Evenimentul, octombrie-decembrie 1920 - ianuarie-februarie 1921 (Anul 28, nr. 181-287)

1920-10-14 / nr. 192

— AN­UL AL XX­VII- LE­A NO. 192 n JjAmmaSta­b IASI M«3» UNIRE! 50 Bani #r|ii ti­pic Hiiflni Demaerat 11—1111111^ MMUI IWT9*8Riaw>W8aaMa8a Gelia KB>Si§t>W^S<teBMWBKSÉiBM&SBMiWSMSi SWBW&3888HWi& KS3». JWäMSSHI O LECȚIE Gonfrat­i de 1» Opinia vor sa relivieze timpurile marelui pole­­mist George Panu, care mânuia, cu o dibăcie neîntrecută, spiritul, ironia și sarcazmul Intr’un prim­ articol, un domn Aticus se incear­­că să zepromisească măsurile lua­te de Comandamentul militar din lați împotriva neorinduelilor da stradă. Din nefericire, d Aticus n’are sare albcă, nici măcar atiti­­ca. E și greu să faci ironii intr'o chestie atât de serioasă, după cum a greu să ară­ti că Sh­akes­­peare e lipsit de talent. Dar opinia perzistă. A doua zi, un alt colaborator revine asupra chestionar, tot cu pretenții de la t­emea și spirit. D. M. Sevastos e indignat că oștirea noastră e prevăzută cu un armament mo­dern. Auzi, să se scoată soldați pe strada, înarmați cu puști mi­traliere împotriva unor oameni pașnici. Da, e regretabil, dar ce să cruțe senzibilitatea d­lui Se­­vastos. Comandamentul e in im­posibilitate să dea soldaților puști Kremka, de acelea cari se incăr­­cau pe țeavă in În timpi ! Gravitatea atitudi­nei opiniei față de neorinduelile provocate de sin­dicaliștii roșii constă insă, nu in zadarnicele sforțări de a face iro­nii la adresa Armatei, ci in încer­carea de a face propag­andă bol­șevică in rândurile soldaților. Ar­mata fiind compusă in mare par­te din muncitori, zice opinia, ea ar trebui să fie de partea munci­­torimei, nu a burgheziei. Mai intăi armata nu apără bur­ghezia, ci ordinea. Ea nu se pre­ocupă de conflictele dintre sala­riați și patroni, cici nu aceasta li este chemarea. Dar vreme, sindicaliștii de la de la o Iași fă­ceau, nesupărați de nimeni și pe față, propagandă revoluționară, în­truniri peste întruniri, manifestații pe strade de câte­va ori pe săp­tămână, discursuri incendiare la statuia lui Cuza Vodă. Conducă­torii sindicaliști, pe cât de ind­ulți, pe atât de lipsiți de scru­pule, e­­xtrestau o teroare adăncă asupra­­ spiritelor slabe ale munciorimei.­­ Femei și copii erau ttriți cu forța­­ la intruniri și manifestații. Pro­­­­ducția in fabrici și ateliere era­­ grav compromisă, prin jocul de-a­­ manifestația a d­ctatorului socia­­l­ist Gh. Tănase. Autoritățile, față de provocațiu­­­­nile socialiste, și-au păstrat cal­­­­mul. Căci erau provocațiuni. La 1 făcea o întrunire la Clubul din­­ Ghica Vodă și apoi participanții­­ se adunau la Cri­ma „Elisibeta“,­­ unde, de­sigur, se repedu ace­­­­leași discursuri de la Club și apoi 1 pornea mascarada, pare că căutau ceartă Sindicaliștii , cu lumi­­­­narea cu reprezentanții ordinei­­ publice, spre a avea apoi pretext­e de agitații și mai violente. Duminica trecută insă li s’a a­­­dus la cunoștința asociațiu­­­ei Tă­­­nase­­ Comp. că armata are or­­i din să’și facă până la capăt dato­ria. Efectul a fost prompt. Cei 300—400 de viteji cari vociferau la „Elisabeta“ au amețit la colțul de la Traian in fața unui serai* pluton de soldați. Și s’au împrăș­tiat ii­c• liniște revoluționarii de operetă. .Lecția a fost ințeleasă și de­sigur lașul va fi scutit pe viitor de spectacolul grotesc al mascaradelor lui Teletse. Dacă lucrul n’a fost înțeles și de opinia, cu atît mai trist pen­tru ea.