Evenimentul, octombrie-decembrie 1920 - ianuarie-februarie 1921 (Anul 28, nr. 181-287)

1921-02-12 / nr. 285

AftIJiL Ajl Xx.VIII*£ t»A­m, . mt*­* r­iw jmammammsm­m­mn *5S­­­A |­i % m­mm ■~X »UU—Ml .I1WM1WM imumri ' ssaussi* 1 waemBMMgMHMMKi imumme* - % ­si mm «A,X © g*© xe3* Ae Sen­ato3 x ä^xl Iași Candidat al guvernului pentru alegerea de se­nator de Iași, care se va efectua în zilele de 15 $i ?6 Februarie ia Iaș î este domnul Mushtti ]%egroszi Președintele comisiei interimare f <t'XM ANGLOFILI? aSMK*5a'KSie »«SaW*8*fWB*a» Nu mai sânt germanofili in Ro­mânia. Cu toții șî’au schimbat nu­mele. Unii o fie en discrete, alții o spun deschis. In presă to­tuși, în discursuri, prin cluburi, la conversațiuni particulare, vechii germanofili au rămas mai germa­nofil, ori și câ­nd. Fie ei chiar am«­bușcați» germanofilism­ul si, ateis­ta ou împiedecă ca să simți mi­rosul lor la sute de metri dis­tanță. Germanofilismul insă nu e de sesea. A trebuit numai decât sa se gasească un alt nume. Și $’* găsit: apgio­filismul. Deci, cei mai cunoscuți, cei mai înverșunați din germani fiii noș­tri S3 pretișid astăzi anglofili. Am putea cita si exemplu, pe plan celebrul domn Stere, care scotea sub germani pauu­l lui Lu­mina, mai scărbos ca Gazette des Ardennes, a căror autori au fost împușcați in Franța. Este adevărat ca la nor­d. C Sure va fi dipuUt și poate și șef de grapiro și ministru. Cum sa explici ab­erața acestor girmanofiți eiie’și inchipsesc că pot să se prefacă in angiofili ? Fosile simpla. Acești domni, ca și d. Marghiloman, au cunoș­­tinți asupra politicei internaționa­le, cari nu depășesc pe acele sie í unoi bun reporter de gazetă. Judecând după aparer*^ ei *[* ] pun întreaga nădejde intro osti­­ istate intre Anglia și Front», osti­­­­litate din care ar decurge o apro­piere anglo germană. Ei se tas anglofi­i pentru a re­deveni germanofi­ i Ori­cât ar ignora pe factorii esen­­­țiali ai s­tuațiunei internat 6'3 ®*9! aceasta nu poate ise piedeca, dim­­­potrivă, prostia lor. Oare d. Stere nu a publicat, in timpul iernei lui 1915 - 1916, o broșură in care afirma că tribu­­iai să fii idiot ca să’ți inchipui că Austro Ungaria va fi desmed­­­bistă ? ignoranți și de raa credință, in­capabili să simtă ca adevărat'* români, germane filii noștri simt destinsi' » primi pedeapsa ce li se cuvine. Bazînd Sfera«to*e lor pa o rup­tură Soglo franceză cara ar plane in pericol unitatea națională » României, cești răi români vor fi atât de comprom­iîi su­b noul nu­me, ca și sub c* i vechi. Ei nu sunt an­glo­fiți, ei sunt pur și simplu atiL-rom­ini. Plata cotei de 40 la suta ! In ura in consfătuire! ca a avut apo­i la ministerul ele finanțe intre direcția Băncai Nsi­onale ș­­i Ange­eson. eab sacretarul de stat al tezaurului, n’a hotărât in wad irevocabil ca plata cotelor de 40 îs sstsi asupra coroana lor, să ngeapâ da Luni 14 Februarie avăî *n ținutu die aî p­ta cât §i ta va plini Regst­ra de arat al «tini stftralnî dr* fia«m ’a ungar reg­r­e­zii intoc«'­rea b 'as țarilor st.c etăților «pp­ aime. Bilanțurile pe 1921 ne treb 'i în­­­tocmite in acelei mod ca in 1920, i iar efectele da stat e aise înainte da răsboi vor trebui traaute an valoarea­­ lor nominală, pe cănd împrumuturile­­ de răsboi vor putea fi t­easta pa «a , evire