Evenimentul, iulie-septembrie 1920 (Anul 28, nr. 109-180)

1920-07-15 / nr. 120

ANUL AL XXVIII’LEA NO. 120 J‘Amunskaua IA Ș I 9ULJA MNÜREJ ■m 50 Bani trai ai partidului Mmm,mi T. Stelian—C. Banu SI la partidul liberal, d n. Toma Stelian și Const. Banu au o situațiune specială. Când partidul e la putere, acești fruntași nu figurează printre miniștri. In schimb, d. I. G. Duca a avut un intermisibil ministerial de 4 ani și jumătate, numai in ultima guvernare liberală. D. Stelian a fost scurt timp ministru de Justiție. D sale se datorește, intre altele, organizarea judecătoriilor de ocoale. Fruntașul liberal e profesor de drept comercial al Universităței din Capitală, un avocat eminent, un orator de talent. D. C. Banu, până acum, nici n’a fost ministru. La anunțurile ziarelor, cari vestesc lumea de noile și vechile societăți vintiliste, nu găsim numele celor doi printre membrii consiliilor de administrație. Totuși, când partidul e la strîmtoare, cum e acum, in numele lui vorbesc d nii Stelian și Banu. La Cameră se găsesc d-nii Ionel Brătianu și George Mârzescu. Aceștia n’au luat cuvîntul la discuția Mesagiului; sarcina ia revenit d lui C. Banu. La Sent, dacă d. Stelian ar fi fost ales — și regretăm că n’a fost ales ar fi vorbit la Mesagiu, nu d. M. Pheredhyde, ori d. AL Constantinescu, ci d. Stelian. Când se ventilează in presă ideea unei colaborări la guvern a partidului liberal, nu se pune înainte numele d-lor Ionel Brătianu, M. Pheredyde ori Al. Constantinescu, ci intervine iarăși mantaua de vreme rea, d-nii Stelian și Banu. Pe cstcd numele celor dintâi produc nemulțumiri in opinia publică, numele celor 2 din urmă sunt primite cu simpatie. De acest lucru e conștientă direcția partidului, care, din prudență, nu participă la Camerei, cind se discută Ședința chestia externă, numa cuvîntul cind e vorba de răspunsul la Adresă. In schimb vorbește d. C. Baut?. Talentul oratorului, idealizmul lui încercat intr’un partid de negustori, îl desemnează pentru rolurile delicate, atunci când se pune chestia ca partidul să nasă „curat“ dintr’o problemă dificilă. D. Banu a vorbit la Adresă și, firește, a fost bine. Camera l’* ascultat cu simpatie și d. Ionel Brătianu și-a rîs, sa tisfăcut, in barbă. Hopul a fost trecut. De cum poate să trtscă multă vreme, poate ca partidul [săi revină ] putere, d-nii I. G. Duca și George Mârzescu se vor instala pe banca ministerială, la care au un drept indiscutabil in călită jte de oameni de casă ai d-lui Ilenei Brătianu, d-nii Stelian și Banu vor continua să remână pe din afară. Dar in vreme de opoziție, d-nii Stelian și Banu vor fi scoși iarăși la lumină, ca să ma i salveze, partidul, prin talentul și creditul de care se bucură in opinia publică, atunci cînd acesta va fi din nou la strîmtoare. Și se poate ca d-nii Stelian și Banu să imbătrînească, cum a imbătrînit, de pildă, George Panu, fără ca să devină miniștri intr’un guvern liberal. Unicul lor noroc ar fi ca una din combinațiile ministeriale ce se agită, in chip periodic, in jurul așa zisului guvern de concentrare, de coaliții, național, să reușească și atunci d-nii Stelian și Banu vor deveni miniștri și vor reprezenta partidul liberal Pînă atunci locul le va fi ocupat de d nii M. Pheredyde, Al. Constantinescu, I G. Duca și George Mârzescu. Dacă vestea ce citim in ziare e adevarată, atunci șansa înclină spre d.1 Stelian. Ia adevăr se spune că d. Toma Stelian, care e autorul unui memoriu in chestia Dunărei adresat Aliaților, ar fi fost numit delegatul Rominiei in Comisiunea Europeană Danubiană. Postul acesta, in împrejurările de astăzi, valorează mai mult de cit un portofoliu ministerial. Și fără indignare și fără revoltă, opinia publică a luat cunoștință despre această eventuală numire, deși d. Stelian e liberal. CU despre d. Banu, cine știe, poate îi va veni rândul și d-sale, nu insă de la