­­a­t- Black tissip inest, nu te poate fice, da­căt printr’on »irtor la trxe de a cumpera proporționalii invers cu c­ontumul pensiei, pănă U îndoit și intre t cel puțin. Altfel, toți pensionari*, ar tre­bui să solicite ajutorul socialiștii*'*, cu c­ c'nstea și conștiința on care cu servit Statul o viață întreagă ca să ajungi la mizerie, a servit de pildă imorală tineretului, după spectacolul ce a’a desfășurat in fața curților marțiale și altor instanțe judecătorești acoperite prin mușamalizare și am­nistie. Colonel V. Dimitriu c^au^'XSva^vamatJBO sTimnat wwwk?a­*t.»b«i.'aw.i ta chestia pensiilor Legi părtinitoare nedrepte .­ Rasulterile acestei proceduri, au avut ca efect că, gospodăriile ve­teranilor in Dobrogea înaintea răs­­boinici onorei, constituiau obiect de mili, turiștilor­­?» le au vâzut. Invalizii, văduvele de răsboi și »a «eie­­­fițerilor morți au pr­ivi­t sin­guri, eoioin da oimpine fără re­­neaorii, văduvea fără copii reman­­# la suti, care ,dvpfi­ri măritat­e a fost reduși, iar fetele, primise pensie numai până la majorit. Durata xftrboiului ind­pendei­ței, se știa : aut bil­ zrrr a a­v­nut 1 an și 3 Ioni. Dreptari­ e la pensie, a ofițerilor și s­ancț ontrilor.ptil­ej, ce au fost no­­biliar­ii in acel ris­col, s’a stabilit in lagila snccesive in gradu­le urmă­toarei pentru 25 ani striviți 3­­­4 din »oldst­istrft accesorii, la care se o­­dragat pentru fiecare an servit 1 40 pentru ofițerii inferiori și 1 CO pen­tru cai superiori și generali, deci, cu 85 cai serviți ofițerii inferiori ți cu 40 ani cei din t­imp, petéen via pensie egală cu solda fără secesorii. Fracțiuni de ani, chiar atunci cind nu ma sjurgea 2 zile, era perdut pen­tru pensionar. Spotul de 1 / 5 din soldă, n’a fost acordat la pensie cu toate intervenții­­le posterioere ale penaitnerilor. Cnen­tumul persiilor pentru i­fi­țer­,­a fost prijudiciat și de legea posiț­ii ofițeri­­lor, erre preaoria vrieta la ceri, o­­fțerii țe trac in retragere, rrl, această vrftatit, nu permitea ofițerului ost ser­­vaasift 35 și 40 ani. Ce consecință, in cea mai mare parte, pensiile a­u fost mai mici de­­ rit pălăriile «șa­se grisasii rantani­i treceți la pensie cu 250 350 lei etc. Dacă se considerat euantasssul sol­delor pe grade la diferita date de la războ­ul independenței, pănit in 1919, găsim că e e au crescut progresiv in nici propo­rții, iar la 1919, s’an d*>­b­at și triplat, dacă nu și mai mult, dar departe și că de proporția scum­­petei traiului, o?l, viața, a devenit mai scumpă de 10—25 ori cosi­ruit, pe cf­nd salur­ile actuale și pensiile annuale n’au crescut de căt 2 4 ori mai mult. Toți ofițerii de intendență și ad­­m­nstrație din războiul in­dependenței, eu fost cobiliza­ți și ce mențin încă și aori , precum și bucă parte din com­batari’, demobilizați de mult. La toți se rectifică pies­a de 2—4 ori. Cei ce nu au fost mobilizați. Legea aotuală le acordă un ajutor de 20 la sută, dar in enume condiție de casa detafei oaste. Din crest­a, a rămas puțini la fiu» »fir, și tot fu vi’o 200. Cunosc pen aimez, bătrâni militari, care trăisa cu 4- 500 ’ei pe lună, deci, acestora, nu le rămâne altceva de­cât tă moa­ră. Dar, v­oiști rameni, au drept sută la viață și crcă, o adrupaerea impetie­­lor de ori­ce netedă, directe și in­directe ca și acele ce se vor mai iau­pune, a permis Statului să sacrifice cute de milientre pentru a satisface lăcimia nesățioasă a aprcu’anțiior