superior. In acest a»z soesietatea î na va putea distribui un dividiat l mai mare fia căt­rn exercițiul pri­ I cadant. U­nii medici practicieni, funcționari și militari din orașul și judsțul Iași sunt ca inan­uență rugați­a ne întruni Luni 14 Februarie a. c., ora » seara in Amfiteatrul lnst. Anatomic că ni se va hotără răspunsul ce tre­buișta dat in privința ante pro­cotu­lui de reorganisare a Asociației ge­nerale a medicilor pe bază de obli­gativitate și oficialitate legiferată. Hotărârea se va lua cu pri­oara vi % fi numărul medicilor prezenți . La școala practică și ata ierul pro­­­­­fesional-industrial „Taresa General | I MUiceaon“ din strada Albinei No 5, | ! se primisi comenzi ușoare de orz i­ | ! tod­e ca: hăinuța de o­pU, bluze, ju­­­­­poane, rochii simple, efentsate con | I | stiincios cu prețuri m­oderate. Se p­u­sesi eieve practicanta plft ? 1 file. I ! Da asemenea sa priasesc pamuni l | | și pentru scoarțe și perne in sui­to­ | |­uft­eeo.­­ | Un nou transport de grâu sosește |­­ mam, pentru nevoile orașului I&și. | ! Regimentul O ! No 3 a dat chia­ I posițianee in vece­ea intoeiWrei unei­­ cârți de aur a eaestui reg­ment, »ă I ce compieete** un tablou au passa-­n­ I marți «la ti­s exan­ta»atlo, internet* i­­n spitalul Sf Sp­id «", P« i­mp de la 20 Ianuar­e 20 Martie 1917 lfktuli 1 l­ Ihritui Liberalii fac mare caz de izbânda Ier­de­­ a Romano­ți. Lucrul este explicabil. Aceas­ă alegere i a­ cos­tat pe iberali peste un miien, îm­prăștiind in dreapta ți in d­ănga vin și mici bacșișuri, dire deși nu pot fi luate ca o corupție, precum susține „Opinia“, totuși, costul sor produce o scădere in miliardele a­dunate din timpul râulețului pe cere liberalii fiu făcut nu pentru g­oria neamului și pentru mâi irta țării, ci pentru ca si le ei dăd pîe in pisoi­ți ca sa și întindă ten­­vitatta și in țările alipite, pline cu păduri c­­u­te multe bogății. Cât ier cheltui la Iași pe largă ceea a fi u­n celtuit ? Și m ce se op fac ei atăta risipă de bani ? D­a a cui spinare iși vor însuiți aceste cheltueli ? întoarce ei Dar dacă ier rămânea păgubași? Liberalii vor să probeze că țară ii cere la guvern și la dânșii un co­legiu sau două, dobândite cu sa­crificiu a ia Fyrus, insam­nă țara. Prea se grăbesc, deși graba lor este foarte explicabila. In Ungaria, după introducerea votului universal, liberal­i au gu­vernut 25 de ani lată un ideal prinr­u liberalii noștri, țară care n'ar fi accrdat ti dreptul de vot direct tuturor lo­cuitori­or țârii. Vor reuși ? Vom vedea. * & 3y I «m»! 4^ öä swyss a«?. & H'% in Í n I TT* o I j I dmmsskm- w m Äa»w» I Recomandăm fi­ica tuturor ie­­șirilor articolele pe care le pub­ică deștepții de la statul „Mișcarea articole insultătoare, pline de cele mai ordinare­ trivialități, la adresa adversarilor lor potițiH. Așa in­cât, mei slăbiți ne onora U t­ot că vă cur­oa­te lumea cine sunteți, gats.»»­­»" Candidatura d-lui F. Făntănaru apare îndoliată in ziarul „Mișcare­a“. Semne­le e de pe acum, în chestia bonurilor­­ de mărfuri falșificate de le Pr?