partidul pe care-l reprezintă.. Gd. Partidul socialist comunist. Ziarul „îndreptarea“, oficiosul guvernului, publică nrmătoarele : „In ziarul „Socialismul“ cu data de Luni 12 Iulie a apărut raportul făcut de deputatul socialist G. Cristescu, pentru congresul din Cămpina Raportul poartă titlul „Afilierea la Internaționala III-a, — pentru care pledeaza d. G. Cristescu. In el citim să la Zimmerwald, la conferința socialistă ținută intre 5 și 8 August „a participat și partidul socialist român reprezentat prin „tov Racotvsky”. D. Cristescu propune mai departe : „Ca atare propun congresului ca de aci înainte partidul nostru să se numească : „Partidul socialist comunist din România iar, la sfârșitul raportului deputatului socialist G. Cristescu, găsim această declarațiune, pe care, ca și pe celelalte o cităm textual: „Pentru atingerea acestui scop, massele populare vor lupta după cum va fi rezistența adversarilor până la conflict înarmat cu puterea de stat capitalistă. Comuniștii noștri vor încerca deci să creeze și ‘u armată, cu care să lupte pentru idealul lor revoluționar. Avem convingerea că muncitorimea cuminte se va reculege văzând primejdiosul povârniș pe care incearcă să o împingă comuniștii noștri declarați, cari primesc fonduri de propagandă de la bolșevicii ruși*. Revolte ukrainiene contra bolșevicilor In regiunea Owrir, în Ukraina, o revoltă a izbucnit contra bolșevicilor. Cu ajutorul țăranilor revoltați, trupele poloneze au putut ajunge ariergardele a patru divizii bolșeviste. Țăranii au distrus podurile și terenurile de operații bolșeviste și au atacat patrulele precum și toate micile detașamente de trupe roșii. I i Informații Astăzi dimineață a plecat foarte multă lume din Iași, la Minăstirea Putna, printre care și corul mitro - Ipontan, d. Gr. Bârsan directorul liceului Național, cu mai mulți profesori și 60 elevi ai liceului, d. M. Negruzzi președintele comisiunei interimare, d. profesor universitar I. Găvănescu etc. Mai multe ziare interesate atbie dlui Tavi Ionescu ministru de externe, închipuite declarațiuni pe care șeful nostru le ar fi făcut in diferite ocaziuni, declarațiuni pe cari d. I Take Ionescu nu le-a făcut și cu atăt mai mult a da autorizația cuiva a le da publicităței. Aproape toate serviciile poștală, telegrafice și telefonice din intreaga țară și'au reluat lucrul. Aflăm cu plăcere că Duminecă 11 Iulie a. c. orele 9 seara, a avut loc in saloanele Dnei Natalia Gărcineanu din strada Gh. Mârzescu, logodna drăgălașei sale fiice d ra Viorica Gărcineanu, cu d . loan Baicu, avocat. Căsătoria religioasă va avea loc Ia 8 Septembrie a. c. Peste câteva zile se întrunește la băile Slănic, comisiunea de evaluarea pagubelor căutate acestor băi, in timpul răsboiului. O foarte importantă intrevedere a avut loc slabă pri intre d-nii Take Ionesc și ministru de Externe și general Rășcanu, ministru de răsboi. *1*iww Asociația Generală a Invalizilor din Răsboi „General Averescu“ ne face cunoscut prin adresa No. 41 1920, că in localitate constituit filiala Iași a „Asociației Generala a invalizilor din răsboiul României Mari General Averescu“. Această rociețune este formată din ofițeri și grade inferioare invalizi din „Răsboiul Neamului“ 1916 1919 și are ca scop ajutorul reciproc, moral și material, direct și indirect, acordat sub orice formă invaliilor din război, in realizarea căruia A avQÎnția va preia : Instituțiuni, Organe I și servicii speciale in raport cu necesitățile. Odată cu aceasta ne roagă să luăm măsuri ca invalizi de răsboi, ce cerșesc pe străzile orașului bani trecătorilor — aceasta fie din psesa celei mai negre mizerii, fie din cauza intunecimei minței, să fie opriți de la acest act degradator. Toți acești invalizi să fie imediat arestați, înaintați la sate la unea lor, sau la căminurile regimentare și dați in primirea șefilor de post, jandarmi, sau Comandamentului regimentului, unde sa află căminul regimentar.