cu ool.E­a retragerii din circulație a co­roanelor și rablelor, dacă se permite epectila crimina ă ce o face funciie in general asupra nevoilor omenești, dacă se satis frcs cerer­ie drepte și nedrepte a muncitorilor in grevă con­tînca­­re cuvine ca tot statul să țină și pe persionari in silueta de trei a timpului efind au fost inscriși la­ pen­sie, dar acest lucru, astăzi și mult Informații Din două in două zile, interesații scornesc câte o „nouă criză de guvern Astăzi i fac demisionat pe gene­ralul Averescu, măni pe d. Take Io­­nesc­u a treia zi intreg guvernul, pen­tru ca să reinceapă a patra zi cu ace­leași știri sensaționale...dar inexacte. Iată in ordinea clasificației, rezul­tatul examenelor elevelor anului II de la școala de moașe din Institutul Grigore Ginea, pentru obținerea di­plomelor de moași», ținute de,la 27 Septembrie pină la 2 Octombrie a. 0 . Hibner Eleono­ra, Rugină Ana, L?in Natalia, Damaschin Tas­a Min­culesim Maria, Jiedej Saivina, Gheor­ghiu Sterior, Silv­estru Jeana, Nonas Marie, Mihail«Ion Elena, Chirica Ana, König Amalia, Sava Ecaterina Stol­ianovici Mina. Socialietul Carageala arestat cu prilejul de acind trei de la »icbal so*­cilialist, a fost internat­­a Mărcuța, dănd semna de alianație mintală cu prilejul detențiunei sale la Jilava. Școala da gospodărie și industria casnică „Tereza General ^eliceacu“, se va deschide pa ziua de 25 Oc­tombrie in strada Albineț No. 5 Sa prim­esc eleve absolvente ale cursului prisatr, cum și practicante a școlilor de Țenătorie, Croitorie și mode. Clasele paralele ale SUtu'ui de la școala secundară de fete „Oltea Deamns“, vor începe să sancționeze irevocabil pe ziua de 20 Octombrie in localul școalei din strada Albineț No. 5. Elevele, care mai vor­­ să urmeze aceste cursuri, să se sdreseza de urgență in localul sos zis, fi­nd di­s­­ponibil un număr reatrăna da so­cură. _In iarna trecută a avut loc la Uni­versitatea din Cicj­denă ședințe, unde s’a desbătut, părerea emisă, contopirea vechei societăți fie cul­tură din Sibiu „Astre“ cu Marea Reuniune „Cele trei Grigori". Au participe­ la aceste ședințe intelec­tualii Clcnulii, Profesorii universi­tari, Șefiii militari și Secția din Cluj a „Astrei“. Au luat cuvintul dr. Sextil Puș­căria, Rectorul Universităței, Ge­neral Petala,­ dr. Lupiș, profesor Marin Ștefănepsu, profesor dr. Ia­cobovici, Protopop dr. Dăianu, Ia­­cob Rrbu și colonelul G. Bacs­ioglo. 1 Comitetul cen­tral de la Sibiu, a răspuns cu multă însuflețiră la a­ceastă propomra și și-a fixat a­­dunarea generală și serbările iu pa­rajul Oradea Mare pentru anul a­cesta cănd i se va stabili și sac­ra­­litatea colaborării acestor două a­­sociații, păstrăndu și fie­care nu­mele. Grave ă­iordini s’au produs in armatele bolșevice. Trotzchi a fost rănit grav. Știrea e din Finlanda, Polonia e victorioasă, generalul Wrangel înaintează mereu, Finlanda a consimțit la pace. trupele roșii au evacuat Persia și Baku. í.w^n*öaga Onor. pub­ ie este înștiințat că Da* numită 17 curent ora 3 p. an se va ț­vea licitație la sediul parohiei Băr­boi pentru închirierea caselor din on grada bisericei Sf Pantelimon La magazinul „Turma de oi“ s’a găsit o cheie da cas­ă de bani Wer­thei și Păgubașul o poate primi da la d. Gh Grigoriu. Aflăm că oom­i­unea despăgubiri­lor de război pentru pagubele cau­­sate societăților de petrol din Româ­nia a Lxa U suma de un miliard una sută milio­are cel care