® Sre, s’a consta­tat o lîptă de vre’o 1S000 lei. Par­chetul cercetează. Descoperirii fălșu­­lui a fost ffientă de d. Waid ®*», atararr­imái 50 Bani ■irfis if mrMaM fliaiffU S ero». Hasp* ^8H0ü vszasesttam umm ssfss*» owe ( l,_ C j L J I - Ht' I «astea «bb ^aaae& mmsF mhm esstaa mmm Cei ce vor să și rem­prosonfeze pe Caragiale, să­ citească „Mișcarea" ■ CU articolele d-lui Vatriu.. Bu­garu lată tűm glăsuește d sa : „Parti­dul Iberal care de la 1848 a cuprins in doctrinele su e spon­ <rea cetățeni­lor, imbogațirea partizanilor, etc. etc.“ •>y * ■ Și tot d-sa continuă T Mai departe: „Pentru a se putea slabi i in acest vreme­nie intre massele cle­torale și cadrele liberale, Utbne ca Banca Națională. R. Românească, să și des­chidă imediat și cu largheță băierile pungei“. „Mișcarea“ are un cronicar n­o­ristic. El seimneazâ „Wornor“. Este an nai alea de bă­ut ca temperament § talent. își vitMjieazS sin­gur cron­cele sale „umoristice“. Are și d­eptata. "­Căci el or^ie­r& titlul com­panauază ironia și fineța ce ar trebui să aibă cronic* sa. Și să mai spună cineva că nu sunt talente în partidul liberal ? * „Mișcarea“ ii trage mereu on>„Că­pitanul de Jandarmi“. Dar ar putea să ne dea un exemplu de vre­un oft­pitan bbetal, care prin meritele sale să obțină gradul de colonel ? I [întrunirea liberala din str. Stefan cel Mare ! Aseară Clubul liberal a ținut o in­s­­trunire in «trade Ștefan cel Mare Resultatul ? Ai p»­rtic­ ipa t exact 83 | persoane", isi?j­­ritatea din c­ubul li­­­­beral. B18»bun și partizani pe f­ară ai­­ parti­dat­ui liberal. Cetățenii indepen­­­­danți și cum­ nu sunt înregimentați 1 in mici un partid, «a refusat să sbiq­­­ta în intrunire, N’su lipsit ai­ fi bă­­­­­tănșii liberal.. Și, ca­sa sa v*de CHSE a luat psr­­­te la intraa­re, cităm : ^ D nii i Gh Gh. Mărzesca, C. Cm ] , penarhi, C Manel», Z­aps, Fa­n­ek, | I Autonom G‘org'sov, Conutt Tosia­­ 1 avocat Miclesin D mitresiu, A Nsnu, I Itie Bate­’Of», C Crîța, Ionescu ce la I tramvai, Vasiliu C. Borsa, Hagiu, Popovici, Ionesas, at. Eri l­ orei © 4 p. m­. a sosit in locatitih dl. N Radovici secreta­­rul g«ner«l­ui M ni.S*ru­ ii­ de Jus­titie, d si vin © din Basarabia un­de a făcut in spect­e instanțelor ju­decătoriști cu care ocazie a in­tocmit procesul da buget pentru noul exercițiu, ficăndu­se toate e* «ccnomiile pisibile. Atita-seară liberalii eu voit să «>scă o s­­truaire la Vasile Viorica pe N­­obn* Nevecit-­d z­ici uo ce ăț^i^D, cor f­ii libera il s’’a in­t­ri fi co­d? în­tre »iepure. Astm« nea au v­it să țină o a iotă mire la cârciuma lui Nicola« I «Bremám Guvernul și Sovietele Din ultimele radiotele grass8 schim­bata intre guvernul femin și guver­nul sovietelor, reiese că acel guvern racanoaște punctul de vedera al Ro­mâniei și anansă că intre cele două stats> nu există stare de răsboi și ca deci suntem in pace. Guvernul sovietiat propunăndu-ne că­­ regalăm »nei# chastiuni ca exam­plu: relațiile casse^oiste și navigst­a pa Nistru, la răndul nostru as* pro- I pus ca fiscera din cele două guverna * să numească căta un dalegat, OBrlin­­trenindu­se, să stabilească programul chestiunilor cari ar fi ulterior da d's­­antat intre cele două țări Ais&ta d­'îe ultimul stadiu al trata­tivelor. Gnvernul nu gt­e nimic positiv in privința tissunanii dala Momova, Adunare?» generolă f> „Cooperi­vei P­­ dgor*en for d u Moldova“ neputăn­du-sa ț­ fie Du smină 6 Februarie, s’a amânat pe ziu Ü;>m­niest 13 Februa­rie, n. o. cănd va avea. loc re^păru s ori care ar fi al ita»ul reprezentat, conform stemarel r. AL12 1sa CONCERT S­INFONIC a e loc Vineri sear* 11 F>brua.ie Program : 8ohu »amn, » iinfonia 2 a B rodin In stepă (s shiță) Li8*t Idea turnie (p sn sinf«­ ii) puma and ț e. — ? Mă ne ara loc bvnul postnanat mas­cat iu s­alolinele societății da Giam-fS»­t­oâ, Sport și Onzioă e­dala Școalei de Arte. ? ?