• Duminică 18 Iulie la biserica Banu va avea loc cununia religioasă a dnoarei Maria Neculau cu d. Costică Popovici Nași vor fi dl. și d-na Gh Vasiliu Toate știrile relative cu eliberarea pașapoartelor de către prefectura de poliție sunt premature. în Strada Ciurechi No. 76 s’a găsit mort subit azi dimineață locuitorul loan Constantinescu in vrrstă de 70 ani, JOI 15 IUNIE 1920 î*8«rfilț "Red mm Om minntar msfflinMm fam* 44 Iulie 1789 Astăzi se sispjinesc 131 ani, de cănd avu loc prima insurscțiune a parizienilor in timpul Revoluției, care avu drept resultat luarea Bastiliei. In dimineața zilei de 14 Iulie, câteva mișcări pe care locuitorii din Saint-Antoine le observară in interiorul Bastiliei, i’a făcut să presupue că guvernatorul primise ordinul să lucreze in mod oatl împotriva poporului. Temerile aceste expuse indată comitetului permanent, acesta trimise o deputațiuce la guvernatorul de Le nmy, in scop de a retrage tunurile ssile și să nu comită nici un act ostil împotriva parisienilor Guvernatorul expuse că nu’i stă in putința sa să demonteze piesele, și pentru aceasta ii trebuia un ordin al Regelui. Comisarii ceruseră să intre in Bastilia, ceia ce li se aprobă după oarecari dificultăți. Ei pătrunseră eci și somară pe ofițeri și soldați să schimba direcțiunea tunurilor și să jure cu toții că nu vor face de loc foc și că nu se vor servi de armele lor de căt in cazul cănd vor fi atacați. Erau până acum raporturi pașnice intre guvernator și autoritatea municipală din Paris Comitetul permanent spera chiar că de Lamnsjr va refuza să primească un detașament al mi!ței burgheze. De abea comisarii trimiși de mână și din districtul St. Louis Code la Culture părăs fără Bastilia pentru a duce raportul comitetului permanent, și o lume de cetățeni, inarmați cu puști, săbii etc, sosi și umplu pasajul și curtea care precedau prima intrare a acestei fortărețe. Cu toți strigau: Vroii Bastiia, Jos trupa. Erau aceiași oameni care se presentaseră la Arsenal după cartușe. Invalizii au rugat ca cetățenii să se retragă, puindu’la in vedere pericolul la care se expuneau. Aceștia nu i’a escultat: doi din cei mai hoțirăți băgaseră baionetele In zid, pătrunzând până aproape de corpul de gardă Imediat mulțimea pătrunsa in curtea guvernatorului, înaintând spre fortăreță, trupa insă trase asupra ei și o puse in desordine pe fugă. Și, in timp ce după raportul comisarilor trimeși in acea dimineață, comitetupermanent a publicat pe Piața Greiies, că intențiunile guvernatorului Bastiliei erau pașnice, aveau loc lupte furioase sub zidurile ecestei cetăți. Au apărut imediat răniți. Guvernatorul de Launry a fost temat că a expus poporul focului din fortăreață. Cu toți, in mijlocul injuriilor și amenințărilor contra lui de Laucay strigau: La Bastilia, Comitetul a somat și guvernator, in numele orașului, să nu intrebuințeze in centra cetățenilor armene care le avea la dispoziție și să primească in fortăreața sa trupe din miliția pariziană. O altă deputațiune, escortată, de cetățeni armați și de garda franceză isbut să ajungă pănă la cazarma invalizilor. Aici garnizoana și cetățenii se impușcau reciproc. O a treia deputațiune fu trmoasă, trebuind să angajeze pe toți acei cari inconjurau Bastilia să se retragă in districtele lor și să someze pe guvernatorul de Lrncay să inceteze orice ostilități și să primească cetățeni ermiți in interiorul fortăresei. Furia poporului contra Bestiilei deveni și mai activă. Nu mult după aceia, cetățeni și garde franceze se seră repede in împrejurimile Bastiliei și de o parte și de alta, se auzeau impngături, fără succes insă. O altă mulțime cereau cu sgomot comitetului permanent, tunuri pentru a lui Bastilia și, după raportul comisarilor cere au fost atât de maltrateți, comitetul arată că gardele franceze, cetățenii