s’a repartizat in felul următor : 650 m­il­oane As­tra Română, 300 milioane Steaua Română, iar restul de 250­­ milioane celelalte societăți petolifere cari au avut păgubit D. inginer inspector general oltea I­ Antonie Alexandra, actual direc­tor de servic­ii clasa I in dire­ți­­nea gener­­ă a căilor ferate romane fost inarmat in postul de sub direc­a­tor general. Ministerul instru­cțiuiei, spre veai in ajutorul elevilor de școli se­a­cundare, a tr­­es directorilor o cir­­culara prin care le pune in vedere că a’a hotărit înființarea de case me­dic­ale pe lăngă școli In acest scop, ministerul roagă pa toți med oii, cari sunt și părinți, să sa ofere gratuit pentru consultațiuni Pwhiams Universit. din­­ stij Duminica trecută a)a sarbst deschi­derea anului al doilea a Universită­ței noastre din Cluj. Iată 08 scrie ca această ocaziune ziarul „înfrățirea“ din Cluj, relativ la d. Vasile Dimitriu, rectorul Uni­­versităței din acel oraș: „De numele d-lui Vasile Dimitriu sunt legați 36 de ani de activitate neobosită și rodnică. Iată etapele acestei activități: Ter­­minăndu-și in anul 1884 studiile la Universitatea din Iași, d. V. Dimitriu e numit mag­strat sup­lant iar in 1887 pros­uror. Doi ani mai târziu demisi­­onănd din acest post, este numit avo­­cat al comunei Iași iar in 1891 treca ca avocat Stiinlai­ca lăngă curtea de Apel din Iași. In acest timp, tănărul avocat, prin vastitele-i cunoștințe juridice, prin munca-i de o statornică sforțare, afir­­mă tot mai mult adevăratele sale ap­titudini și, ca­­ urmare, in anul 1896 este nemit suplinitor la facultatea de drept din Iași, iar petre ani mai tăr­­ziu profesor definitiv al catedrei de drept ocifi8rdial. In anul 1910 trece la catedra va­cantă de doosnrat a Universității din Iași. In tot timpul acesta, activitatea d lui profanor Dimitriu nu sa mărginește n*umți la cursurile și seminariile uni­­versitare ci colaborează la torospe toate revistele juridice din țară unde stu­d­ile și fomentrr­iie d­ee­e sunt urmărite cu o deosebită atenț­ine In afară de eceeeta publică Con­­tractul de com­i­t­ocrent iar din an­­ii* deratină Welthendalsreiht scoate partea gt­sificare la Romănia. Paralel cu activitatea sa profeso­rală, d. V. Dimitriu și a continuat pe cea de avorat, realizănd la bază fru­moase succese, făcăndu­se tot ma­i res­pectat pentru călitatea științei sale și demnitatea caracterului său. Temperament entusiast, fire gene­roasă, d Dimitriu a fost unul dintre cei mai v­guroși purtători ai eteagu­­lui înterverționist in România anului 1916. Cănd clusa pentru care a lup­tat atunci a adus realizarea idealului național, d­ar a dat o nouă dovadă de dbnegațiune părăsind locul in care s’a străduit timp de aproape patru decenii in­terviciul științei, a venit printre cei dintăi in Clujul romani­­zărei ca să pornească cu silințe noi, dovedind o rară putere sufletească, la marea operă culturală a Universi­taței recăștigate“. ,«n~ l postul de conducătoare de la gră­­dina de copii „Villa Greerul“ di­n Iași a secției „Ocrotirea orfanilor de răz­boi“ din Iași, se ia pe samasti țuici cu începere de la 1 Martie 1920. ■ - V • , f Éhi MBMggEhF sMmflrt­ BSV 8siamtf Waraw TOS?