~ din Țicău­­ dar acesta i-a refusat pur și si­mplu, dând afară la a­genții liberali. —? BAMBATA W FMJBMUAM1M­ mt Sofatu (eresiul pidictic Luni 14 Februarie 1921 Topsroeanu, Qontrena spusă de e­­levul Gana I. A'exandra clasa de lur prof Codrisin. a) Chop1», Nocturna (fa minor) b) Riff Fileuse «xeanteto Piano da d­ra J. Pop viei clssa d­ne A. Boraia. e) Toată, Ssrrnsdn b) G Dima, Mo­­g r Magmet, căutate de d rs Ftorica Popov­ci clasa d­lui E­rnizetti. e) S­­ rissta Anda­u­a b) F.’. Kreis­ler, Schön Rosmarin, inpontata vio­­aină elevul Ludovic Altor­elana Ath. Theodorini. C șbuo b) Fstms b) La­ng’incist, spuse de c­eva Venera Stamatian, e a sa dini M hiii Codreeni. Halsvy, Romanța Basului din ope­ra Ebrea, cânt­­ă de elevul L. Rad­z­vilovschi offitsa d lui E Messstt­ e) Chop5«, Polone e b) Wien­aw­ky Vale­s du Concert, executat* Piaeo de c eva E. Criste sau clisia d lui E. Mi­chad. D­ar înfiă 18 Februăr­e ora 3 p. a», ma»b­ii Bănoși Pop«­«»ft „Providan­­s stu dia str. A x ndu­ «cot co ivoiați adunare gene ă ordi­nară n tot a­­lai C­rporaț­ilo? „P < gre­n'“ La ord nea­z­i<*i­ürmét *ree ches tiu«». 1) R*portu ooa»i*rei Cenzorii­­r. 2) Raporta, Cons Hula» ds roi'­ș da e > de seara a Gopt­anei pa anul . 19?0 3) Remaniarea GoșiiHului Băno?î. 4) Aligare» Com s'ei Cenacilor. 5) ün­un­area eiv bandelor capitalu­­lui ca * depunerilor spre frontificare și alte chestiuni ce se vor ivi. • ? - Statuia lui O.A.Grecianu la Iași Au subscris: Teke Iposrcu BIOO lei Petra Bogdan 1000 „ Frații Florenca corner. 1000 , Mendel Zilberberg 1000 „ Dr C. Tănăsescu B00 „ Anibal Ciurea B00 „ Sever Zotta B00 G. Adasnescn P. Neateț BOO „ C Neculai P. Neamț BOO „ Nion Tan Fălticeni 300 , Neculai Knupenschi 200 ” Mihai Be­rcea. 200 „ Lna. opl. Stoianovici 200 „ Dimitriu loan 200 ” Teodor M­­ximovici 200 „ Dr. P. Anghel 200 „ Rudolf Șuți 100 „­­ Gh Gh banason 100 m Nan. Movift 100 a­­ Ion Pr»»si 100 „ Cocuiț Faur 100 „ Di«. Brudan 100 „ Gheorgh« Cîarea 100 a Căpia­­n G^imaoan 100 „ Strat Marca 100 n V«s O«t>spovici 100 „ Vea Cireș 100 „ Andri Badarén 100 ” C­ Bibeș 100 ” Dr. Ropalft 100 „ Col. Isvoranu 100 „ Econom Gh Garp 100 „ Paul N­­eagu 100 „ I Bart și f.­garei Rediu 100 „ Avocat Gh. Buseaca 60 „ Gr. Strain 50 „ Ștefan Lunga, tipograf BO „ V Popovici 40 „ G. Tisiesen 40 „ Gh. Baldovin«- 100 B Nepgoa Flondop 200 „ Feb. de făină BDsciat‘ 1000 „ Prof. N. Cojooara 100 „ D-sia prof. Iordâoheaon 100 M G. A. Diriofi 200 „ Farmacia Varner 200 „ Corpul portăreilor Ieși 330 , Dr. Șt Poana - 100 * Eduard CandalU 100 „ Ion Axir ta 200 B Comt Mitache Huși 108 a Virgil Ili-lban 100 B V. Üicei 200 „ P«»l Verona 100 p Alfons A Velőin 600 „ Pavel Mioh u 200 „ Mag straț' și personalul Trib lași 120B „ G. S mioreacn Magistrat 100 n Chr. D Vizin judecător 50 „ Ioan Cozmovici 40 „ Loc. Aronimă da locuinți eftine §i const. Iași 1000 „ a _ Algeri ai Senatului Ti ai © voturile vosistre pentru u Hâl NEGRUZZL

Next