armați, care se găseau prin împrejurimi vor merge cu 5 piese de tun, să susție asediul contra fortăreței. Erau orele 2, cănd această trupă ea puse in foișoare, gardele franceze erau comandate de Warguier și Labarthe, subofițeri. Ajunseră și unii și ceilalți—burghezii cu comandantul lor Hulin, in curțile vecin a Bastiliei, unde găsiră mulțimea, exasperată in ultimul grad și plină de mănie. Sa dădeau foc clădirilor, corpurilor de gardă, ca«ei guvernatorului etc S’a tras din Bastilia o lovitură de ttm in mitraliere. M»s tăzin, d. Lannay întrebă garnizonnl*, ceia ce era de făcut Soldații răspunseră că se vor resemna la orice, decât să facă să piară un mai mare număr de cetățeni. Doi invalizi se urcară imediat pe tura și arborară drapelul alb. Garnizoana, intimidată de această nouă disposițiune—prin înaintarea asediatorilor până la puntea internă, unde puseră mâna și pe cele două tunuri , iși propuse să capituleze. Un ofițer para ca garnizoana să ieasă cu onorurile răsboiului, ceia ce i sa refuză. Atunci el scrisa aceste cuvinte pe o bucată de hărtie, care fu pusă la ospătul unui baston și plimbat: „Nons avons virgt muliera de pondre, nons forons santer la garnison et tont le quartier, si vous ne promettez la vie sauve à tous cecx qui composent pette le garnison“. Cănd mulțimea sa grăbi să intra in marea curte, invalizii erau orânduiți la dreapta, ceilalți la Brăngai Li s’a strigat : „Jos armele“, ceia ce și făcură. Totuși, mai mult din asediatori se aruncară asupra soldaților și ii maltratară. Eduard invalidul primai două lovituri de sabie și o lovitură parahe luă o mănă. Mâna i’a fost purtată in triumf pe străzile Furișului Ceilalți invalizi au fost conduși in mai multe cartiere din Paris și expuși la umiliri și tratamente rele. Marchizul de Launay, învinuit de masacrele din timpul zilei, n’a mai putut fi protejat contra furiei populare. Fatărât pe piața Grevei, lovit pu picioarele și omorăt. Numeroase arestări s’au făcut. Se părea parizienilor că toți acei cari luau drumul Versatilului, mergeau să conspireze. Iată ce se întâmpla la Paris in această teribilă și memorabilă zi, cănd n’a operat, prin curajul cetățenilor, o mare revoluție. Posteritatea nu va cita niciodată zelul și patriotismul pa care l-au avut fiecare din membrii acestei municipalități improvizate. Valoarea învingătorilor Bastiliei, Franța datorește căderea portrei arbitrare și absolute cere apăsa asupra ei de atâtea secole. Numele unui Hullin, Liredlle, Bonnemer, Rossignol, Westerzcam și atâția intreprizi oameni cari au luptat atunci, vor fi pururea celebrate, ca fiind cei dintăi soldați ai libertăței Franței. Sfințirea bisericei Aroneanu Cu prilejul sărbătoarei Sfinților Apostoli a avut loc in satul Aroneanu reânoirea bisericii din acea parohie. A participat multă lume din localitate și dn împrejurimi. Biserica fiind monument istoric clădită de Aron Vodă la 1591 a fost reparată in interior și impod bhăm odoare bisericești, icoane, veștminte etc. de către harmoul Arhimardvit Mina Prodan parohul arhei biserici și de către enoriașii satului Arouceni care au cheltuit in total suma de 47 500 lei. Serviciul religios a fost oficiat de către Frotoereul Niculea, asistat de preoții Gh Petrovanu, Arhimandritul Mina Prodam și Diaconul Stupcanu. Lumea fiind atât de multă adunată Protoereul Neculea a ținut in curtea biscicei o înălțătoare cuvântare aducând laude distinsului Arhimandrit Mina Prodan și sătenilor cari au contribuit la împodobirea și reparațiile bisericei. La bisercă au fost adunate și familiile adventiste reântoarce la adevărata credință. In cuvântarea ținută Părintele Protoareu a atina și chestia rătăcirea acestei secta. A fost o sărbătoare înălțătoare La urmă s’a servit o masă in comun la care au participat sătenii și toate autoritățile locale. Fapta frumoasă din satul Aroneanu, poate servi tuturor ca pildă.