoana competintă. Ultimii iau cuvântat din I. Popomai și Gh Vortic, Grefieri, o&ri mulțumesc pe rând de lor avocați azi au binevoit a lua parte pentru concursul ce-l vor da. Astăzi are loc atât la Tribunal cât și la cercul avocaților din Iași câta o întrunire la cari se vor desbate ohestiuni c «e se vor propună în viitor pentru continuarea grevai. Procesele de la Curtea cu Juri Cu începere data 28 Nocuibris r. o. se deschide in sesiune extraordinară Curtea cu Juri din jud lași. Până in presant s’auiuat uraătoarela procezs : Vinari 28 Noesabria a. o. pe Gh. Tărnăucaanu pentru delictul electoral și I Moldovanu pentru asasiat, Sâmbătă 29 Noembrie pe G. Postea pentru omor, Luni 1 Decembrie a.c. pe N. Postulații pentru dara de foc și pe Maria Zahara pentru prum oncidere, Marți 2 Decembrie p.» O. Stroes, D. Stroea, I. loan, C. Ancuța pentru omor, Mercuri 3 Decembrie pa Ghica<oatăchascu și M Abramovici pentru tăinuire și furt, Joi 4 Decembrie pe G Perdelea și Gh. Popescu pentru delictul electoral și pa V. Teodorescu pentru omor, Vineri 5 Decamberia pa Sf. Anstița, I Marin și alți pentru tâlhărie și omor, Sâmbătă 6 Decembrie pe N. Prisacariu pentru loviri cauzatoare de moarta, Luni 8 Decimbre pe Gh. Varnea pentru omor, Mehmri 10 Decembrie pe I. Chirilan și altul pentru omor,Joi 11 Droiembrie pe Nastian pentru loviri cântătoare de moarte, Vineri 12 Decembrie pentrul bib pentru atentat la pudoare. Rămăns a se fixa ulterior și alte procese de mare importanță. Din cercetările făcute ori de către medicul legist, s’a stabilit cu preciziune că maorul Fptes» a fost omorît prin două focuri de revolver. Toate celelalte versiuni in această nenorocită dramă, sunt deci cu totul inexacte. Patronul Liceului National. Cuvântarea dlui profesor Const Stamboliu. «I Gheorghe As ®eh», promotorul auturei romănești, din care doar d-ris Golodenas, îngâmfatul director al «in vasiului gracesc din Iași, pe la 1813, voia pâr gonensau, pe acest obracuic fecior de popă, care cuteza să facă știință in fisuba «estimptă vină a țăranilor. Simeon Bârnoțiu, profesor de teritul natural“ de la 1855 înainte la« coastă Acad »*iie, färmorn! unui nou curent național sa viața politică a principatelor* noastre. Un conSscător politic distins, in stare să se ridice până la cela mai sarzi înălțimi de gândire, suflet avântat și idealist pănă la complecta abnegațiune Ștefan Micle Ardeanul, soțul Vuronicai Micu, eminentul profesor de Fzică, prediscesorul dnn Patru Fani, care a fost profesor a ei intre anii 1866—78. Grigore Cobălcescu, excelentul om țaralist care iși ducea școlarii pattru expesie..1} sau in grădina botanică a lui Anastasie Fătu de la Râpa Halbenă de azi sau la Musaulda științe naturale (Medici și Naturaliști) a tirul Cihac din Tărgal de Sus. Ion Rop Basarabeanul învățat in latinește. Vasi« Fabian de peste munți, nepotul Mitropolitului Bob din Blaj, care igi.latinizase numele in Fabiăn. Emanuel Chinez, Teodor Statuau acesta din urmă un stipendiat al eforiei școalelor pentru studii la Viena, de unde sa întoarce la o catedră de la Academia Mihsilaua. Marele Mihail Kogăilniceanu a cărui singură secțiune de introducere tipărită, plătește cât volume de istoric prin Înalta sa valoare patriotică și educaivă Gheorghe Sfintesau Moldovanu, un copil sărman, crescut in curtea Mitropoliei din Iași și tristes cu o bursă de Mitropolitul Veniamin Ir studii in „Chios“ pentru ca la intoarcari să devia unul din stâlpii școlii românești, autorul unor manuale da gaoala pentru vremea aceia, August Treboniu Lazuian, reorganizatorul liceului după 1852, in urma retragerea la pensie a lui Gh. Saulescu și care, impreuna cu eruditul Al Papiu Ilarian dau o nouă strălucire Academiei intre anii 1852 — 1856, când ambii pleacă siliți din Iași care ii adăpostise. Dacă la acești 14 dascăli strânși de pretutindeni și al căror nume si* eătnesc frișa mai sus amintită, adăogi’m pe Basarabeanu I . B. 1. Haadan, marele poliglot și erudit profenor pe lr 1882, precum și pe Ion Ghica cava venia din Muntenia ps la 1841 — 42 pentru a preda economia politic« , cursul superior al Asodamemiai, precum și pe invățatul filolog din Bucovina Vasila Burlat. Ințelegam ce vin focar de cultură s tot această Academie, care chemase la sănul ei pe tiți fruntașii culturei romănești de pretutindeni. Dacă nu asaiutim și du ilustrul Titu Maiorescu, care a fost rantorul acestei Academii pa la 1862, precum și de faptul că d. Petru Foni, o podoabă a invățăînăutului a profesat vre o 12 ani la această școală, iar că marele apostol al culturii românești, acela căruia, prin o muncă fără preget da decenii întregi, i se datorește la «are măsură fapta de azi, și pentru care nu este coic din pământul românesc pe care să nu-l fi călcat și tainic ungher din trecutul neamului nostru pa care să nu fi răscolit, Dl. Nicolae Iorga, cara a fost strălucitul elev al acestui liceu, avem o icoană credinciosă și complectă a unei activități cnntruie neîntrerupte in jurul aceluisi crez acționa io oare cu toții cai crezut până in clipa biruinței. După ne stloca omagii de respect și admirație venerabilului profesor, pensionar, d, Brandia, cele ce sa sublinia cu furtunoase ovande asistență, acestui bătrân viguros, care reprezintă generația care a crezut §j,