«iiwîam -wBRot* wKSjaw1-»^ 0 Mn Dicționarul geografic al Rom­âniei de dincoace Societatea Regală Română de Ge­ografie, care se bucură de vnalta pre­­șidenție a M Sale Rigolii (înființată la 1875 ca Soc. geografică română și presidată de Regele Carol pănă la moartea sa) a înfăptuit cu multe gre­­utăți „Marele dicționar geografic al României" care cuprindă la un loc numirile geografice ale vechiului Regat. încă acum 16 ani, cănd ne des­părțiau grele hotare, această socie­tata a pus intre dezideratele ei și redactare­a unui dicționar geografic al Transilvaniei, dănd­­ insărcinare in acest scop d­stinsului profesor de la Iași, dl. N Mazăre. Greutăți mari, și mai­­ ales sănăta­tea zdruncinată a d­lui Mazăre au impiedecat infăptuirea acestei lucrări. In acest timp au apărut dinți­ marerii geografice ale Bucovinei (da E. E. Grigoroviță) și ale Basarabiei (de Z. Arbore). Acum, când hotarul țării s’a intins și spre apus mai aproape da margi­nea pămăntului rom­ânesc, această societate socotește ca o problemă de căpetenie și urgență de a înfăptui in condițiuni căt mai bune, dicționarul geogr­afic al României de dincoace, pănă unde sa întind cele mai inde­­părtate sate românești. Lucrarea aceasta, care trebua să treacă peste cadrul unui dicționar statistic, a fără îndoială grea, dar trebua realizată cu concursul tu­turor. In aceastăi parte de țară, foștii stăpănitori și-au dat toată Bilințs ea înlăture treptat tot ce ar putea a­­devari vechimea noastră pe acesta plaiuri, schimbând de mai multe ori numirile românești in numiri ungu­rești . Cale mai „multe din num­irile românești au trăit și a’au păstrat eu poporul, Iu graiul său, in uzul de toate zilele, altele in aducerea aminte a bătrânilor și in puț’nile gărți Unele însă s’au p­erdhut, iar alteia in urma stingerii cu străinii, cari se infiltrau mereu, in urma contactului silnic cu autoritățile ungurești s’au stâipit in așa fel, incăt abia se poa­te distinge in ele vechea numire ro­mânească. Mai sunt și cașuri de a­­cel**, cănd a’au dat numiri in ungu­rește foarte apropiate de cere romă*­n ®r ts, adeseori fără să aibă „vr’un În­țeles in limba­­ ungurească, dar nu­mai pentru că au timpul să se poată pune la îndoială farig­iea românească a acelor numiri. Țara Crișurilor, da la marginea de Apus a pământului românesc a indu­rat mai mult din toate aceste gre­utăți. Năvala curentului de înstrăi­nare in părțile de Apus a fost mai simțită. Având din partea Societății Regale Romăne de Geografie însărcinarea­­ pe care nu ați fi primit,o, dată nu m’»și fi gărd­t la concursul coîrgilor și al tuturor celor ce fnțeleg rostul ace­lai lucrări și pot să o­­ ajuti) de a mă ocupa de această chestiune, în­că astă iarnă au făcut apel public la conacrsul tuturor. Au răspuns foarte puțini. In acelsș timp, comitetul central al Soc­ităț­i Geografice a intervenit (în Fdr. No. P84 din 7 XII 1919) la Resortul de Comerț și Industrie publică din Cluj, ca la rândul său, să ceară concursul d-lor profesori, preoți și­ învățători, pentru această lucrare. Această scrisoare a Comitetului (publicată in volumu XXXVII al Bu­leti Societății Romăne Regale de Gep­ografii) s’a r idi­cit. Acum la începu­tul anului școlar intervenția se repetă, în vremea noiarta simțindu se in mu­te locuri nevoia restabilirii nu­mirilor românești, *’a procedat pe cale administrativă, pe județe, la schimbarea unei numiri de localitați, după norma, cari nu ne sunt cunos­cute. Intr’un singur pas am fost (eu și un coleg al atac) întrebați de că­­tre secretarul general al Inter­nelor. Fără ir­doh II și acest’ft procedare a la inceput furat nc s’ru putut fa­­ce greșeli, cari eft nu postă fi in­

Next